Connect with us

U.E.

Eurostat: România se află aproape de coada clasamentului țărilor europene care raportează o presiune foarte crescută a costurilor medicale asupra gospodăriei

Published

on

În 2017, mai mult de jumătate dintre persoanele (55%) din Uniunea Europeană (UE) au raportat că suma pe care au plătit-o pentru îngrijirea medicală nu reprezintă o povară financiară. Pe de altă parte, 34% au declarat că costurile de îngrijire a sănătății sunt oarecum o povară financiară, în timp ce 11% au perceput astfel de costuri ca o povară financiară grea pentru bugetul gospodăriei, indică cifrele publicate de Eurostat

Îngrijirea medicală – o povară greu de susținut financiar

Asistența medicală se referă la serviciile individuale de asistență medicală, cum ar fi examenele medicale periodice sau tratamentele. Aceasta include asistența medicală în scopuri curative, de reabilitare sau pe termen lung, asistență medicală mintală, precum și servicii medicale preventive. Îngrijirea dentară și medicamentele nu sunt incluse în această categorie.

La nivelul UE, povara financiară percepută pentru îngrijirea medicală a fost cea mai ridicată pentru cei care trăiau în gospodării cu două persoane care includeau cel puțin o persoană în vârstă de 65 de ani sau mai mult (13% dintre persoanele din aceste gospodării au raportat îngrijirea sănătății ca fiind o povară financiară ridicată) . Cei care trăiesc în gospodării cu o singură persoană (12%), gospodării fără copii dependenți (12%), gospodării cu doi adulți și gospodării cu copii dependenți (ambele 10%) au raportat, de asemenea, că îngrijirile medicale au fost o povară mare pentru bugetul lor.

Foto: ec.europa.eu/eurostat

Cipru a avut cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat că costurile de sănătate au reprezentat o povară financiară mare (39%), urmată de Bulgaria (32%), Italia (29%) și Letonia (28%). În schimb, în ​​Danemarca, Slovenia și Suedia (toate cu un scor de 86%), Estonia (85%) și Franța (84%), ponderea persoanelor care declară că plata pentru îngrijiri medicale nu a generat povară financiară a fost cea mai ridicată.

În România, sub 20% dintre persoanele întrebate au raportat dificultăți mari în privința susținerii  costurilor financiare  pentru servicii medicale, situându-se peste ponderea europeană de 11%, în timp ce pentru 40% dintre ele îngrijirea sănătății nu a reprezentat o povară financiară, procentul fiind în acest caz sub nivelul european de 55%.

În orice caz, în ceea ce privește povara grea a îngrijirii medicale asupra gospodăriei, România se află aproape de coada clasamentului țărilor europene care raportează o presiune foarte crescută a costurilor medicale. 

Plata îngrijirii medicamentoase

Doar sub jumătate (49%) dintre persoanele implicate în sondajul Eurostat au declarat că plata pentru achiziționarea d medicamente nu a adus nici o povară financiară gospodăriei. Cu toate acestea, 39% au raportat că aceste costuri reprezintă o povară financiară, iar 13% au constatat că medicamentele presupun o povară financiară grea pentru gospodărie.

Țările cu cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat costul medicamentelor ca fiind o povară financiară gravă au fost Polonia (40%), urmată de Cipru (34%), Bulgaria (33%) și Letonia (30%). În schimb, ponderea celor care au declarat că cumpărarea de medicamente nu are repercusiuni asupra bugetului gospodăriei a fost cea mai mare în Franța (90%), Danemarca (84%) și Suedia (78%).

Foto: ec.europa.eu/eurostat

În România, tratamentul medicamentos reprezintă o povară financiară grea pentru aproximativ 15% din persoanele întrebate, ponderea fiind peste nivelul mediu european de 12.6%, în timp ce pentru aproximativ 42% dintre ele nu generează costuri care să afecteze gospodăria, ponderea în acest caz fiind sub nivelul mediu european de 48.7%. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Viorica Dăncilă și Ursula von der Leyen ”au convenit să continue dialogul” privind viitorul comisar european din partea României, inclusiv portofoliul alocat țării noastre

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Twitter

România este deschisă pentru o cooperare strânsă cu noua Comisie Europeană, i-a transmis premierul Viorica Dăncilă președintei alese a executivului european, Ursula von der Leyen, cu care a avut marți o întrevedere la Bruxelles și pe a cărei agendă s-au aflat ”aspecte legate de viitorul comisar european din partea României”.

”O mare plăcere să o întâlnesc pe Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene. Am subliniat că România este deschisă unei cooperări strânsă cu noua Comisie Europeană pentru prioritățile noastre comune”, a scris Dăncilă, pe Twitter, după prima întâlnire între un înalt oficial român și noua șefă a executivului european.

 

Potrivit unui comunicat publicat ulterior de Guvernul României, ”în cadrul discuțiilor, au fost abordate aspecte legate de viitorul comisar european din partea României, inclusiv în ceea ce privește conturarea portofoliului alocat țării noastre în cadrul Comisiei Europene”.

Amintim că, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

În cadrul întrevederii de la Bruxelles, prim-ministrul României i-a transmis felicitări oficialului european pentru nominalizarea la conducerea viitoarei Comisii Europene și a asigurat de întregul său sprijin în eforturile Comisiei Europene de consolidare a proiectului european și de a răspunde provocărilor actuale.

”Președintele ales al Comisiei Europene a mulțumit premierului Viorica Dăncilă pentru rezultatele excepționale obținute de România în exercitarea mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene”, mai menționează sursa citată.

Totodată, cei doi oficiali au avut o discuție amplă cu privire la prioritățile viitoarei Comisii Europene și implementarea Agendei Strategice a UE (2019-2024). În context, prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat obiectivele României pentru perioada suprapusă mandatului noii Comisii Europene, în domenii legate de asigurarea securității energetice, sectorul digital, schimbările climatice, rolul UE în plan global.

Cei doi înalți oficiali au convenit să continue dialogul în perioada următoare.

Duminică seară, premierul Viorica Dăncilă a precizat că pe agenda vizitei sale la Bruxelles se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

Până în prezent, 22 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 22 de propuneri, zece sunt femei, inclusiv România, care a transmis două propuneri, un bărbat și ofemeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Croația, Franța, Italia, Portugalia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019.

România este cea de-a 22-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Continue Reading

U.E.

Cancelarul German Angela Merkel: ”Europa cu adevărat unită” include Balcanii de Vest

Published

on

© EU Council

”Europa va fi cu adevărat unită, doar atunci când toate țările din Balcanii de Vest se vor alătura Uniunii Europene”, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, realtează Politico.

Observațiile cancelarului german au reprezentat o reiterare a angajamentului Berlinului pentru extinderea Uniunii Europene, idee care este nepopulară în raport cu unele guverne din alte state membre și cu mulți alegători din Europa de Vest. În acest context președintele francez, Emmanuel Macron, a atins în ultimii ani o notă deosebit de sceptică cu privire la această extindere.

Reamintim că la ultimul summit al liderilor europeni de la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat intransigența în a refuza o extindere a Uniunii Europene în contextul eșecului negocierilor între liderii celor 28 de state membre pentru repartizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor, insucces pe care liderul de la Elysee îl pune pe seama liderilor PPE.

Citiți și: Emmanuel Macron îi avertizează pe liderii PPE, învinuindu-i de eșecul negocierilor de la Bruxelles: Nu ne putem înțelege în 28, așa că voi refuza orice extindere a Uniunii Europene

Angela Merkel a oferit aceste declarații în cadrul unui eveniment din Ungaria, marcând 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

“Dacă observi lucrurile dintr-o perspectivă geostrategică și te uiți și la hartă, atunci Europă cu adevărat unită va exista doar cu statele din Balcanii de Vest”, a declarat Merkel reporterilor din orașul de frontieră Sopron.

Șase state din Balcanii de Vest nu sunt membre ai Uniunii Europene, iar Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Albania sunt țări candidate oficiale pentru aderarea la UE, în timp ce Bosnia-Herțegovina și Kosovo sunt clasificate drept „potențiali candidați”.

Atât Serbia, cât și Muntenegru sunt angajați în discuții pentru aderare de ani buni. Miniștrii UE au decis, în iunie, să amâne o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania până în octombrie, cel puțin. 

Continue Reading

U.E.

Brexit fără acord. Guvernul britanic vrea să pună capăt imediat libertății de circulație a cetățenilor UE la 31 octombrie

Published

on

Guvernul britanic condus de prim-ministrul Boris Johnson a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie, anunță France Presse și Press Asocciation, citate de Agerpres, decizie care a provocat îngrijorări în printre cetățenii europeni prezenți în Regatul Unit, care sunt prinși într-un mediu politic ostil, anunță The Guardian.

”Libera circulaţie aşa cum există acum se va termina pe 31 octombrie, când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană”, a declarat însă luni o purtătoare de cuvânt din Downing Street într-un briefing de presă.

”Spre exemplu, vom introduce imediat reguli mai stricte în materie de infracţionalitate pentru persoanele care intră în Marea Britanie”, a menţionat ea, precizând că detaliile altor modificări sunt ”în curs de elaborare” şi vor fi stabilite de premierul Johnson şi ministrul de interne Priti Patel.

Purtătoarea de cuvânt a insistat că cetăţenii UE rezidenţi actualmente în Regatul Unit nu vor fi împiedicaţi să reintre în ţară după ce vor călători în străinătate, deşi nu este clar cum vor fi întreprinse controalele.

Sistemul care le permite cetăţenilor UE să solicite statutul de rezident permanent nu va fi modificat, iar cei două milioane de europeni care nu au finalizat încă acest demers nu vor fi împiedicaţi să intre în Marea Britanie de sfârşitul libertăţii de circulaţie, a indicat ea.

Fostul prim-ministru Theresa May, căruia Boris Johnson i-a succedat pe 24 iulie, avea în vedere o ”perioadă de tranziţie” până la finalul anului 2020, perioadă în care Regatul Unit va fi continuat să aibă aceleași obligații ca și o țară a Uniunii Europene, respectând astfel prevederile acordului de retragere negociat cu UE27, anunță Politico Europe.

Acordul a fost respins de Camera Comunelor de trei ori, motiv pentru care Boris Johnson a invocat redschiderea negocierilor în vederea stabilirii altor condiții, chestiune respinsă în repetate rânduri de Bruxelles.

Speculațiile legate de încetarea imediată a liberei circulații în contextul unui Brexit fără acord, care implică și lipsa unei perioade de tranziție luată în considerare de Administrația May au provocat îngrijorări în rândul celor 2.6 milioane de cetățeni europeni care nu au aplicat încă pentru statutul de ”rezident permanent” (settled status), cărora le va fi dificil să dovedească că locuiesc în Regatul Unit legal.

Potrivit unei statistici oficiale publicate de Ministerul britanic de Interne, peste 1.000.000 de cetățeni din UE au aplicat, până la 31 iulie 2019, pentru a primi statut de rezidență în Regatul Unit, cei mai mulți dintre aceștia fiind polonezi, români și italieni.

La începutul lui august, Boris Johnson a anunţat un proiect de emitere de vize în procedură accelerată vizând să atragă ”cele mai bune creiere” şi să permită astfel ţării sale ”să continue să fie o superputere ştiinţifică” după ieşirea din UE.

El a promis de asemenea să protejeze drepturile cetăţenilor europeni instalaţi în Marea Britanie, pentru ca aceştia să poată trăi în continuare în această ţară chiar şi în cazul unui Brexit fără acord.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending