Europarlamentarul Mircea Hava (PNL, PPE) susține că instituțiile europene sunt obligate să învețe din lecțiile aduse de criza sanitară din ultimul an și jumătate, fiind imperativ ca Uniunea Europeană să devină și o Uniune a Sănătății.
„Singurul lucru bun din toată această pandemie, dacă e să vrem să găsim neapărat și o parte bună, este că am aflat care este situația reală a sistemului sanitar, atât în România cât și la nivelul UE. Acolo unde se credea că există capacitate s-a aprins becul de alarmă, iar în sistemele de sănătate marginale ale uniunii s-a instalat haosul. Problema nu este că ne lipsesc explicațiile ci, dimpotrivă, avem prea multe și majoritatea adevărate: stocuri de medicamente insuficiente, un lanț de aprovizionare și producție ce depinde de Asia și America, prețuri mari, capacități reduse de mobilizare și răspuns în crize, deficit de specialiști și profesioniști etc. Vom trece de această pandemie, însă trebuie să trecem cu lecția învățată și să acționăm acolo unde sistemul sanitar s-a dovedit a fi mai vulnerabil”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.
Mircea Hava a reiterat în mesajul său importanța programului EU4Health, programul multianual pentru Sănătate la nivelul Uniunii Europene, care va avea cel mai mare buget, peste 5,3 miliarde de euro în perioada 2021 – 2027: „Asta, în mare parte pentru că PPE nu s-a mulțumit, încă de la primele negocieri cu Comisia Europeană, cu un buget propus inițial de doar 1,7 miliarde de euro. Azi vorbim despre cei mai mulți bani alocați într-un program european de sănătate, cu care se vor putea transforma și echilibra sistemele medicale, la nivelul UE, și nu de sus în jos, ci pornind de unde valurile acestei pandemii au făcut cele mai mari ravagii. România a avut unele dintre cele mai șubrezite nave în această furtună”, a mai menționat Mircea Hava.
De asemenea, europarlamentarul Mircea Hava a reamintit urmăritorilor săi că la nivelul Parlamentului European au loc discuții privind viitorul agenției HERA (European Health Emergency preparedness and Response Authority), „un instrument pe care, alături de colegii din PPE, îl considerăm esențial în lupta cu pandemia care încă ne afectează, dar și cu viitoarele provocări din domeniul sănătății.”
„În Comisia de Buget s-au discutat și câteva dintre alocările specifice pentru diverse domenii: 20% pentru promovarea acțiunilor de prevenție, 12,5% pentru procurarea stocurilor naționale tampon ncesare în crize, 12,5% pentru cooperare și promovarea inițiativelor între statele membre”, a mai informat Mircea Hava.
Potrivit europarlamentarului PNL, pentru sistemul sanitar din România, banii veniți dinspre Uniunea Europeană sunt „aparatul de oxigen” care poate salva și ține în viață milioane de români: „Mereu și mereu am privit dincolo de granițe și am oftat amar la gândul spitalelor de afară, la dotări și la condițiile pe care le au pacienții de acolo. Iacă-tă că acum avem posibilitatea de investi în sănătate, cu minima condiție ca cei implicați în accesarea fondurilor să-și facă temele așa cum trebuie. Putem evita drame și putem să ne păstrăm bunul cel mai de preț: viața!”
„România nu poate fi în Uniunea Europeană dar, în același timp, cu un picior, mai ales dacă e vorba de sistemul sanitar, în afara ei. Pentru că ne privește direct și trebuie să fim responsabili cu țara și, implicit, cu fiecare român în parte”, a conchis Mircea Hava în mesajul său.
Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde EUR din actualul cadru financiar multianual pentru perioada 2022-2027, o parte din care va proveni din suplimentarea NextGenerationEU.
Alte programe ale UE, precum Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU, fondurile de coeziune și programul InvestEU în cadrul UE, precum și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în afara UE, vor contribui de asemenea la sprijinirea rezilienței sistemelor de sănătate. Împreună cu cele 6 miliarde EUR menționate mai sus, sprijinul total se va ridica astfel la aproape 30 de miliarde EUR în următoarea perioadă de finanțare și chiar mai mult dacă luăm în considerare investițiile la nivel național și în sectorul privat.
