Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns astăzi la un acord politic final cu privire la instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, acest nou instrument îi va permite UE să reacționeze la constrângerile economice și, prin urmare, să își apere mai bine propriile interesele și pe cele ale statelor sale membre pe scena mondială.

Instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive este conceput, în primul rând, pentru a descuraja orice constrângeri economice potențiale.

Dacă apar totuși astfel de constrângeri, instrumentul oferă o structură menită să determine țara terță în cauză să pună capăt măsurilor coercitive, prin dialog și cooperare. Însă, în cazul în care dialogul eșuează, el pune, de asemenea, la dispoziția Uniunii o gamă largă de contramăsuri posibile împotriva țării respective.

Printre aceste contramăsuri se numără instituirea de tarife și impunerea de restricții privind comerțul cu servicii și accesul la investițiile străine directe sau la achizițiile publice.

Acordul la care s-a ajuns marți include un cadru juridic prin care UE poate îi poate solicita țării terțe să repare prejudiciul cauzat de constrângerile sale economice. Acordul vizează, de asemenea, mecanismele decizionale, definind în special rolul Consiliului în a stabili dacă UE sau un stat membru este ținta unor constrângeri economice, precum și termenele pentru acțiunea UE în cadrul instrumentului.

UE va continua să coopereze cu partenerii și aliații care împărtășesc aceeași viziune pentru a aborda constrângerile economice, iar instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive reprezintă o completare semnificativă a eforturilor internaționale în acest domeniu.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui să finalizeze procedurile de aprobare a noului regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Intrarea în vigoare este prevăzută pentru toamna acestui an.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a depus la Bruxelles petiția prin care solicită Parlamentului European să intervină, din calitate de reclamant privilegiat, în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului Uniunii Europene, ca urmare a opoziției Austriei și Olandei față de aderarea României la spațiul Schengen.

”Pentru că doar determinarea noastră, a românilor, ne poate face dreptate, am mai făcut un pas în demersul pe care l-am inițiat la Curtea de Justiție a UE în chestiunea Schengen. Ieri am depus, la Bruxelles, petiția prin care cerem Parlamentului European să intervină, în calitate de reclamant privilegiat, în procesul pe care l-am deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, a precizat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a depus împreună cu documentele necesare și dovada celor peste 50.000 de semnături adunate în favoarea acestei inițiative.

”Parlamentul European, în calitate de reclamant privilegiat, are forța necesară pentru a ne ajuta să câștigăm acest proces atât de important pentru noi. Nu am fost singur. I-am avut alături, în mod simbolic, pe toți cei peste 50.000 de români care au semnat petiția. Le mulțumesc tuturor și fiecăruia în parte”, a completat eurodeputatul.

El le-a mulțumit colegilor din Partidul Mișcarea Populară pentru ”efortul și mobilizarea din ultimele luni. Îi mulțumesc și colegului meu, europarlamentarului Vlad Botoș pentru că a fost ieri alături de noi”.

”România merită în Schengen și sunt convins că vom reuși să ne câștigăm acest drept ce ne-a fost refuzat timp de aproape 12 ani!”, a conchis Eugen Tomac.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Presupusele încercări de influențare a eurodeputaților au scos la iveală, pe lângă alte aspecte, și lacune în regulamentul intern al Parlamentului European, susține Comisia specială pentru ingerințe străine.

Încercările de ingerință sunt un „fenomen larg răspândit care trebuie combătut cât mai energic posibil”, avertizează deputații europeni, exprimându-și „profundul șoc și condamnarea pentru acuzațiile de corupție, spălare de bani și participare la o organizație criminală” formulate împotriva a trei eurodeputați, a unui fost europarlamentar și a unui asistent parlamentar.

Comisia a identificat „numeroase lacune în normele de integritate și transparență ale Parlamentului” și solicită ca propunerea în 14 puncte a președintei Metsola de reformare a normelor Parlamentului să fie transpusă în acțiuni concrete cât mai curând posibil.

Consolidarea sistemului de denunțare a neregulilor și clarificarea normelor privind conflictele de interese

Într-un raport adoptat joi de Comisia specială pentru ingerințe străine cu 25 de voturi pentru, unul împotrivă și cinci abțineri, deputații solicită o revizuire rapidă a codului de conduită al deputaților, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile. Acesta ar trebui să protejeze mai eficient avertizorii și să clarifice normele privind conflictele de interese. De asemenea, ei cer introducerea declarațiilor de avere.

Este necesară îmbunătățirea regulilor actuale de divulgare a valorii veniturilor secundare obținute, a descrierii funcției pe care o deține un eurodeputat și a clienților în numele cărora deputații lucrează contra cost. Deputații europeni propun, de asemenea, introducerea unei interdicții pentru deputații care dețin locuri de muncă secundare plătite de state terțe cu risc ridicat sau entități dependente.

Deși dialogul dintre reprezentanții grupurilor de interese și factorii de decizie rămâne o „parte vitală a democrației europene”, mijloacele inadecvate de influențare, mita și alte infracțiuni penale sunt inacceptabile, subliniază aceștia.

Îngreunarea recrutării de către actorii străini cu risc ridicat a foștilor europarlamentari

Deputații europeni cer ca respectarea perioadei de retragere de șase luni pentru foștii deputați europeni să fie monitorizată de noul organism de etică al UE. Parlamentul ar trebui să introducă un sistem de monitorizare și norme pentru revocarea accesului foștilor eurodeputați care fac lobby în numele țărilor cu risc ridicat dincolo de perioada de retragere.

Consolidarea culturii de securitate ca protecție împotriva ingerințelor străine

Deputații europeni remarcă faptul că țări precum „Qatar, Maroc, dar și China, Rusia, Emiratele Arabe Unite (EAU), Serbia și Turcia au investit masiv în eforturile de lobby la Bruxelles și spun că interferența străină „nu trebuie să rămână fără consecințe pentru țara în cauză”. Orice propunere legislativă sau nelegislativă privind cooperarea cu aceste autorități de stat, inclusiv finanțarea UE, ar trebui suspendată, păstrând în același timp fondurile pentru organizațiile societății civile și mass-media independente, precum și asistența umanitară.

În cele din urmă, domeniul de aplicare și monitorizarea Registrului de transparență ar trebui să se extindă, în timp ce toți deputații europeni ar trebui să fie obligați să declare întâlnirile programate cu reprezentanți de interese, inclusiv cele cu reprezentanți diplomatici din țări din afara UE. Rapoartele Parlamentului ar trebui să enumere întâlnirile relevante, excluzându-le pe cele cu persoane a căror securitate poate fi pusă în pericol.