Connect with us

U.E.

Europa se pregătește pentru diminuarea consecințelor unui Brexit fără acord. Cancelarul german Angela Merkel se întâlnește joi la Dublin cu premierul Leo Varadkar

Published

on

@ Leo Varadkar/ Twitter

Cancelarul german Angela Merkel va fi prezentă joi la Dublin, în vreme ce premierul Leo Varadkar se întâlnește mâine la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron, informează EuObserver.

Se așteaptă ca ambele întrevederi să se concentreze pe ceea ce ar trebui să facă Uniunea Europeană în legătură cu granița inter-irlandeză în cazul în care Regatul Unit nu va ratifica acordul convenit de guvernul May cu negocitatorii de la Bruxelles, sau în cazul în care o prelungire a articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene ar putea fi acceptată fără condiția ca Regatul Unit să organizeze alegeri europene, programate pentru luna mai.

Vineri, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat la scurt timp după ce Parlamentul britanic a respins pentru a treia oară Acordul de Retragere a Regatului Unit din UE, convocarea unui Consiliu European de urgență pentru data de 10 aprilie.

Deputații au respins pentru a treia oară acordul Brexit, cu 344 de voturi pentru și 286 de voturi împotrivă, în pofida apelului făcut de Theresa May care a promis că va demisiona din funcție pentru următoarea etapă a Brexit-ului în cazul în care parlamentarii vor adopta acordul.

După anunţarea rezultatului votului, premierul britanic Theresa May şi-a exprimat profundul regret că acordul convenit cu Bruxelles-ul a eşuat.

29 martie 2019 trebuia să reprezinte data ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană ca urmare a declanșării articolului 50 de către guvernul britanic la 29 martie 2017. Acordul negociat și încheiat între executivul de la Londra și Uniunea Europeană la 25 noiembrie 2018 a fost respins în alte două rânduri de Parlamentul britanic.

Theresa May, care ar putea încerca în această săptămâna pentru a patra oară, să câștige sprijinul Camerei Comunelor pentru acordul privind Brexit-ul, intenționează să convoace alegeri anticipate pentru a debloca impasul în care au ajus discuțiile referitoare la retragerea Regatului Unit din UE. Cabinetul său este divizat: pe de o parte unii miniștrii militează pentru un Brexit dur pe 12 aprilie, pe de altă parte alți miniștri amenință că își vor da demisia dacă un o ieșire dezordonată din comunitatea europeană va deveni politica sa.

Discuțiile pe care cancelarul german le va avea cu premierul irlandez vin pe fondul temerilor pe care Angela Merkel le are cu privire la pregătirea insuficientă din partea Dublinului privind protejarea graniței inter-irlandeze – noua frontieră a Uniunii Europene după Brexit – în cazul în care nu va fi agreată nicio înțelegere.

În cadrul reuniunii de vară a Consiliului European din 21-22 martie, care a avut loc acum 10 zile, Merkel l-a mustrat pe Varadkar pentru lipsa unui plan, au declarat oficialii.

Cancelarul german se pare că și-a schimbat poziția față de problema Brexit-ului. Dacă acum doi ani, când au fost demarate discuțiile Merkel a încercat să nu se implice, acum cancelarul german a devenit din ce în ce mai activ, în contextul iminenței unui Brexit fără acord.

Evidețiind frustrarea ce domină atmosfera politică din Berlin cu privire la acest dosar, ministrul german pentru Afaceri Europene, Michael Roth a acuzat că ”90%” dintre membrii Cabinetului May nu au nicio ”idee despre modul în care muncitorii gândesc, trăiesc, mucesc sau se comportă”, deoarece ”s-au născut cu linguri de argint în gură, au mers la școli private și universități de elită”.

Politicienii britanici născuți cu ”linguri de argint în gură, care s-au dus la școli private și universități de elită” sunt responsabili de actualul impas din Parlament, dar este puțin probabil ca aceștia să sufere consecințele directe ale acțiunilor lor, a declarat oficialul german în cadrul unei conferințe de presă a Partidului Social Democrat (SPD) din Germania, desfășurată duminică.

Poziția Berlinului s-ar putea dovedi a fi crucială dacă Regatul Unit solicită o nouă extindere. Germania este una dintre țările care doresc să ofere Londrei timp, o idee pe care președintele francez Emmanuel Macron o respinge.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ENGLISH

Vasile Blaga, MEP: I am convinced that the firm measures adopted by the EP against Covid-19 will not stop here. The EPP Group is already working on a strategy for the rapid recovery of the post-crisis economy

Published

on

© Vasile Blaga/Facebook

Vasile Blaga, MEP (PNL, PPE) told caleaeuropeana.ro that the EPP group in the European Parliament is already working on a “very clear strategy” for managing the current crisis generated by the new coronavirus, but also for the rapid recovery of the post-crisis European economy,

The unanimous vote of the European Parliament last week on proposals from the European Commission for the management of the European health crisis shows that the hesitant response at the outbreak of the COVID 19 pandemic was an accident, explains MEP Vasile Blaga, adding that “the answer came to correct the rather timid initial reaction of the European executive in the beginning of this challenging crisis for Europe and all the other states around the world ”.

The 37 billion euros  (part of the Corona Initiative) allocated to the Member States through the vote in the European Parliament will be directed towards health systems, local communities, small and medium-sized enterprises and economy sectors seriously affected by this crisis.

“The European Union means, first and foremost, solidarity – for better and for worse, and those who support the opposite are either not aware of what is being done at EU level, or have an interest in destabilising the Union,” says Blaga.

The vote in the European Parliament was also aimed at reallocating 800 million euros from the Cohesion Fund in 2020 to cover emergencies in the medical systems of the EU member state

“I am convinced that the measures will not stop here. The EPP group is already working on a very clear strategy for managing the current crisis, but also for the rapid recovery of the economy once the public health crisis is over. There are countless proposals and projects in progress that will help us all overcome this unprecedented crisis in recent history,” adds Vasile Blaga.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, țara cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din UE, doar 490 euro/ pe cap de locuitor

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 5,2% din Produsul Intern Brut în anul 2017, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media estimată la nivelul UE este de 9,9% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La acest indicator, Franţa şi Germania sunt “campioane” în UE, cu 11,3% din PIB alocat sănătăţii, urmate de Suedia, cu 11%, notează Agerpres.

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg (5,5% din PIB), Letonia (6% din PIB), Estonia (6,4% din PIB) şi Lituania (6,5% din PIB).


În raport cu mărimea populaţiei, în 2017 cele mai ridicate cheltuieli cu sănătatea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene s-au înregistrat în Suedia (5.200 de euro per locuitor), Danemarca şi Luxemburg ( fiecare cu 5.100 de euro per locuitor), iar cele mai scăzute au fost raportate în România (490 de euro per locuitor) şi Bulgaria (590 de euro per locuitor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Din planul economic de 37 de miliarde de euro al UE, România va primi a patra cea mai mare sumă, după Polonia, Ungaria și Spania, dar înaintea Italiei, Franței sau Germaniei

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Astfel, prima coloană reprezintă lichiditățile care provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cea de-a doua coloană este dată cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus. Coloana a treia reprezintă totalul primelor două, fără a fi necesară alocarea unor bani suplimentari din fondurile naționale.

Coloana a patra reprezintă finanțări separate și sunt sume rămase din totatul Fondurilor de Investiții și Structurale Europene.

Comisia Europeană precizează că alocările naționale depind de sumele pe care statele membre trebuiau să le ramburseze Comisiei în acest an. Acestea depind de dimensiunea anvelopei bugetare pentru coeziune și de viteza de implementare.

Practic, lichiditățile de 491 de milioane de euro pentru România provin din sumele de prefinanțare ce nu au fost cheltuite din fondurile de coeziune ale UE pe care statele membre ar trebui să le ramburseze în mod normal la bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. 

Suma de 2,588 de miliarde de euro reprezintă reprezintă cofinanțarea din bugetul UE care ar fi disponibilă dacă lichiditățile menționate anterior sunt utilizate pentru a finanța răspunsul economic împotriva efectelor noului coronavirus.

Comisia Europeană mai precizează că raportul dintre cele două tipuri de alocări variază de la un stat membru la altul, deoarece ratele de cofinanțare variază și de la o țară a UE la alta. De fapt, acestea depind de prosperitatea relativă a statelor membre ale UE.

Pachetul propus de Comisia Europeană și denumit Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative) a fost aprobat de Parlamentul European într-o sesiune plenară extraordinară ce avut loc la 26 martie, iar conform unei decizii formale a Consiliului, planul va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending