Connect with us

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu cere statelor membre ale UE să adopte o declarație de susținere politică a Statelor Unite în Orientul Mijlociu

Published

on

La reuniunea extraordinară pe care o au programată vineri pentru a discuta criza din Orientul Mijlociu, miniștrii de Externe din țările membre ale Uniunii Europene ar trebui să adopte o declarație de susținere pentru Statele Unite, este de părere europarlamentarul Traian Băsescu, membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.

”Americanii nu au nevoie în momentul de față decât de suport politic din partea aliaților. În rest, din punct de vedere militar, nu e nimeni mai pregătit ca ei să facă față oricărei situații. Astăzi, în grupul PPE, a fost o discuție largă vis-a-vis de poziția pe care ar trebui să o avem față de evenimentele Statele Unite – Iran. Am fost extrem de direct, spunându-le că obligația noastră acum este să fim partenerii Statelor Unite și nu să adoptăm poziții îndoielnice. Ce-au greșit? Au lichidat un terorist. Iranul este un stat terorist, iar generalul Soleimani este coordonatorul actelor teroriste din afara teritoriului Iranului”, a afirmat Traian Băsescu, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.

Fostul președinte al României s-a întrebat retoric, referitor la poziția Uniunii Europene, de ce europenii încearcă să medieze în această situație, în loc să se comporte ca aliați ai SUA.

”Cine crede că Iranul va lăsa Uniunea Europeană să medieze conflictul cu Statele Unite, când îl au pe Putin, care le-a furnizat și armament și tehnologie și tot ce le-a trebuit. Raportat la poziția României, cred că putea fi ceva mai apăsat în favoarea Statelor Unite. (…) Mi-aș dori un angajament serios al Uniunii Europene alături de Statele Unite. Adică, o declarație fermă de susținere a Statelor Unite, care au lichidat un terorist internațional. Iranul însuși fiind un stat terorist. Ei sunt cu Hezbollah-ul. Acest Soleimani se ocupa de luptele date de organizații, alte decât armata regulată, organizații de tip Hezbollah, în afara teritoriului Iranului. Despre ce vorbim? Despre prezența Hezbollah în Yemen, în Siria și în Liban unde generează destabilizare și pune sub control autoritățile. (…) Un stat terorist care răspândește instabilitate în regiune din dorința de a deveni o putere regională. Sunt departe de a avea capabilități care să le permită pretenții de putere regională”.

Întrebat despre ce poziție va adopta SUA după ce Iranul a atacat cu rachete două baze militare din Irak unde se aflau și soldați americani, Băsescu a făcut referire la afirmațiile administrației americane, potrivit cărora ”nu suntem gata să începem un război, dar suntem gata să terminăm un război”. 

”Adică a dat semnalul: dacă stați liniștiți, nu se întâmplă nimic. Aici suntem într-o situație ridicolă. Toată lumea spune ce dispută Statele Unite cu Iranul. Iranul este un gândac. Au avut 20 de rachete și le-au dat azi noapte. Asta știam din 2010, când am decis amplasarea scutului la Deveselu. Marea problemă este că se fac analize de risc în condițiile în care nu se ține cont de disproporția uriașă între capabilitățile militare pe care le au Statele Unite acum în zona Golfului și cu ce poate riposta Iranul”, a mai completat Băsescu.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a reafirmat miercuri, în cursul unei conferințe comune de presă cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că viner va avea loc o reuniune extraordinară a miniștrilor de externe din statele membre pentru discutarea acțiunilor pe care le va întreprinde UE pentru detensionarea și stabilizarea regiunii Orientului Mijlociu.

Situația din Orientul Mijlociu este într-o tensiune crescândă după ce Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansând rachete asupra a două baze militare din Irak unde staţionează militari americani ca răspuns la operațiunea americană cu dronă care a culminat cu uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani, comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene. Uciderea lui Soleimani a fost o ripostă la atacul asupra ambasadei americane din Irak de către șiiți pro-iranieni. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu, bilanț la un an de activitate în Parlamentul European: Fostul președinte a inițiat rezoluția de comemorare a Revoluției Române din 1989, prima de acest fel votată în PE

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) și-a prezentat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, bilanțul de activitate al primului an din mandatul său de membru al Parlamentului European, cel mai important moment fiind inițierea rezoluției privind marcarea, în decembrie 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989.

“Un an de activitate în Parlamentul European: 12 întrebări cu solicitări de răspuns în scris, 28 de luări de cuvânt sau declarații în plenul Parlamentului European, peste 35 de luări de cuvânt sau declarații în cadrul Comisiei pentru afaceri externe, Subcomisiei pentru securitate și apărare și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, 158 de amendamente depuse, o rezoluție inițiată și 3 rezoluții co-semnate”, se arată într-un infografic publicat pe pagina de Facebook a fostului președinte.

 

România a devenit la 19 decembrie prima țară din fostul bloc sovietic din Europa de Est pentru care Parlamentul European a votat o rezoluție prin care comemorează cei 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.

Rezoluția, inițiată de europarlamentarul Traian Băsescu, solicită statului român să își intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.

Rezoluția susținută de toți eurodeputații români ”recunoaște sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989” care ”a permis tranziția României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și integrarea ulterioară” în NATO și în Uniunea Europeană.

În expunerea de motive care argumentează această rezoluție se arată faptul că Revoluția din decembrie 1989 din România  ”a marcat în mod tragic tranziția poporului român spre libertate și stat de drept, care a rezultat în pierderea a 1.142 de vieți omenești, 3.138 de persoane rănite grav și peste 760 de persoane deținute ilegal și torturate” și că ”a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier”.

Vorbind atunci în plenul Parlamentului European, Traian Băsescu a afirmat că în decembrie 1989 “românii au spus NU hotărât, cu sacrificiul vieții lor, comunismului și au revenit în familia europeană”. De altfel, Traian Băsescu este președintele României care a condamnat oficial comunismul, de la tribuna Parlamentului României, la 18 decembrie 2006.

Traian Băsescu, președintele care a semnat tratatul de aderare a României la UE la 25 aprilie 2005, a devenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 26 mai, candidând pe listele Partidului Mișcarea Populară.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

COVID-19. Eurodeputatul Traian Băsescu: România intră într-o etapă extrem de riscantă. Reintroducerea stării de urgență este o necesitate absolută

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Reintroducerea stării de urgență pe fondul pandemiei de coronavirus este o necesitate absolută, a avertizat vineri fostul președinte Traian Băsescu, actual membru al Parlamentului European.

“Părerea mea este că reintroducerea stării de urgență este o necesitate absolută. Dacă ne imaginăm că vom rezolva problema pe conformare voluntară, în mod categoric greșim. Și este o socoteală greșită. Nimeni, nici măcar cele mai civilizate state nu au reușit să rezolve problema prin conformare voluntară la autoizolare. Aici trebuie să intervină forța de coerciție a statului. Așa că soluția corectă este stare de urgență, și în decretul pe care îl emite președintele se stabilesc limitările și timpul pentru care limitările acestea funcționează”, a declarat Băsescu, la Digi24.

Europarlamentarul PMP a reafirmat că renunțarea la starea de urgență a fost o mare greșeală și a precizat că această prevedere este “o soluție extrem de puternică pentru că este scrisă în Constituție”.

“România intră într-o etapă extrem de riscantă. Această cifră care apare aproape constant – între 350, 450 de îmbolnăviri zilnice ne arată că suntem la nivelul la care eram în timpul pandemiei. Lucrurile scapă de sub control”, a mai completat el.

România se confruntă cu cea mai abruptă creștere a noilor cazuri de contaminare cu noul coronavirus din Europa de Est, iar țara noastră se află acum pe locul al zcelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul total de cazuri, conform unui raport de evaluare rapidă a riscurilor realizat de Centrul European pentru Controlul și Prevenția Bolilor (ECDC).

Potrivit raportului, începând cu data de 30 de iunie, Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Suedia și Regatul Unite au avut în ultimele 14 zile un nivel de incidență al cazurilor raportate mai mare de 10% la 100.000 de locuitori. 

Dintre acestea, cinci țări au raportat creșteri mai mari de 10% a numărului de cazuri în comparație cu prima jumătate a lunii iunie: Luxemburg (229%), Cehia (127%), Croația (122%), Bulgaria (51%) și România (44%).

În ce privește creșterea cu mai mult de 10% a numărului de decese raportat la un indice de 0,5 la 100.000 de locuitori, cele mai mari valori sunt înregistrate în Bulgaria (0,6 la 100.000, o creștere de 14%) și în România (1 la 100.000, o creștere de 25%).

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu: Pachetul Mobilitate este discriminatoriu și îi pune în dificultate pe transportatorii din țările estice

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) atrage atenția că transportatorii din țările estice ale Uniunii Europene se află în dificultate din cauza prevederilor cuprinse în Pachetul Mobilitate 1 pe care Parlamentul European urmează să-l voteze săptămâna viitoare, în pofida nemulțumirilor manifestate de transportatori, de nouă state membre ale UE, inclusiv România, dar și de eurodeputații români.

Pachetul Mobilitate nu este oportun în acest moment. Situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizata de către Comisie la prezentarea propunerii. Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme”, a spus Băsescu, într-o intervenție în Parlamentul European, conform unei postări de pe pagina sa de Facebook.

Europarlamentarul PMP subliniază că creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale Uniunii Europene și că întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice.

“O altă măsura care pune bariere în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj intr-un stat membru străin. Obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3-4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o alta măsură care este discriminatorie față de transportatorii din est. Obligarea acestora de a se întoarce în țara de origine afectează drepturile fundamentale. Ei sunt liberi sa își petreacă timpul unde doresc. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă. Ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Adesea, cabinele sunt mai confortabile decât cazările pe care le au in jurul autostrăzilor. Si în sfârșit o ultimă remarcă, modelul propus în Pachetul „Mobilitate”, este împovărător administrativ si financiar. În plus, el pune transportatorii din afara Uniunii Europene într-o poziție concurențiala avantajoasă față de cei din interior“, a completat Băsescu.

Amintim faptul că în perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending