România este o țară a contrastelor din perspectiva percepției cetățenilor cu privire la starea relațiilor internaționale și cine sunt cei mai influenți actori ai ordinii globale. Într-o țară membră a Uniunii Europene și a NATO și cu un parteneriat strategic cu Statele Unite ca elemente fundamentale ale politicii sale externe și cu o graniță directă cu războiul declanșat de Rusia în Ucraina, agresiune pe care China refuză să o condamne, România este parte a alianței transatlantice ai cărei cetățeni se află în topul percepțiilor pozitive cu privire la influența globală a Statelor Unite și a Uniunii Europene, precum și a Chinei și Rusiei. Datele sunt prezentate în sondajul fanion “Transatlantic Trends 2023” dat publicității de think tank-ul German Marshall Fund of the United States și în care România este inclusă pentru al doilea consecutiv.
Respondenții sunt din ce în ce mai împărțiți în ceea ce privește întrebarea dacă Statele Unite sau China vor fi cel mai influent actor mondial peste cinci ani, ceea ce implică o schimbare spre bipolarism geopolitic care reflectă un declin semnificativ al puterii americane pe termen scurt. În același timp, China nu este privită pe scară largă ca o provocare în materie de securitate, iar dorința de a extinde cooperarea cu această țară în ceea ce privește tehnologiile emergente, comerțul și gestionarea crizelor prevalează în fața unei abordări mai dure.
Potrivit datelor sondajului, în prezent, 64% dintre cei intervievați consideră că SUA sunt cel mai influent actor global, 17% au aceeași părere despre UE, 14% despre China și 5% despre Rusia. La nivelul României, răspunsul la această întrebare plasează SUA în poziția de cel mai dominant actor mondial (59%), urmat de China (20%), UE (17%) și Rusia (3%).
Însă, respondenții din Germania, Țările de Jos, România, Spania și Turcia sunt aproape în mod egal împărțiți în ceea ce privește întrebarea dacă dacă Statele Unite sau China vor fi cele mai influente în următorii cinci ani.
Astfel, 38% dintre cetățenii români consideră că Statele Unite vor fi cel mai influent actor global în următorii cinci ani, un procent identic având aceeași părere (38%) despre China.
România, în top 4 țări care cu cea mai pozitivă percepție cu privire la influența SUA și UE în lume
În pofida acestui contrast, România se situează în top 4 țări care consideră pozitivă influența Statelor Unite în lume.
Respondenții din Lituania (73%), Polonia (72%) și Portugalia (70%) sunt cei care aprobă cel mai mult influența SUA. Aceștia sunt urmați de mari majorități în România (63%) și în Țările de Jos și Suedia (ambele cu 60%), rezultate în esență neschimbate față de 2022. Percepțiile pozitive în Franța și Spania (ambele 51%), Italia (46%) și Turcia (40%) reflectă mai multă ambivalență, deși populația turcă a devenit în mod notabil mai pozitivă în ultimul an (o creștere de 17 puncte procentuale). Percepția mai puțin pozitivă a germanilor a influenței globale a SUA, care a scăzut de la 53% aprobare la 48% în ultimul an, este unică.

© Transatlantic Trends 2023/ GMF
De asemenea, țara noastră este în top 3 țări care percep drept pozitivă influența Uniunii Europene în lume (69%), fiind depășită doar de Lituania (79%) și Portugalia (85%).
De altfel, influența Uniunii Europene în afacerile mondiale este văzută în general mai pozitiv (64%) decât cea a Statelor Unite (58%), a Chinei (28%), sau Rusia (18%).

© Transatlantic Trends 2023/ GMF
China: România, țara cu cea mai pozitivă percepție privind influența globală a Beijingului
Aspectul îngrijorător intervine la capitolul percepției despre influența Chinei în afacerile globale. O majoritate a respondenților (57%) văd influența Chinei în lume într-o lumină negativă, dar rezultatele naționale variază semnificativ.
Majoritatea respondenților din toate țările, cu excepția României și Turciei, au o părere negativă despre influența Chinei în lume. Suedia (69%) se află în fruntea listei, urmată de Canada, Regatul Unit și Țările de Jos (toate 64%), precum și de Germania (63%). În schimb, aproape jumătate dintre respondenții din România (48%) și în Turcia (45%) văd influența Chinei în mod pozitiv.

© Transatlantic Trends 2023/ GMF
Sondajul din acest an privind tedințele transatlantice acordă un capitol distinct Chinei, percepută drept o provocare sistemică la nivelul SUA, Uniunii Europene și NATO, dar un actor în relație cu care ambele maluri ale Atlanticului nu au o abordare complet omogenă.
Astfel, respondenții sunt împărțiți în ceea ce privește evaluarea Chinei ca partener, concurent sau rival pentru țara lor, iar un număr considerabil de respondenți sunt nesiguri în ceea ce privește clasificarea relației.
În România, 45% dintre cetățeni consideră China drept partener (cel mai mare procent, 23% o văd ca un competitor și 7% o percept drept un rival, iar 25% nu știu.
De asemenea, abordarea pe care respondenții doresc ca țara lor să o adopte față de China variază în mod semnificativ în funcție de domeniile de politică și de caracteristicile demografice.
Cu toate acestea, respondenții de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt în favoarea unei abordări mai dure în ceea ce privește drepturile omului. În medie, 49% doresc ca țara lor să adopte o astfel de poziție. În schimb, doar 25% dintre respondenții din România și Turcia împărtășesc opinia unei abordări mai dure privind drepturile omului. Rezultatul din România este notabil, deoarece a scăzut de la 50% în 2022.
Respondenții care preferă o politică mai dură față de China își mențin preferința chiar dacă există un cost economic. Acest lucru este deosebit de clar în Spania (63% își mențin poziția), Suedia (61%) și Țările de Jos (60%). Pe de altă parte, este mai probabil ca perspectiva unor implicații economice negative pentru țara lor să îi determine pe respondenții din Lituania, România și Turcia să își reconsidere poziția. Pe de altă parte, 50% dintre români (deși cel mai mic procent de susținere) ar prefera o politică mai dură chiar dacă există un cost economic.
În cadrul sondajului este analizat și scenariul unei invazii a Chinei în Taiwan, caz în care 51% dintre respondenți (tot 51% și în România) ar fi în favoarea unor eforturi diplomatice de încheiere a conflictului, 27% (14% în România) ar fi în favoarea sancțiunilor, 12% (28% în România) ar susține neadoptarea unei poziții, 9% (5% în România) ar fi în favoarea trimiterii de arme, iar 4% (1% în România) ar susține trimiterea de forțe militare.
Rusia: Cetățenii din Turcia, România și Italia, părere pozitivă despre influența Rusiei
Influența Rusiei în afacerile mondiale este percepută negativ de majoritatea respondenților din toate cele 14 țări intervievate.
Acest sentiment negativ este deosebit de intens în Polonia (59% foarte negativ, 19% în general negativ), Suedia (62% foarte negativ, 18% în general negativ), Lituania (59% foarte negativ, 15% în general negativ) și Regatul Unit (55% foarte negativ, 19% în general negativ).
Proximitatea față de Ucraina tinde să ridice perspectivele negative ale influenței rusești, dar geografia nu este un factor definitoriu.
Populațiile din Portugalia (55% foarte negative, 30% în general negative), Țările de Jos (54% foarte negative, 28% în general negative) și Spania (42% foarte negative, 31% în general negative) sunt mai critice cu privire la Rusia decât în România (34% foarte negative, 32% în general negative).
Respondenții din Turcia (38%), România (24%) și Italia (23%) sunt cei mai predispuși să aibă o părere pozitivă despre influența Rusiei, un rezultat care reflectă constatările de anul trecut.

© Transatlantic Trends 2023/ GMF
La nivelul întregului sondaj, tinerii respondenți au o părere mai pozitivă despre China și Rusia decât vârstnicii.
Transatlantic Trends 2023 prezintă rezultatele unor sondaje reprezentative realizate în 14 țări de pe ambele maluri ale Atlanticului: Canada, Franța, Germania, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Împărțit în cinci capitole, acest raport evaluează opinia publică cu privire la problemele structurale contemporane cu impact asupra ordinii mondiale, relațiile transatlantice, securitatea și apărarea, China și provocările globale.
Sondajul care analizează tendințele transatlantice în cele 14 țări a fost realizat în luna iulie a acestui an pe un eșantion de aproximativ 1.500 de cetățeni din fiecare stat inclus în acest studiu.
Autorii sondajului sunt Alexandra de Hoop Scheffer, vicepreședinte GMF, și experții Martin Quencez și Gesine Weber.