Populația Uniunii Europene este așteptată să scadă semnificativ până la sfârșitul secolului, pe fondul îmbătrânirii accelerate și al scăderii natalității, în timp ce România se numără printre statele cele mai afectate, cu un declin estimat de peste 24%, potrivit celor mai recente proiecții publicate de Eurostat.
Concret, populația UE ar urma să se reducă cu 11,7% între 2025 și 2100, echivalentul a 53 milioane de persoane, de la 451,8 milioane în 2025 la 398,8 milioane la începutul următorului secol. După o revenire pe creștere în 2022, post-pandemie, populația UE ar urma să mai crească ușor până în 2029, când va atinge un vârf de 453,3 milioane, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă pe termen lung.
România urmează același trend, dar într-un ritm mult mai accentuat. Populația țării este proiectată să scadă de la 19,04 milioane de locuitori în 2025 la 14,40 milioane în 2100, ceea ce înseamnă o contracție de aproximativ 24,3%.
La nivelul statelor membre, Germania va rămâne cea mai populată țară a UE în 2100, în ciuda unui declin de la 83,6 milioane la 74,7 milioane de locuitori. Franța va urma cu 67,2 milioane (în scădere ușoară), în timp ce Spania este printre puținele state mari unde populația ar urma să crească, de la 49,1 milioane la 49,8 milioane.
În total, nouă state membre sunt estimate să înregistreze creșteri de populație, în timp ce 18 țări, inclusiv România, vor avea scăderi. Cele mai abrupte declinuri sunt prognozate pentru Polonia (-31,6%), Lituania (-33,4%) și Letonia (-33,9%).
Datele Eurostat indică, totodată, o schimbare structurală majoră în componența populației. Ponderea copiilor și tinerilor (0–19 ani) va scădea de la 20% în 2025 la 17% în 2100, iar cea a populației active (20–64 ani) de la 58% la 50%.
În paralel, segmentul vârstnicilor va crește puternic. Proporția persoanelor de peste 65 de ani este estimată să urce semnificativ, iar grupa celor de peste 80 de ani va înregistra cea mai rapidă expansiune, de la 6% la 16% din totalul populației.
Per ansamblu, populația UE va deveni mai mică și considerabil mai îmbătrânită, cu o vârstă mediană în creștere cu 6,6 ani până în 2100. Această evoluție reflectă tendințe structurale precum fertilitatea scăzută, creșterea speranței de viață și dinamica migrației, care vor continua să redefinească profilul demografic al Europei în deceniile următoare.
