Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) este în favoarea unei tranziții verzi echitabile, cu costuri suportabile, considerând că ”nu putem dărma ceva fără să avem ce
pune în loc.”
Într-un mesaj publicat pe Facebook, europarlamentarul a atras atenția că ”generațiile de acum sunt ultimele care mai pot duce la îndeplinire obiectivul asumat la nivelul Uniunii Europene: reducerea emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu anul 1990, și neutralitatea climatică a continentului, până în 2050.”
”Ne obligă schimbările meteorologice agresive și ne-o cere, dacă vreți, instinctul nostru de conservare. Am intrat într-o linie dreaptă în care nu ne mai permitem întârzieri sau greșeala de-a pune, cum spunem noi, românii, carul înaintea boilor. Tranziția verde e o necesitate, nu un moft, e supraviețuire, nu ezitare. Pachetul de propuneri <<Pregătiți pentru 55>> însumează tot ceea ce țările membre trebuie să transpună de pe hârtie în fapte, cu impact profund în economie și societate”, a explicat Hava, enumerând avantajele reușitei: ”un aer mai curat, localități mai verzi, oameni mai sănătoși, consum și facturi la energie mai mici, locuri de muncă și oportunități pentru dezvoltarea de noi tehnologii șamd”.
Mircea Hava a atras atenția că va trebui, de asemenea, ”să pregătim alternativele”.
”Nu putem dărâma ceva, fără să avem ce pune în loc. Nu putem, de exemplu, să punem lacătul pe o centrală cu cărbune, fără să putem porni, în secunda următoare, una generatoare de energie verde. Nu putem, tot ca exemplu, duce la fier vechi flota de transport public poluatoare dintr-un oraș, fără să avem, la schimb, o garnitură de autobuze ecologice. Ni se cer măsuri ferme ca vârsta parcului auto din România să fie redusă. Asta ar însemna asumarea în guvern a unor măsuri ce privesc peste 250 000 de mașini Euro 3. Chiar și taxarea lor ar trebui să vină în balans cu un sprijin pe care să-l oferim proprietarilor, pentru că ei depind de aceste mașini în viața de zi cu zi. Responsabilitatea este la fel de mare și în cazul angajamentului făcut de România în privința renunțării la lemnul folosit pentru încălzire. Cum compensezi nevoia a mai mult de jumătate din populația țării, chiar a unui procent de 80% în mediul rural? Pentru că teoria și simpla asumare nu vor ține de cald românilor. Renunți când ai o alternativă clară. Cum nu putem, nici acasă, să ne lipsim de un frigider care s-a stricat, fără să ne cumpărăm un altul”, a detaliat eurodeputatul.
În încheiere, acesta a subliniat că ”trebuie să fim responsabili, anticipativi, deciși, să pregătim o tranziție echitabilă, cu costuri suportabile, și să implementăm măsurile care pot pune capăt crizei climatice și nu numai.”
”<<Verde>> este, în momentul de față, cuvântul care va trebui să ne definească viitorul: ca mod de viață și interacțiune, cu implicații și beneficii clare pentru fiecare cetățean al Uniunii Europene”, a conchis europarlamentarul.
Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.
Propunerile vor permite UE să accelereze ritmul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu în vederea atingerii neutralității climatice până la jumătatea acestui secol și pentru a menține temperatura globală la 1,5 grade Celsius.
De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26), a cerut liderilor globali să își facă ”datoria” de a scrie ”istorie pentru copiii noștri.”
Semnale de alarmă au fost transmise și de premierul britanic gazda evenimentului, dar și de secretarul general al ONU.
Dacă Boris Johnson a solicitat liderilor lumii să dezamorseze ”dispozitivul care aduce sfârșitul lumii” pentru ca COP26 să nu rămână în istorie drept ”punctul istoric de cotitură când istoria nu a reușit să se schimbe”, Antonio Guterres a avertizat că dependența de combustibili fosili și tratarea naturii „ca pe o toaletă” împinge omenirea spre prăpastie.
Statele Unite, care se numără printre principalii poluatori la nivel global, a dat asigurări, prin vocea președintelui Joe Biden, că vor conduce prin puterea exemplului lupta împotriva schimbărilor climatice.
Exemplu al angajamentului față de această cauză globală a venit și din partea Germaniei. Angela Merkel a prezentat obiectivul țării sale de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2045, moștenire care va fi continuată de viitorul guvern, cel mai probabil condus de social-democratul Olaf Scholz, care și-a asumat printre altele, alături de liderii celorlalte partide cu care negociază o coaliție de guvernare, renunţarea la centralele pe cărbune până în 2030.
De cealaltă parte, China și Rusia, aflate pe lista primelor cinci țări cu cele mai mari emisii de dioxid de carbon, au atras atenția prin absenteism. În vreme ce președintele Xi Jinping s-a adresat liderilor printr-un mesaj scris, omologul rus, Vladimir Putin, a transmis un mesaj video înregistrat.
Îngrijorări a stârnit India, al cărei premier, Narendra Modi, a anunțat că va ajunge la emisii zero de dioxid de carbon în 2070, o dată mult mai târzie decât cea stabilită de alţi poluatori, în pofida apelului președintelui francez, Emmanuel Macron, la adresa ”principalilor emițători” de CO2 de a accelera eforturile.
Sub patronajul Regatului Unit, Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) este un eveniment major care aduce laolaltă lideri din toate țările lumii pentru ca aceștia să convină asupra modalităților de a intensifica acțiunea la nivel mondial în vederea soluționării crizei climatice.
Miza acestei reuniuni este aceea de a menține încălzirea globală sub 1,5°C, calificată de oamenii de știință drept cea mai bună modalitate de a salva planeta de efectele periculoase ale schimbărilor climatice.
Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari și, în unele cazuri, ireversibile ale modelelor de precipitații, ale oceanelor și ale vânturilor în toate regiunile lumii.
În UE și în întreaga lume au loc fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai intense, cum ar fi valurile de căldură, inundațiile și incendiile forestiere.
Asumându-și rolul de lider în lupta împotriva shcimbărilor climatice, Uniunea Europeană s-a implicat în mai multe inițiative lansate în cadrul reuniunii găzduite de Glasgow, Scoția, printre care reducerea decalajului de infrastructură la nivel mondial și a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030, promovarea accesului la tehnologii curate oriunde în lume și, nu în ultimul rând, stoparea defrișărilor până în 2030 precum și a finanțării internaționale a proiectelor bazate pe combustibili fosili până la finalul lui 2022.