Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: ”Europa, plăpândă și neconvingătoare atunci când centrul de greutate e în mijlocul sistemelor de sănătate”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

După un val de critici asupra Uniunii Europene din partea cetățenilor ei în contextul crizei provocate de pandemie, eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) transmite un mesaj europenilor prin care subliniază că nu ”este momentul bun pentru a cădea în ispita criticilor față de orice, nici de a ne înregimenta în fronda slăbiciunilor de țară, dacă vreți, ale Europei.”

În editorialul postat pe pagina de Facebook, Mircea Hava reiterează ”imaginea limitărilor la care Europa s-a supus singură, fluturând idealuri nobile de unitate și solidaritate, din care azi, într-o astfel de criză, mulți se întreabă ce a mai rămas”.

Deputatul liberal critică închiderea ”sfidătoare” a granițelor în fața propriilor popoare.

”State ca Italia și Spania au fost retezate de pe hartă, efectiv ignorate economic și umanitar, pe fondul unui abandon colectiv, generalizat, în care fiecare țară face ce poate să scape.”

Potrivit europarlamenterarului, în această luptă cu pandemia, Uniunea Europeană a răspuns tardiv, iar angajamentul colectiv s-a lăsat așteptat.

”Disponibilitatea pentru angajament colectiv, în numele întregii Uniuni Europene, a fost întârziată, ezitantă, până la limita la care parcă cineva s-ar fi vrut implorat. Încolonați după principii și crezuri, n-a tras nimeni la timp clopotul care vestea urgia. Sensul lui ”a acționa acum și împreună” a fost transformat într-o amânare autosuficientă, mai nou, contemplând uimiți felul în care China s-a luat în serios. La începutul acestei crize, senzația a fost că Europa se abandonează colectiv pentru a se salva individual. Și, după toate astea, ce am putea aștepta de la cetățenii Europei, dacă nu mai multe argumente de a se îndoi că cineva veghează și știe ce face? Și cu ce ar greși ei dacă și-ar lua ”la revedere”, fiecare pe limba lui, de la Europa Unită?”

Punctul fragil al Europei este sistemul de sănătate.

”Europa, așa cum o știm astăzi, e o alcătuire mult prea plăpândă și neconvingătoare atunci când centrul de greutate e în mijlocul sistemelor de sănătate”, mai notează Hava.

Pandemia pune în genunchi optimismul Europei.

De asemenea, eurodeputatul Mircea Hava subliniază că Europa mai poate striga ”Evrika” doar după ce clădi de la zero sistemul de sănătate.

”Momentul în care Europa mai poate striga ”Evrika” nu va fi când cineva va anunța că pandemia și-a oprit marșul, cu sau fără vaccin. Uniunea Europeană e obligată să dezvolte anticorpii serioși, prin pregătirea medicilor, susținerea programelor de sănătate, a sistemelor de colaborare și răspuns la crize, a cercetării. Dacă vrem să ne găsim măcar în fericita situație de a ști ce să facem împreună, nu cu obloanele lăsate peste disperarea fiecăruia.”

Mircea Hava mai transmite că această criză va luat sfârșit, dar atenționează să nu uităm că ”în fața acestui virus, Covid – 19, suntem cu toții potențiale victime.”

”Vom trece și peste această criză și, printre lecțiile pe care le vom fi învățat, sper să se regăsească și asta: în fața unei pandemii, suntem cu toții egali. În fața unei amenințări care nu ține cont de limbă, de cultură, de economie, de interese locale sau regionale, și nicidecum de granițe, nu mai contează că suntem germani, francezi, italieni, bulgari sau români”, a conchis Mircea Hava în mesajul său.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PPE

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.

Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) pentru a sprijini această categorie de cetățeni în timpul pandemiei COVID-19, a transmis eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), miercuri, din Parlamentul European, cu prilejul unei dezbateri privind introducerea unor măsuri sociale specifice pentru gestionarea crizei de sănătate. 

În mai 2020, Comisia a propus noi modificări ale Regulamentului privind dispozițiile comune și ale Regulamentului FEAD, ca răspuns la epidemia de COVID-19 și la nevoile tot mai mari. Aceste modificări măresc fondurile disponibile pentru FEAD în anii 2020, 2021 și 2022, ca parte a majorării resurselor alocate politicii de coeziune în cadrul bugetului UE pentru perioada 2014-2020.

În aprilie 2020, Comisia luase deja inițiativa de a modifica FEAD, ca parte a pachetului de măsuri intitulat Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+). Respectivul pachet a acordat mai multă flexibilitate și lichiditate statelor membre.

 

„Renew Europe a sprijinit propunerea Comisiei și a contribuit substanțial la dezbateri. Suntem mulțumiți de această majorare a sumelor care vor merge către persoanele care au atât de multă nevoie de ajutor în aceste zile negre de pandemie. În România, FEAD se implementează prin Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate. Pentru acești oameni aflați în dificultate, procentul de 3% cu care majorăm finanțarea poate face diferența între viață și moarte”, a transmis eurodeputatul român. 

În acest context, Dragoș Pîslaru a precizat că este important ca statele membre să facă acum două lucruri: să profite la maxim de această oportunitate, dar și să se asigure că sursa acestor finanțări este comunicată corespunzător.

Banii trebuie să se transforme în alimente și în materiale vitale pentru oamenii care nu și le permit. Distribuite eficient, amplu, folosind toate mijloacele necesare în toate regiunile, în special în cele mai dificile sau îndepărtate. Utilizarea acestei majorări este voluntară, într-adevăr, dar eu cred ca statele membre ar trebui să profite de ea.  Nu în ultimul rând, acest program trebuie comunicat mai bine; este un răspuns direct, european, de solidaritate la suferința celor vulnerabili. Este un argument pentru o Europă mai puternică și cu prerogative crescute”, a mai spus eurodeputatul Renew Europe. 

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) sprijină acțiunile statelor membre menite să ofere alimente și/sau asistență materială de bază celor mai sărace categorii ale populației. În afară de alimente, asistența acordată include îmbrăcăminte și alte articole esențiale pentru uz personal, de exemplu, încălțăminte, săpunuri și șampon.

De asemenea, asistența materială trebuie să meargă mână în mână cu măsurile de incluziune socială, în special cu serviciile de consiliere și sprijin care își propun să ajute persoanele afectate să iasă din sărăcie.

Autoritățile naționale pot sprijini, de asemenea, acordarea de asistență nematerială celor mai defavorizate persoane, pentru a le ajuta să se integreze mai bine în societate.

FEAD va ajuta persoanele defavorizate să facă primii pași pentru a scăpa de sărăcie și excluziune socială.

Fondul va contribui la satisfacerea celor mai elementare nevoi ale acestor persoane, o condiție esențială pentru a le permite să obțină un loc de muncă sau să urmeze un curs de formare, precum cele sprijinite prin Fondul Social European (FSE).

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE, discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a discutat miercuri cu ministrul sloven al Educației, Simona Kustec, despre necesitatea unei strategii care să crească prezența cercetătorilor din țările central și est-europene în programul de cercetare Orizont Europa.

Discuțiile au avut loc în contextul în care Slovenia va prelua la mijlocul acestui an, de la Portugalia, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

”Despre activitatea Comisiei ITRE, pe care o conduc în Parlamentul European, și pregătirea din timp a dosarelor legislative din al doilea semestru al anului 2021, când Președinția UE va fi preluată de Slovenia, am discutat astăzi cu ministrul sloven al Educației, prof. Simona Kustec. O altă temă importantă pe care am dezbătut-o cu doamna ministru a fost necesitatea unei strategii care să crească prezența cercetătorilor din țările Central și Est europene la Programul de Cercetare Orizont Europa”, a precizat Cristian Bușoi într-un mesaj pe Facebook.

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent,  va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu.

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”.

Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai 2019, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial.

Regulamentul privind programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018, instituie programul-cadru al UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027. Acesta stabilește obiectivele, bugetul, formele de finanțare din partea UE și normele pentru furnizarea unei astfel de finanțări în domeniul cercetării și inovării.

Decizia privind programul specific de punere în aplicare a programului Orizont Europa, propusă tot de Comisie în iunie 2018 ca parte a pachetului Orizont Europa, stabilește obiectivele operaționale și tipurile de activități avute în vedere pentru punerea în aplicare a programului Orizont Europa.

Continue Reading

Facebook

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE10 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA10 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA13 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA13 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA13 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac18 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE20 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending