Connect with us

U.E.

Eurostat: România se află aproape de coada clasamentului țărilor europene care raportează o presiune foarte crescută a costurilor medicale asupra gospodăriei

Published

on

În 2017, mai mult de jumătate dintre persoanele (55%) din Uniunea Europeană (UE) au raportat că suma pe care au plătit-o pentru îngrijirea medicală nu reprezintă o povară financiară. Pe de altă parte, 34% au declarat că costurile de îngrijire a sănătății sunt oarecum o povară financiară, în timp ce 11% au perceput astfel de costuri ca o povară financiară grea pentru bugetul gospodăriei, indică cifrele publicate de Eurostat

Îngrijirea medicală – o povară greu de susținut financiar

Asistența medicală se referă la serviciile individuale de asistență medicală, cum ar fi examenele medicale periodice sau tratamentele. Aceasta include asistența medicală în scopuri curative, de reabilitare sau pe termen lung, asistență medicală mintală, precum și servicii medicale preventive. Îngrijirea dentară și medicamentele nu sunt incluse în această categorie.

La nivelul UE, povara financiară percepută pentru îngrijirea medicală a fost cea mai ridicată pentru cei care trăiau în gospodării cu două persoane care includeau cel puțin o persoană în vârstă de 65 de ani sau mai mult (13% dintre persoanele din aceste gospodării au raportat îngrijirea sănătății ca fiind o povară financiară ridicată) . Cei care trăiesc în gospodării cu o singură persoană (12%), gospodării fără copii dependenți (12%), gospodării cu doi adulți și gospodării cu copii dependenți (ambele 10%) au raportat, de asemenea, că îngrijirile medicale au fost o povară mare pentru bugetul lor.

Foto: ec.europa.eu/eurostat

Cipru a avut cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat că costurile de sănătate au reprezentat o povară financiară mare (39%), urmată de Bulgaria (32%), Italia (29%) și Letonia (28%). În schimb, în ​​Danemarca, Slovenia și Suedia (toate cu un scor de 86%), Estonia (85%) și Franța (84%), ponderea persoanelor care declară că plata pentru îngrijiri medicale nu a generat povară financiară a fost cea mai ridicată.

În România, sub 20% dintre persoanele întrebate au raportat dificultăți mari în privința susținerii  costurilor financiare  pentru servicii medicale, situându-se peste ponderea europeană de 11%, în timp ce pentru 40% dintre ele îngrijirea sănătății nu a reprezentat o povară financiară, procentul fiind în acest caz sub nivelul european de 55%.

În orice caz, în ceea ce privește povara grea a îngrijirii medicale asupra gospodăriei, România se află aproape de coada clasamentului țărilor europene care raportează o presiune foarte crescută a costurilor medicale. 

Plata îngrijirii medicamentoase

Doar sub jumătate (49%) dintre persoanele implicate în sondajul Eurostat au declarat că plata pentru achiziționarea d medicamente nu a adus nici o povară financiară gospodăriei. Cu toate acestea, 39% au raportat că aceste costuri reprezintă o povară financiară, iar 13% au constatat că medicamentele presupun o povară financiară grea pentru gospodărie.

Țările cu cea mai mare pondere a persoanelor care au raportat costul medicamentelor ca fiind o povară financiară gravă au fost Polonia (40%), urmată de Cipru (34%), Bulgaria (33%) și Letonia (30%). În schimb, ponderea celor care au declarat că cumpărarea de medicamente nu are repercusiuni asupra bugetului gospodăriei a fost cea mai mare în Franța (90%), Danemarca (84%) și Suedia (78%).

Foto: ec.europa.eu/eurostat

În România, tratamentul medicamentos reprezintă o povară financiară grea pentru aproximativ 15% din persoanele întrebate, ponderea fiind peste nivelul mediu european de 12.6%, în timp ce pentru aproximativ 42% dintre ele nu generează costuri care să afecteze gospodăria, ponderea în acest caz fiind sub nivelul mediu european de 48.7%. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

Published

on

© captura video/ Bundestag

Președintele Parlamentului israelian, Mickey Levy, a susținut joi un discurs în Parlamentul Germaniei, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, anunță DPA, citat de Agerpres.

Liderul Knessetului a făcut în Bundestag un apel la apărarea democraţiei.

”Acesta este un loc unde umanitatea a forţat limitele răului, un loc unde pierderea valorilor a transformat cadrul democratic într-o tiranie rasistă şi discriminatorie. De aceea, aici, între zidurile acestei clădiri, care sunt martori tăcuţi din piatră şi oţel, este locul unde învăţăm din nou despre fragilitatea democraţiei şi unde ni se reaminteşte încă o dată obligaţia de a o apăra”, a reamintit Levy într-o ceremonie la care au participat cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

”Cele 6 milioane de evrei uciși sunt 6 milioane de povești individuale. Povești ale unor vieți care nu au fost trăite, povești ale unor oameni care nu mai sunt printre noi”, a mai spus președintele Parlamentului israelian, potrivit Deutsche Welle.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier a făcut apel la menținerea vie a memoriei ororilor din secolul trecut.

”Ne amintim de milioanele de oameni care au fost deportați în lagăre de concentrare, torturați și uciși acolo. Au fost închiși aici pentru că erau opozanți politici ai regimului, pentru că erau evrei, pentru că erau numărați printre sinti și romi, pentru că erau homosexuali sau pentru că erau prizonieri de război”, a declarat el în timpul unei vizite la fostul lagăr de concentrare Sachsenhausen, în apropiere de Berlin.

Peste 200.000 de persoane au fost încarcerate în lagărul de concentrare Sachsenhausen între 1936 și 1945. Zeci de mii de oameni au murit din cauza foametei, a bolilor, a muncii forțate, a experimentelor medicale, a maltratărilor sau a exterminării sistematice.  

Liderii Uniunii Europene au reiterat angajamentul lor de combatere a antisemitismului și negării Holocaustului, observate în timpul pandemiei de coronavirus. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că lecțiile Holocaustului sunt acum ”mai relevante ca niciodată”.

Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului este 27 ianuarie, data din 1945 când Armata Roşie sovietică a eliberat lagărul de concentrare nazist de la Auschwitz, în Polonia. În acest lagăr, cel mai cunoscut dintre cele folosite de nazişti pentru exterminare, au fost ucişi peste un milion de oameni.

În fiecare an, numărul supraviețuitorilor Holocaustului care au rămas în Germania – și legătura vie cu una dintre cele mai mari atrocități ale istoriei moderne – continuă să scadă. Mai mult de 15.000 de supraviețuitori au murit în 2021, potrivit Autorității pentru drepturile supraviețuitorilor Holocaustului, un departament guvernamental.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

Published

on

© European Medicines Agency

Comisia pentru medicamente de uz uman a Agenției Europene pentru Medicamente (CHMP) a recomandat acordarea unei autorizații de introducere pe piață condiționată pentru medicamentul antiviral oral Paxlovid (PF-07321332 / ritonavir) pentru tratamentul COVID-19. Solicitantul autorizației este Pfizer Europe MA EEIG, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Comitetul a recomandat autorizarea Paxlovid pentru tratamentul COVID-19 la adulții care nu au nevoie de oxigen suplimentar și care prezintă un risc crescut de agravare a bolii.

Paxlovid este primul medicament antiviral care se administrează pe cale orală recomandat în UE pentru tratamentul COVID-19. Acesta conține două substanțe active, PF-07321332 și ritonavir, în două comprimate diferite. PF-07321332 acționează prin reducerea capacității SARS-CoV-2 (virusul care provoacă COVID-19) de a se multiplica în organism, în timp ce ritonavirul prelungește acțiunea PF-07321332, permițându-i să rămână mai mult timp în organism la niveluri care afectează multiplicarea virusului.

Pentru a ajunge la concluzia sa, CHMP a evaluat datele unui studiu la care au participat pacienți cu COVID-19, care arată că tratamentul cu Paxlovid a redus semnificativ spitalizările sau decesele la pacienții care au cel puțin o afecțiune de bază care îi expune la riscul unei forme severe de COVID-19. Analiza a fost efectuată la pacienții care au primit Paxlovid sau placebo (tratament fictiv) în termen de 5 zile de la debutul simptomelor COVID-19 și care nu au primit și nici nu era de așteptat să primească tratament cu anticorpi. Pe parcursul lunii următoare tratamentului, 0,8% (8 din 1.039) dintre pacienții care au primit Paxlovid au fost spitalizați pentru mai mult de 24 de ore, comparativ cu 6,3% (66 din 1.046) dintre cei care au primit placebo. Nu a existat niciun deces în grupul Paxlovid și 9 decese în grupul placebo.

Majoritatea pacienților din cadrul studiului au fost infectați cu varianta Delta. Pe baza studiilor de laborator, se așteaptă ca Paxlovid să fie activ și împotriva variantei Omicron și a altor variante.

Profilul de siguranță al Paxlovid a fost favorabil, iar efectele secundare au fost în general ușoare. Cu toate acestea, se știe că ritonavirul afectează acțiunea multor alte medicamente, iar avertismentele și sfaturile au fost incluse în informațiile despre produs ale Paxlovid. În plus, compania a pus la dispoziție un instrument de interacțiune medicamentoasă pe site-ul său web, care poate fi accesat prin intermediul unui cod QR inclus în informațiile despre produs și pe ambalajul exterior. O scrisoare va fi trimisă organizațiilor relevante ale profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a le reaminti în continuare acest aspect.

CHMP a concluzionat că beneficiile medicamentului sunt mai mari decât riscurile sale pentru utilizarea aprobată și va trimite acum recomandările sale Comisiei Europene pentru o decizie rapidă aplicabilă în toate statele membre ale UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a primit-o joi la Palatul Cotroceni, pe ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

În cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România și Franța și perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO și cea a Uniunii Europene, precum și pe evoluțiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele României a apreciat evoluția și rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre țara noastră și Franța în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU și OSCE, precum și în cadrul exercițiilor multinaționale.

Referindu-se la criza de securitate din zonă, Președintele Klaus Iohannis a precizat că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic, subliniind, totodată, importanța unității și solidarității la nivelul Uniunii Europene și NATO.

În acest context, președintele României a transmis mulțumiri Franței pentru disponibilitatea de a participa la prezența militară avansată a NATO în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei.

Citiți și Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării

În ceea ce privește agenda europeană, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambițioase stabilite de Franța pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securității și apărării, și a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora.

În contextul diversificării provocărilor de securitate, Președintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este esențial pentru securitatea europeană și a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarității și sinergiei eforturilor.

Ministrul francez al Apărării a apreciat relațiile de cooperare bilaterală cu România și a reliefat interesul Franței de a continua dezvoltarea și diversificarea acestora.

De asemenea, ministrul Florence Parly a prezentat prioritățile președinției Franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente și Politicii de Securitate și Apărare Comună, politica spațială și cooperarea în domeniul securității cibernetice.

Totodată, oficialul francez a evidențiat contribuția semnificativă a țării noastre în cadrul Uniunii Europene și NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operații, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

Continue Reading

Facebook

U.E.8 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

U.E.9 hours ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac9 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO9 hours ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.10 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA10 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

U.E.8 hours ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA3 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 week ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Advertisement

Team2Share

Trending