Connect with us

ROMÂNIA

Eurostat: Aeroportul Henri Coandă ocupă locul 34 în clasamentul celor mai aglomerate aeroporturi din Uniunea Europeană. Aproape 14 milioane de pasageri l-au tranzitat în 2018

Published

on

© Bucharest Airports/ Facebook

13.819 milioane de pasageri au tranzitat, în anul 2018, aeroportul Henri Coandă din București, în creștere cu 7.9% față de anul 2017, fapt ce îl clasează pe locul 34 în topul celor mai aglomerate aeroporturi din Uniunea Europeană, comparativ cu anul 2017, când aeroportul din capitala României ocupa poziția 37, arată datele publicate vineri de Eurostat, potrivit Agerpres.

În rândul primelor 30 de aeroporturi din Uniunea Europeană, cel care a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere a fost aeroportul Liszt Ferenc din Budapesta (+14%, până la 14.801 milioane de pasageri), aeroportul internațional Chopina din Varșovia (+13%, până la 17.772 milioane de pasageri), devansând aeroportul din Atena, Viena și Helsinki (cu un avans 11%). Acestea sunt urmate de aeroportul Malpensa din Milano (+10%), Ruzyne, din Praga, aeroporul din Lisabona și Brajas, din Madrid ( toate cu o creștere de 9%).

Aeroportul Heathrow din Londra și-a menținut și în 2018 prima poziție în clasamentul celor mai aglomerate aeroporturi. Astfel, 80 de milioane de pasageri l-au tranzitat anul trecut, înregistrându-se astfel o creștere de 3% față de anul 2017.

Acesta este urmat de aeroportul Charles de Gaulle din Paris, cu 72 de milioane de pasageri (+4% față de anul 2017), aeroportul Schiphol din Amsterdam (71 de milioane de pasageri, cu o creștere de 4%), aeroportul din Frankfurt, cu 69 de milioane de pasageri, înregistrând o creștere de 8%. Topul primelor cinci celem ai aglomerate aeroporturi este încheiat de aeroportul Barajas din Madrid cu 56 milioane pasageri (creştere de 9%).

Acestea sunt urmate de aeroportul El Prat din Barcelona ( 50 de milioane de pasageri, +6%), cel din Munchen (46 de milioane de pasageri, +4%), aeroportul Gatwick din Londra ( 46 de milioane de pasageri, +1%), Fiumicino din Roma ( 43 de milioane de pasageri, +5%) și Orly din Paris ( 33 de milioane de pasageri, +3%).

În 2018, aeroportul Heathrow din Londra a fost tranzitat de cei mai mulți pasageri care au călătorit în afara Uniunii Europene (48 de milioane), în vreme ce aeroportul Schiphol din Amsteram a fost tranzitat de cel mai mare număr de pasageri care au călătorit în interiorul UE ( 42 de milioane). Aeroportul Bajaras din Madrid a ocupat poziția fruntașă la categoria ”curse interne” (16 milioane de pasageri).

În 2018, 1.1 miliarde de pasageri au ales transportul cu avionul, în creștere cu 6 puncte procentuale față de anul 2017, și cu 43 de puncte procentuale față de 2010.

Astfel, anul trecut, aproape jumătate dintre cei care au călătorit cu avionul au făcut-o în interiorul Uniunii Europene (46%), 37% dintre pasageri au călătorit cu avionul în afara Uniunii Europene, în vreme ce 1 din 5 pasageri a efectuat curse interne (16%).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga: Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia

Published

on

@ David Saranga/ Facebook

Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia, a transmis ambasadorul Israelului în România, cu prilejul unei ceremonii organizate de Primăria sectorului 6 la Memorialul Holocaustului pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, relatează Agerpres.

Reprezentantul israelian a subliniat tendințele antisemite, rasiste și xenofobe din sânul societăților europene, precum și datoria guvernelor de a lupta împotriva lor:

„Trăim într-o epocă grea, vedem aici şi prin Europa că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate. Fiecare guvern trebuie să lupte împotriva fenomenelor respective. (…) Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia”, a afirmat Saranga.

Potrivit acestuia, păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului, dintre care sute de mii au murit doar în România, contribuie la clădirea viitorului. „Guvernul român face mult pentru a păstra memoria”, a adăugat ambasadorul Israelului.

De asemenea, în opinia lui Saranga, faptul că premierul Ludovic Orban se află pe 27 ianuarie la Auschwitz, împreună cu preşedintele Israelului şi mulţi alţi demnitari, arată că România şi-a asumat responsabilitatea şi are obligaţia de a păstra memoria Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: România promovează toleranţa între oameni, nediscriminarea şi pacea, rămânând activă în procesul de păstrare şi întregire a memoriei Holocaustului

Published

on

România, prin ea însăși, dar și ca stat membru al Uniunii Europene, promovează toleranța între oameni, nediscriminarea și pacea, rămânând activă în procesul de păstrare și întregire a memoriei Holocaustului, a spus premierul României, Ludovic Orban într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Este deja al doilea deceniu în care întreaga lume comemorează milioanele de victime ale Holocaustului, într-un exercițiu necesar de aducere aminte, compasiune și păstrare a unei conștiințe treze. Oricine răsfoiește paginile acelui teribil dezastru din istoria destul de recentă, Holocaustul, nu poate să nu rămână marcat de ororile petrecute, de dimensiunea angrenajului crimei din ură, de lipsa de reacție a oamenilor, instituțiilor și statelor. Nu poate să nu reflecteze, apoi, asupra consecințelor pe care ajung să le aibă crizele din societate și asupra răului pe care îl produce somnul rațiunii.”, a precizat Ludovic Orban, potrivit unui comunicat al Guvernului României, citat de Agerpres.

Prim-ministrul a reamintit că ”şase milioane de evrei, reprezentând două treimi din populaţia evreiască a Europei, şi câteva milioane de membri ai altor naţionalităţi considerate de regimul nazist <<impure>> au pierit în ghetouri şi lagăre, în drum spre acestea sau ucişi pur şi simplu în stradă, în perioada anilor 1941 – 1945, victime ale unei ideologii rasiste, ale unor mituri şi ale tendinţei de a găsi ţapul ispăşitor”.

”Reconstituirea adevărului se datorează în special membrilor comunității evreiești, mulți dintre ei supraviețuitori ai lagărelor naziste și deveniți figuri proeminente ale militantismului umanist, cărora li s-au alăturat intelectuali, artiști și militanți umaniști de pretutindeni, într-un efort comun de a împiedica repetarea, vreodată, a unor acte similare de extincție a popoarelor. Au fost întemeiate instituții memoriale de prestigiu, au fost scrise cărți, au fost create opere de artă și evenimente, au fost reconsiderate valori din perspectiva apărării drepturilor omului și demnității umane.”, a mai spus Orban.

Premierul României a mai punctat că, astăzi, ”la 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau, mapamondul poate fi considerat solidar în lupta împotriva antisemitismului, rasismului, xenofobiei și intoleranței, care redevine o preocupare importantă, în contextul unor conflicte regionale bazate inclusiv pe resentimente de tip etnic și apariției de noi tendințe extremiste.”

”România, prin ea însăși, dar și ca stat-membru al Uniunii Europene, promovează toleranța între oameni, nediscriminarea și pacea, rămânând activă în procesul de păstrare și întregire a memoriei Holocaustului. Pentru că nu trebuie să-i uităm pe cei care au fost umiliți, torturați și uciși din ură, precum nici pe cei care au protejat vieți cu riscul propriei vieți, salvând astfel ideea de omenie.”, a mai spus Ludovic Orban.

În încheiere, acesta a transmis întreaga sa compasiune ”pentru victimele Holocaustului din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, exprimându-și speranța că ”omenirea va avea capacitatea să înveţe din marile erori ale istoriei sale.”

Prim-ministrul Ludovic Orban efectuează luni o vizită oficială în Polonia pentru a participa la ceremoniile comemorative dedicate împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau.

Peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE, vor participa la ceremoniile de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

Evenimentul comemorativ va fi deschis de președintele Poloniei, Andrzej Duda, după care vor urma discursuri ale supraviețuitorilor de la Auschwitz.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending