Connect with us

RUSIA

Evgheni Prigojin, liderul grupului Wagner și cel care a condus rebeliunea împotriva regimului de la Moscova, a murit într-un accident de avion în Rusia

Published

on

Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari Wagner și cel care a condus rebeliunea înăbușită împotriva regimului Putin în urmă cu două luni, a murit într-un accident de avion în Rusia, alte nouă persoane aflate la bord fiind de asemenea decedate, relatează BBC, Deutsche Welle și The Guardian.

Potrivit agenției de știri Tass, preluată de Reuters, Autoritatea rusă pentru aviație civilă a declarat că Evgheni Prigojin, liderul grupului de mercenari Wagner, se afla pe lista pasagerilor din avion.

De asemenea, redacția Associated Press de la Moscova susține că în urma prăbușirii avionului de afaceri în Rusia au murit zece persoane, printre care și Evgheni Prigozhin, care se afla pe lista pasagerilor.

Ulterior, Agenţia Federală de Transport Aerian din Rusia Rosaviatsia a confirmat că Evgheni Prigojin se afla la bordul avionului care efectua o cursă Moscova-Sankt Petersburg şi care s-a prăbuşit în regiunea Tver, toate persoanele aflate la bord fiind decedate, scrie Agerpres.

“Potrivit companiei aeriene, la bordul avionului Embraer – 135 se aflau următorii pasageri”, a indicat Rossaviatsia, citând numele Prigojin, dar şi pe cel al principalului comandant al grupării Dmitri Utkin.

“La bord erau zece persoane, între care trei membri ai echipajului. Potrivit primelor informaţii, toate persoanele aflate la bord au decedat”, a indicat anterior pe Telegram Ministerul rus pentru Situaţii de urgenţă.

Avionul Embraer Legacy s-a prăbuşit în apropierea satului Kujenkino, din regiunea Tver, la nord-vest de Moscova, a indicat de asemenea ministerul.

A fost deschisă o anchetă pentru “încălcarea reglementărilor de securitate în transportul aerian”. “O echipă de anchetatori a fost trimisă la faţa locului (…) pentru a stabili cauzele producerii accidentului”, a indicat într-un comunicat Comitetul de anchetă rus.

Prigojin a condus în iunie o rebeliune a mercenarilor Wagner împotriva conducerii militare ruse, însă în urma unei intervenţii a preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko şi-a oprit după câteva ore subordonaţii care se îndreptau spre Moscova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Sondaj transatlantic: Din 14 țări NATO analizate, România are cea mai pozitivă percepție privind influența globală a Chinei, deși este în top 4 țări care susțin influența SUA și UE în lume

Published

on

© MAE

România este o țară a contrastelor din perspectiva percepției cetățenilor cu privire la starea relațiilor internaționale și cine sunt cei mai influenți actori ai ordinii globale. Într-o țară membră a Uniunii Europene și a NATO și cu un parteneriat strategic cu Statele Unite ca elemente fundamentale ale politicii sale externe și cu o graniță directă cu războiul declanșat de Rusia în Ucraina, agresiune pe care China refuză să o condamne, România este parte a alianței transatlantice ai cărei cetățeni se află în topul percepțiilor pozitive cu privire la influența globală a Statelor Unite și a Uniunii Europene, precum și a Chinei și Rusiei. Datele sunt prezentate în sondajul fanion “Transatlantic Trends 2023” dat publicității de think tank-ul German Marshall Fund of the United States și în care România este inclusă pentru al doilea consecutiv.

Respondenții sunt din ce în ce mai împărțiți în ceea ce privește întrebarea dacă Statele Unite sau China vor fi cel mai influent actor mondial peste cinci ani, ceea ce implică o schimbare spre bipolarism geopolitic care reflectă un declin semnificativ al puterii americane pe termen scurt. În același timp, China nu este privită pe scară largă ca o provocare în materie de securitate, iar dorința de a extinde cooperarea cu această țară în ceea ce privește tehnologiile emergente, comerțul și gestionarea crizelor prevalează în fața unei abordări mai dure.

Potrivit datelor sondajului, în prezent, 64% dintre cei intervievați consideră că SUA sunt cel mai influent actor global, 17% au aceeași părere despre UE, 14% despre China și 5% despre Rusia. La nivelul României, răspunsul la această întrebare plasează SUA în poziția de cel mai dominant actor mondial (59%), urmat de China (20%), UE (17%) și Rusia (3%).

Însă, respondenții din Germania, Țările de Jos, România, Spania și Turcia sunt aproape în mod egal împărțiți în ceea ce privește întrebarea dacă dacă Statele Unite sau China vor fi cele mai influente în următorii cinci ani.

Astfel, 38% dintre cetățenii români consideră că Statele Unite vor fi cel mai influent actor global în următorii cinci ani, un procent identic având aceeași părere (38%) despre China. 

România, în top 4 țări care cu cea mai pozitivă percepție cu privire la influența SUA și UE în lume

În pofida acestui contrast, România se situează în top 4 țări care consideră pozitivă influența Statelor Unite în lume.

Respondenții din Lituania (73%), Polonia (72%) și Portugalia (70%) sunt cei care aprobă cel mai mult influența SUA. Aceștia sunt urmați de mari majorități în România (63%) și în Țările de Jos și Suedia (ambele cu 60%), rezultate în esență neschimbate față de 2022. Percepțiile pozitive în Franța și Spania (ambele 51%), Italia (46%) și Turcia (40%) reflectă mai multă ambivalență, deși populația turcă a devenit în mod notabil mai pozitivă în ultimul an (o creștere de 17 puncte procentuale). Percepția mai puțin pozitivă a germanilor a influenței globale a SUA, care a scăzut de la 53% aprobare la 48% în ultimul an, este unică.

© Transatlantic Trends 2023/ GMF

De asemenea, țara noastră este în top 3 țări care percep drept pozitivă influența Uniunii Europene în lume (69%), fiind depășită doar de Lituania (79%) și Portugalia (85%). 

De altfel, influența Uniunii Europene în afacerile mondiale este văzută în general mai pozitiv (64%) decât cea a Statelor Unite (58%), a Chinei (28%), sau Rusia (18%).

© Transatlantic Trends 2023/ GMF

China: România, țara cu cea mai pozitivă percepție privind influența globală a Beijingului

Aspectul îngrijorător intervine la capitolul percepției despre influența Chinei în afacerile globale. O majoritate a respondenților (57%) văd influența Chinei în lume într-o lumină negativă, dar rezultatele naționale variază semnificativ.

Majoritatea respondenților din toate țările, cu excepția României și Turciei, au o părere negativă despre influența Chinei în lume. Suedia (69%) se află în fruntea listei, urmată de Canada, Regatul Unit și Țările de Jos (toate 64%), precum și de Germania (63%). În schimb, aproape jumătate dintre respondenții din România (48%) și în Turcia (45%) văd influența Chinei în mod pozitiv.

© Transatlantic Trends 2023/ GMF

Sondajul din acest an privind tedințele transatlantice acordă un capitol distinct Chinei, percepută drept o provocare sistemică la nivelul SUA, Uniunii Europene și NATO, dar un actor în relație cu care ambele maluri ale Atlanticului nu au o abordare complet omogenă.

Astfel, respondenții sunt împărțiți în ceea ce privește evaluarea Chinei ca partener, concurent sau rival pentru țara lor, iar un număr considerabil de respondenți sunt nesiguri în ceea ce privește clasificarea relației.

În România, 45% dintre cetățeni consideră China drept partener (cel mai mare procent, 23% o văd ca un competitor și 7% o percept drept un rival, iar 25% nu știu.

De asemenea, abordarea pe care respondenții doresc ca țara lor să o adopte față de China variază în mod semnificativ în funcție de domeniile de politică și de caracteristicile demografice.

Cu toate acestea, respondenții de pe ambele maluri ale Atlanticului sunt în favoarea unei abordări mai dure în ceea ce privește drepturile omului. În medie, 49% doresc ca țara lor să adopte o astfel de poziție. În schimb, doar 25% dintre respondenții din România și Turcia împărtășesc opinia unei abordări mai dure privind drepturile omului. Rezultatul din România este notabil, deoarece a scăzut de la 50% în 2022

Respondenții care preferă o politică mai dură față de China își mențin preferința chiar dacă există un cost economic. Acest lucru este deosebit de clar în Spania (63% își mențin poziția), Suedia (61%) și Țările de Jos (60%). Pe de altă parte, este mai probabil ca perspectiva unor implicații economice negative pentru țara lor să îi determine pe respondenții din Lituania, România și Turcia să își reconsidere poziția. Pe de altă parte, 50% dintre români (deși cel mai mic procent de susținere) ar prefera o politică mai dură chiar dacă există un cost economic.

În cadrul sondajului este analizat și scenariul unei invazii a Chinei în Taiwan, caz în care 51% dintre respondenți (tot 51% și în România) ar fi în favoarea unor eforturi diplomatice de încheiere a conflictului, 27% (14% în România) ar fi în favoarea sancțiunilor, 12% (28% în România) ar susține neadoptarea unei poziții, 9% (5% în România) ar fi în favoarea trimiterii de arme, iar 4% (1% în România) ar susține trimiterea de forțe militare.

Rusia: Cetățenii din Turcia, România și Italia, părere pozitivă despre influența Rusiei

Influența Rusiei în afacerile mondiale este percepută negativ de majoritatea respondenților din toate cele 14 țări intervievate. 

Acest sentiment negativ este deosebit de intens în Polonia (59% foarte negativ, 19% în general negativ), Suedia (62% foarte negativ, 18% în general negativ), Lituania (59% foarte negativ, 15% în general negativ) și Regatul Unit (55% foarte negativ, 19% în general negativ).

Proximitatea față de Ucraina tinde să ridice perspectivele negative ale influenței rusești, dar geografia nu este un factor definitoriu.

Populațiile din Portugalia (55% foarte negative, 30% în general negative), Țările de Jos (54% foarte negative, 28% în general negative) și Spania (42% foarte negative, 31% în general negative) sunt mai critice cu privire la Rusia decât în România (34% foarte negative, 32% în general negative).

Respondenții din Turcia (38%), România (24%) și Italia (23%) sunt cei mai predispuși să aibă o părere pozitivă despre influența Rusiei, un rezultat care reflectă constatările de anul trecut.

© Transatlantic Trends 2023/ GMF

La nivelul întregului sondaj, tinerii respondenți au o părere mai pozitivă despre China și Rusia decât vârstnicii.

Transatlantic Trends 2023 prezintă rezultatele unor sondaje reprezentative realizate în 14 țări de pe ambele maluri ale Atlanticului: Canada, Franța, Germania, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite. Împărțit în cinci capitole, acest raport evaluează opinia publică cu privire la problemele structurale contemporane cu impact asupra ordinii mondiale, relațiile transatlantice, securitatea și apărarea, China și provocările globale.

Sondajul care analizează tendințele transatlantice în cele 14 țări a fost realizat în luna iulie a acestui an pe un eșantion de aproximativ 1.500 de cetățeni din fiecare stat inclus în acest studiu.

Autorii sondajului sunt Alexandra de Hoop Scheffer, vicepreședinte GMF, și experții Martin Quencez și Gesine Weber.

Continue Reading

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei, convocat la MAE: România protestează față de violarea spațiului său aerian și condamnă atacurile Rusiei în Ucraina

Published

on

© MAE

Însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, context în care secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei.

“Din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă sâmbătă la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare a identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei”, precizează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, oficialul român a condamnat atacurile sistematice, nejustificate şi brutale ale forţelor ruse împotriva populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, inclusiv a celei de pe Dunăre, din apropierea frontierei cu România, acestea generând riscuri de securitate pentru cetăţenii români din zona de proximitate.

“Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar ameninţa în orice fel siguranţa şi securitatea cetăţenilor români din regiune”, arată MAE.

Sâmbătă, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite de militari ai Forţelor Navale Române, zona a fost securizată, iar elementele au fost ridicate pentru expertizarea tehnică.

Potrivit unui comunicat al MApN, în cursul zilei de sâmbătă militari din Forţele Navale Române, dislocaţi pentru misiuni de cercetare în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea, au executat activităţi de căutare în aria de responsabilitate, ca urmare a primirii unor informaţii de la autorităţile locale, transmise prin comenduirea Garnizoanei Tulcea, cu privire la posibila existenţă a unor elemente de dronă la aproximativ 2,5 kilometri sud-est de localitatea Plauru.

În context, președintele Klaus Iohannis a avut sâmbătă o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, șeful statului condamnând “o încălcare inacceptabilă a spațiului aerian suveran al României, aliat NATO”.

De asemenea, SUA au anunțat că vor suplimenta numărul de avioane la misiunile de poliție aeriană NATO de la Marea Neagră, prin trimiterea de aeronave de luptă F-16 în România.

Continue Reading

RUSIA

Erdogan, optimist privind reluarea transportului de cereale prin Marea Neagră, însă Putin pune condiții Occidentului

Published

on

© Președinția Republicii Turcia/T.C. Cumhurbaşkanlığı

Președintele turc Tayyip Erdogan s-a arătat optimist după discuțiile de luni cu președintele rus Vladimir Putin, la Soci, privind reactivarea acordului care permite Ucrainei să exporte cereale în condiții de siguranță prin Marea Neagră, în mijlocul războiului, însă liderul de la Kremlin a declarat că acesta nu va fi restabilit până când Occidentul nu va îndeplini cerințele Moscovei cu privire la propriile sale exporturi agricole, relatează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

Remarcile lui Putin au spulberat speranțele că discuțiile sale cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan ar putea revigora un acord considerat vital pentru aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, în special în Africa, Orientul Mijlociu și Asia.

Rusia a refuzat să prelungească acordul în iulie, reclamând că un acord paralel care promitea eliminarea obstacolelor din calea exporturilor rusești de alimente și îngrășăminte nu a fost respectat. Aceasta a declarat că restricțiile privind transportul maritim și asigurările au împiedicat comerțul său agricol, deși a expediat cantități record de grâu începând de anul trecut.

Putin a reiterat aceste plângeri luni, spunând totodată reporterilor că, dacă aceste angajamente vor fi onorate, Rusia ar putea reveni la acord „în câteva zile”.

Erdogan și-a exprimat, de asemenea, speranța că s-ar putea ajunge în curând la un progres. Președintele turc a declarat că Turcia și ONU – care au intermediat acordul inițial – au alcătuit un nou pachet de propuneri pentru a debloca situația.

„Credem că vom ajunge la o soluție care va răspunde așteptărilor într-un timp scurt”, a declarat Erdogan la conferința de presă susținută alături de Putin în stațiunea rusă Soci, de la Marea Neagră.

Ucraina și aliații săi occidentali au respins cererile Kremlinului considerându-le o manevră pentru a-și promova propriile interese. În acest sens, ministrul german de externe Annalena Baerbock declara că „jocul lui Putin legat de acordul privind cerealele este cinic”. „Doar din cauza lui Putin, navele de marfă nu au din nou acces liber”, a declarat aceasta reporterilor la Berlin.

Multe lucruri depind de această negociere. Ucraina și Rusia sunt furnizori importanți de grâu, orz, ulei de floarea-soarelui și alte bunuri pe care se bazează națiunile în curs de dezvoltare. Datele de la Centrul Comun de Coordonare din Istanbul, care a organizat transporturile în cadrul acordului, arată că 57% din grânele din Ucraina au ajuns în țările în curs de dezvoltare, principala destinație fiind China.

Prețurile cerealelor au crescut vertiginos după ce Rusia s-a retras din acord, dar de atunci au scăzut, ceea ce indică faptul că, pentru moment, nu există o problemă majoră pe piață. Totuși, eșecul de a reactiva acordul va avea efecte drastice în țări precum Somalia și Egipt, care se bazează în mare măsură pe cerealele din Marea Neagră.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII5 hours ago

Germania ia în calcul să susțină planul Franței prin care Banca Europeană de Investiții să finanțeze proiecte europene pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană pregătește terenul pentru summitul liderilor UE de la Granada cu propunerea de a construi o Europă capabilă să își protejeze interesele strategice

EUROBAROMETRU6 hours ago

Eurobarometru: 60% dintre români sunt în favoarea utilizării documentelor de călătorie digitale atunci când călătoresc în sau în afara spațiului Schengen

U.E.6 hours ago

Țările din UE au acum la dispoziție un cadru comun privind îmbunătățirea cunoștințelor financiare în rândul copiilor și al tinerilor

CONSILIUL UE7 hours ago

Fără Schengen pe agendă, miniștrii de interne din UE se reunesc pentru a discuta despre reforma legislației în materie de azil și gestionarea migrației

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Recomandare reiterativă a Comisiei Europene la adresa României privind progresele în atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală a UE: Eforturile ar trebui accelerate

ROMÂNIA8 hours ago

Guvernul așteaptă un „feedback real” de la Curtea de Conturi privind eficiența măsurilor fiscal-bugetare, transmite premierul Marcel Ciolacu

U.E.8 hours ago

Marile platforme online raportează cu privire la primele șase luni de funcționare pe baza noului Cod de bune practici privind dezinformarea

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Pachetul fiscal-bugetar al guvernului Ciolacu, salutat de șefa Comisiei pentru afaceri economice din Parlamentul European: Sunt decizii fiscale și economice sănătoase

EDUCAȚIE9 hours ago

Ligia Deca, ministrul educației, distinsă cu Premiul pentru viziune și leadership din partea European Association for International Education

U.E.1 day ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA2 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA3 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA5 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU5 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE1 week ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

Trending