COMISIA EUROPEANA
Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, subliniază vicepreședintele executiv Raffaele Fitto: Sprijinul regiunilor va fi crucial
Published
11 months agoon
By
Teodora Ion
Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică, iar sprijinul regiunilor în următorii cinci ani va fi crucial, a subliniat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în cadrul reuniunii anuale comune a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European și a Comitetului European al Regiunilor (CoR).
În intervenția sa, Fitto, a punctat cât de importantă este colaborarea dintre Bruxelles și autoritățile locale, amintind de experiența politică care i-a permis să își creeze o imagine de ansamblu cu privire la acest aspect.
”Vom lucra foarte mult împreună pentru următorii cinci ani pentru a găsi cele mai bune soluții pentru ca politica de coeziune să fie o plusvaloare pentru cetățenii noștri. După cum știți, eu am făcut parte și din Comisia REGI trei mandate la rând și din CoR și am fost președinte al COTER (n.r. Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE). În timpul anilor respectivi îmi amintesc că am fost raportor pentru avizul privind guvernanța și simplificarea fondurilor structurale după 2006. Acum, aproape la 20 de ani mai târziu, acest subiect încă e pertinent. În timpul acestei călătorii politice am fost primar, consilier regional și președinte al regiunii mele ceea cea a făcut să pot participa ca membru în CoR. Știu care este rolul și importanța jucătorilor din politica de coeziune și știu care este rolul regiunilor și al autorităților regionale aici”, a arătat Fitto în dezbaterea intitulată ”Viitorul politicii de coeziune după 2027 în următorul Cadru Financiar Multianual”.
El a dat asigurări că regiunile, orașele și cetățenii europeni vor fi în centrul inițiativelor privind politica de coeziune, o politică ce, pentru prima dată, este gestionată de un vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, fapt ce arată importanța acesteia pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare între regiunile europene pentru o Europă prosperă de care să se bucure fiecare cetățean al UE, indiferent de țara din care provine.
”Europa nu poate să meargă înainte fără o politică de coeziune puternică. Este pentru prima dată când astfel de reforme vor fi considerate, ca și agricultura, turismul, pescuitul și economia albastră cu aceeași semnificație. În următorii cinci ani, sprijinul dumneavoastră va fi crucial pentru că vom lucra împreună la o politică de coeziune care se gândește la viitor, care să fie rezilientă. Știu ce răspundere avem în eforturile noastre comune și am ascultat îngrijorările. Sunt gata să contribui cu experiența mea în așa fel încât lucrurile să poată să funcționeze. Să sperăm că vom accelera implementarea programelor în curs și că vom continua astfel să elaborăm noi politici”, a completat Raffaele Fitto.
”Politica de coeziune trebuie să aibă același rol în viitorul Cadru Financiar Multianual și să fie bine finanțară și trebuie să corespundă mai mult priorităților UE, păstrând prioritățile principale la fața locului cu guvernanța laterală”, a completat oficialul UE în fața reprezentanților locali și regionali.
Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului.
Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:
- a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
- a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
- a asigura disciplina bugetară
- a facilita adoptarea bugetului anual al UE
În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.
Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:
- totalul angajamentelor dintr-un anumit an
- totalul plăților dintr-un anumit an
- angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)
Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.
Pachetul include în special:
- un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
- o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE
Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.
Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.
În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.
Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:
- pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
- pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
- în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente
Decizia privind resursele proprii necesită:
- un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
- avizul Parlamentului
- ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like

Fondurile de coeziune și cele pentru agricultură nu pot fi comasate sau diminuate, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă: Reprezintă garanția investițiilor în comunitățile noastre

Dan Motreanu cere o revizuire mai amplă a proiectului de buget al UE 2028-2034: Renunțarea la politicile de coeziune și agricultură în favoarea unui fond unic nu reprezintă o reformă, ci o diluare

“1 euro european, 1 euro național, 1 euro privat pentru un plan de țară de 210 miliarde de euro”. România propune o nouă viziune asupra investițiilor, lansează tabloul de bord PNRR și organizează o ministerială europeană pe coeziune

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

Comisia Europeană ia în considerare modificarea propunerii de buget multianual pentru 2028-2034, în încercarea de a obține sprijinul Parlamentului European nemulțumit

UPDATE Dezbaterea din Parlamentul European privind “posibila suspendare a fondurilor UE în România” a fost amânată
COMISIA EUROPEANA
România, beneficiar important al noilor investiții europene pentru decarbonizarea transporturilor: Peste 25 de mil. euro pentru infrastructura electrică de încărcare și modernizarea Portului Constanța
Published
2 days agoon
November 17, 2025By
Diana Zaim
Comisia Europeană a selectat 70 de proiecte pentru a contribui la decarbonizarea transporturilor și la consolidarea competitivității industriilor din UE prin instalarea infrastructurii necesare pentru reîncărcarea sau realimentarea diferitelor moduri de transport. Pentru aceste proiecte, Executivul European alocă peste 600 de milioane de euro prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru a stimula investițiile durabile în zonele urbane, inclusiv în porturi și aeroporturi, precum și de-a lungul secțiunilor rutiere ale rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 
România se numără printre beneficiarii importanți ai noii serii de investiții europene dedicate decarbonizării transporturilor, Comisia Europeană selectând cinci proiecte majore care vizează dezvoltarea infrastructurii de încărcare electrică și modernizarea operațiunilor din portul Constanța. Finanțările, de peste 25 de milioane de euro cumulat, vor permite instalarea a sute de puncte de reîncărcare rapidă pe principalele rute TEN-T, extinderea rețelelor naționale de stații pentru vehicule ușoare și grele, precum și electrificarea operațiunilor logistice din cel mai mare port al țării.
1. Pan European Network – Electric (BG, RO) Cod: 24-EU-TC-PAN-E
- Coordonator: ELDRIVE HOLDING GmbH (AT)
- Finanțare recomandată: 7.860.000 €
- Descriere: Instalarea a 175 de puncte de încărcare (88 pentru vehicule ușoare – min. 150 kW și 87 pentru vehicule grele – min. 350 kW) în 25 de locații din România și Bulgaria.
2. Extended East Europe Electric Route (RO, GR) Cod: 24-EU-TC-BlueRoute 4E
- Coordonator: PPC Blue Romania SRL
- Finanțare: 3.420.000 € (unit contribution)
- Descriere: Instalarea a 106 puncte de încărcare (98 pentru LDV – min. 150 kW și 8 pentru HDV – min. 350 kW) în 34 de locații în România și Grecia.
3. Dezvoltarea infrastructurii Rompetrol pentru combustibili alternativi Cod: 24-RO-TC-22EV-RFG-KMG-DWS
- Coordonator: Rompetrol Financial Group SRL
- Finanțare: 2.010.000 € (unit contribution)
- Descriere: Instalarea a 52 de puncte de încărcare (37 × 150 kW și 15 × 350 kW) în 22 de locații din România, pe rețeaua TEN-T.
4. Extinderea rețelei EVConnect în România Cod: 24-RO-TC-EVConnect
- Coordonator: Smart Business & Technologies Solutions SRL
- Finanțare: 4.080.000 € (unit contribution)
- Descriere: Instalarea a 76 de puncte de încărcare DC: – 60 × 350 kW pentru vehicule grele (HDV) – 16 × 150 kW pentru vehicule ușoare (LDV) în 32 de locații strategice din România.
5. Electrificarea terminalului DP World – Constanța Cod: 24-RO-TC-TEDPW
- Coordonator: Constanța South Container Terminal SRL
- Cost total eligibil recomandat: 39.646.483 €
- Finanțare CEF: 19.823.241,50 € Descriere: Un proiect major de electrificare a portului Constanța, incluzând: – infrastructură electrică pentru 29 de blocuri de containere – sistem OPS pentru nave (două instalații de 5 MVA) – hub de încărcare pentru camioane terminale electrice – achiziția a 10 Electric Terminal Trucks.
De exemplu, 24 de porturi vor primi fonduri pentru a implementa alimentarea cu energie electrică la mal, pentru a ecologiza operațiunile portuare și pentru a investi în infrastructura de alimentare cu amoniac.
Aceste măsuri vor contribui la tranziția sectorului către combustibili regenerabili și cu emisii reduse de carbon, ceea ce reprezintă o prioritate susținută de recentul Plan de investiții în transportul durabil. Între timp, rețeaua de puncte de încărcare accesibile publicului de-a lungul TEN-T va crește cu peste 500 de locații odată cu introducerea unei noi infrastructuri de încărcare pentru camioane, inclusiv încărcătoare de megawați.
Facilitatea pentru infrastructura combustibililor alternativi (AFIF) este un motor cheie al eforturilor UE de a extinde infrastructura de aprovizionare cu combustibili alternativi în întreaga sa rețea transeuropeană de transport. Aceasta completează regulamentele ReFuelEU Aviation și FuelEU Maritime, care vizează decarbonizarea sectoarelor aviației și maritim. Din cauza epuizării fondurilor, a treia etapă de selecție va fi anulată.
Comisia Europeană va evalua acum potențialele refluxuri și va pregăti ulterior un nou program de lucru și o cerere de propuneri în lunile următoare.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen propune statelor membre trei opțiuni de finanțare pentru Ucraina: „Variantele nu se exclud reciproc, ci pot fi combinate sau succesive”
Published
2 days agoon
November 17, 2025By
Andreea Radu
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a prezentat într-o scrisoare statelor membre ale Uniunii Europene trei variante de finanțare pentru Ucraina, menționând că acestea pot fi, de asemenea, combinate, potrivit documentului consultat luni de Reuters, scrie Agerpres.
„Am identificat trei opțiuni principale, respectiv finanțarea sprijinului de către statele membre prin granturi, un împrumut cu acoperire limitată finanțat de împrumuturi ale Uniunii Europene pe piețele financiare, sau un împrumut cu acoperire limitată legat de soldul disponibil al activelor imobilizate” ale Rusiei, a afirmat șefa executivului european.
Ea a precizat în scrisoare că variantele „nu se exclud reciproc”, ci „pot fi combinate sau succesive”.
În cadrul ultimului summit, liderii UE au amânat luarea unei decizii privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării Ucrainei, în pofida apelului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a acționa rapid pentru ca Moscova să plătească pentru războiul său, cu Belgia blocând propunerea de a utiliza miliardele aflate în Bruxelles pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro destinat efortului de război al Ucrainei.
Belgia, unde se află majoritatea activelor respective, și-a exprimat îngrijorare cu privire la intenția respectivă.
Oficialii UE avertizează că refuzul Belgiei de a sprijini un împrumutul pentru Ucraina ar putea determina Fondul Monetar Internațional să blocheze sprijinul financiar pentru Kiev, ceea ce ar provoca o pierdere în lanț a încrederii în viabilitatea economică a țării afectate de război.
Șefii de stat sau de guvern din toate țările UE, cu excepția Ungariei, i-au cerut președintei von der Leyen să propună mai multe opțiuni.
Von der Leyen a atras atenția că „având în vedere urgența situației, complexitatea variabilă a opțiunilor și nevoia de a începe plățile în trimestrul al doilea din 2026, oricare opțiune selectată poate fi considerată tranzitorie și limitată în timp”.
De exemplu, fondurile nerambursabile din partea statelor membre și împrumuturile Uniunii pe piețele financiare „ar putea fi folosite ca soluții-punte” până la următorul buget pe termen lung al UE, care va intra în vigoare în 2028, putând constitui o garanție.
Ursula von der Leyen a insistat că este nevoie de o decizie rapidă, pentru a permite un acord privind finanțarea Ucrainei la următoarea reuniune a Consiliului European, în decembrie.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană estimează în previziunile economice de toamnă că România va înregistra o creștere economică modestă în 2025 și 2026, de 0,7%, respectiv 1,1%, pe fondul consolidării fiscale
Published
2 days agoon
November 17, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană estimează în previziunile economice de toamnă că PIB-ul real al României ar urma să înregistreze o creștere modestă, până la 0,7% în 2025, de la 0,9% în 2024, și până la 1,1% în 2026, întrucât „consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, care este, la rândul său, afectat de o creștere bruscă a inflației”.
Instituția europeană a prezentat previziunile economie de toamnă, în care face o radiografie generală, la nivel economiei europene, și o analiză națională, pentru fiecare țară.
Creștere modestă pe fondul unei consolidări fiscale semnificative
Comisia Europeană arată că „incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, iar adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii va reduce și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă”.
Instituția europeană preconizează că „o redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile robuste vor susține economia”.
În 2026, se așteaptă ca efectul deplin al măsurilor ample de consolidare fiscală, și anume înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea impozitelor, combinat cu inflația încă ridicată, să conducă la o ușoară contracție a consumului privat, precum și o scădere suplimentară a consumului public, arată raportul de țară.
Cu toate acestea, precizează Comisia Europeană, se așteaptă o accelerare semnificativă a formării brute de capital fix, pe fondul îmbunătățirii încrederii mediului de afaceri și al finalizării investițiilor în cadrul programului de refinanțare cu dobândă redusă (PNRR)”.
„Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile vor continua tendința pozitivă, pe fondul încetinirii în continuare a creșterii salariilor, ceea ce va contribui pozitiv la creșterea exporturilor nete. În ansamblu, PIB-ul real ar trebui să crească cu 1,1 % în 2026. În 2027, se preconizează o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare, ceea ce va sprijini relansarea investițiilor private și a consumului. În pofida încheierii PNRR, formarea brută de capital fix ar trebui să se mențină la un nivel bun, România utilizând într-o mai mare măsură fondurile de coeziune. Per ansamblu, se preconizează că economia va crește cu 2,1 %. Se estimează că deficitul de cont curent va scădea treptat și va ajunge la 6 % din PIB în 2027. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens descendent. O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică. Punerea în aplicare integrală a tuturor investițiilor din PNRR rămâne o provocare, alături de incertitudinea privind comerțul internațional”, mai spune Comisia Europeană.
Inflația accelerează din nou în 2025 și 2026
După ce inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 5,8 % în 2024, creșterile de prețuri s-au accelerat în al treilea trimestru al anului 2025, constată Comisia Europeană, care arată și cauzele: eliminarea în iulie a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, a determinat o creștere a inflației IAPC la 8,6 % în septembrie.
„Se preconizează că inflația medie IAPC va crește la 6,7 % în 2025, înainte de a scădea sub 6 % în 2026, în conformitate cu consumul privat redus și efectele de bază puternic dezinflaționiste. Eliminarea plafonului pentru prețurile gazelor naturale în martie 2026 va încetini probabil procesul de dezinflație. În mod similar, intrarea în vigoare a ETS2, dacă nu va fi amânată, se preconizează că va alimenta presiunile inflaționiste în 2027 și va amâna revenirea inflației IAPC la nivelul țintei băncii centrale (2,5 +/-1 pp) până la sfârșitul anului”, apreciază Comisia Europeană.
Deficitul public va scădea treptat
După ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, în principal ca urmare a creșterii rapide a cheltuielilor, Comisia Europeană preconizează că deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027.
„Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală începând cu sfârșitul anului 2024. În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3 % din PIB. În iulie 2025, parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care includ creșteri semnificative ale veniturilor fiscale (creșterea cotelor de TVA, lărgirea bazei de contribuții la asigurările de sănătate, creșterea accizelor și o cotă mai mare a impozitului pe dividende) și prelungirea înghețării nominale a salariilor și pensiilor până în 2026. În septembrie, parlamentul a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitării recurente a proprietăților rezidențiale și a taxelor de mediu”, mai arată instituția europeană.
Comisia Europeană estimează că „politica fiscală va fi restrictivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027”, în vreme ce „cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6 % din PIB în 2024 la 2,0 % din PIB în 2027”.
În ceea ce privește economia europeană, Comisia Europeană arată că creșterea economică din primele trei trimestre ale anului 2025 a depășit așteptările.
Deși performanța puternică a fost inițial determinată de o creștere bruscă a exporturilor în anticiparea majorării tarifelor, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru.
Privind în perspectivă, Bruxelles-ul preconizează că activitatea economică va continua să se extindă într-un ritm moderat pe parcursul perioadei de prognoză, în ciuda unui mediu extern dificil.
Prognoza de toamnă din acest an prevede o creștere a PIB-ului real cu 1,4 % în UE în 2025 și 2026, urcând la 1,5 % în 2027.
Comisia Europeană preconizează că zona euro va urma aceeași tendință, PIB-ul real urmând să crească cu 1,3 % în 2025, cu 1,2 % în 2026 și cu 1,4 % în 2027.
De asemenea, instituția europeană anticipează că inflația în zona euro va continua să scadă, ajungând la 2,1 % în 2025 și situându-se în jurul valorii de 2 % pe parcursul perioadei de prognoză.
În UE, inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2 % în 2027.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

România a câștigat competiția internațională pentru un rol de judecător la Tribunalul ONU pentru Dispute

După aderarea la OCDE, România va adera la Agenția Internațională de Energie, afirmă Nicușor Dan: Doar așa putem fi un lider în industria de energie în regiunea noastră

Zelenski exprimă interesul Ucrainei pentru un parteneriat pe apărare cu Spania, la întâlnirea cu liderii din industrie și ministrul de resort: Cu cât construim mai multe relații bilaterale cu țările din UE, cu atât devenim mai integrați în Europa

Moldova Security Forum: Ați apărat inimile și mințile cetățenilor de atacurile hibride, iar Europa are multe de învățat de la R. Moldova (comisarul european pentru apărare)

Moldova Security Forum: Republica Moldova are dreptul de a-și decide propriul viitor, fără interferențe din afară, afirmă secretarul general adjunct al NATO

PE și statele membre au ajuns la un acord privind „EU Talent Pool”, o platformă digitală menită să faciliteze recrutarea internațională în sectoarele cu deficit de personal

Consultări politice Tajani-Țoiu la Roma: Extinderea UE, sprijinul pentru R. Moldova, reconstrucția Ucrainei și anul cultural România-Italia, temele centrale abordate

Moldova Security Forum: Vom elabora un plan național de reziliență, anunță Maia Sandu, evocând lecțiile învățate din ingerințele electorale ale Rusiei

Zelenski a exprimat recunoștința Ucrainei pentru sprijinul constant al Spaniei, în cadrul vizitei în Parlamentul spaniol

Ministrul Finanțelor: Schimbările de substanță în modul în care tratăm finanțele publice transmit semnale importante partenerilor internaționali
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Zelenski va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaze naturale, estimat la 2 mld. de euro, și se așteaptă la „un acord istoric” cu Franța pentru apărare aeriană

Șefa diplomației UE: Folosirea activelor rusești înghețate este cea mai clară soluție pentru finanțarea Ucrainei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene
Trending
ROMÂNIA6 days agoProfesorul universitar Sorin Costreie, de la Universitatea din București, va fi noul consilier pentru educație al președintelui Nicușor Dan
COMUNICATE DE PRESĂ1 week agoFundația Progress invită părinții și copiii pasionați de știință și robotică în 15 noiembrie la Târgul Național de Știință CODE Kids 2025 organizat la Politehnica București
COMISIA EUROPEANA3 days agoComisia Europeană ia în calcul introducerea unui „micro-impozit la nivelul UE” pe alimentele procesate. Banii generați ar fi utilizați pentru programe de sănătate
PARLAMENTUL EUROPEAN5 days agoSiegfried Mureșan a obținut 50 de miliarde de euro în plus pentru fermierii din România și din UE în noul buget multianual al Uniunii Europene
ROMÂNIA6 days agoBolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova










