Connect with us

JUSTIȚIE

Evoluția rapoartelor MCV: 8 recomandări suplimentare pentru România

Published

on

Comisia Europeană a anunțat, marți, în cadrul prezentării raportului MCV pentru Bulgaria și România că țara noastră are opt recomandări suplimentare, cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia Europeană cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

FOTO: EU Council

Urmăriți aici toate rapoartele privind MCV

Comisia Europeană adaugă astfel, la cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 încă 8 pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii.

”Deși au fost făcuți unii pași pentru a implementa ultimele recomandări din ianuarie 2017, dezvoltările din ultima vreme au pus sub semnul întrebării sau chiar au fost inversate unele progrese din ultima perioadă. În rapoartele trecute, am văzut progrese remarcabile obținute în ultimii zece ani așa că să vedem acum forme de regres este cu adevărat trist. Este cazul modificărilor aduse legilor Justiției, presiunea asupra independeței justiției și presiunea asupra DNA, în particular”, a declarat prim-vicepreșdintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, marți. „Nu facem acest lucru pentru a pedepsi, ci pentru a ajuta. Este dorința Comsiei Juncker să punem capăt MCV”, a mai transmis înaltul oficial.

Cele 8 recomandări suplimentare ale Comisiei Europene

 Pentru Legile justiției

1. Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.

2. Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

Pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

3.Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.

4.Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.

5.Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.

6.Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

Pentru Codul penal și Codul de procedură penală

7.Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

8.Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Care sunt cele 12 recomandări prezentate de Comisia Europeană în ianuarie 2017:

  1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
  3. Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
  4. În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
  5. Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
  6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
  7. Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
  8. Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilorex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
  9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
  10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
  11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
  12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Despre MCV

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

MCV

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, despre MCV: Dialogul trebuie să aibă loc între Comisia Europeană și autoritățile din România. Nu poți culege informații numai din presă

Published

on

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a precizat marți seară, referindu-se la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) că ar trebui să existe o cumunicare directă între Comisia Europeană și autoritățile române, invocând nevoia unei ”cooperări reale și deschise”, informează Adevărul.ro. 

”Denumirea acestui mecanism, care se numeşte Mecanism de Cooperare şi Verificare trebuie să fie cu adevărat în măsură să asigure consultarea noastră cu Comisia Uniunii Europene, cu celelalte state membre. Din punctul nostru de vedere, principala problemă pe care o avem este faptul că, dacă pe verificare avem, într-adevăr, un mecanism destul de bine pus la punct de către Comisia Europeană, în ceea ce priveşte celălat element care se numeşte cooperare avem o problemă legată de faptul că acest dialog trebuie să aibă loc între Comisie, domnul Timmermans şi echipa dânsului, şi autorităţile din România. Nu poţi să îţi culegi informaţii numai din presă, din diverse alte surse. Trebuie să fie cu adevărat o cooperare reală şi deschisă pe care noi întotdeauna am încurajat-o şi vrem să o ducem în continuare în acest registru în relaţiile cu Uniunea Europeană”, a declarat Meleşcanu, marţi seară, la Antena 3, vorbind despre MCV.

Înaltul oficial român a mai punctat că trebuie să se înțeleagă că sistemul juridic din România trebuie modernizat, iar modificările legislative, inclusiv cele ale codurilor penale, s-au făcut printr-un proces transparent.

”În acelaşi timp, trebuie înţeles că, din păcate, şi în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea sistemului juridic din România şi în ceea ce priveşte unele legi fundamentale cum ar fi codurile civile şi penale, Codul de Procedură Civilă şi Codul de Procedură Penală este nevoie să le modernizezi, să le aduci la nivelul evoluţiilor care au loc inclusiv în România. Ceea ce pot să spun tuturor care ne ascultă este faptul că România a respectat în totalitate modalităţile de adoptare a unor legi pe acest domeniu, fiind absolut deschişi în prezentarea proiectelor pe tot ceea ce înseamnă posibilitatea de a avea accesul pe site-urile Guvernului, Parlamentului şi aşa mai departe şi, în acelaşi timp, toate procedurile care au fost adoptate în Parlament au fost strict proceduri clare, legitime şi care au fost transparente”, a mai spus Meleşcanu.

Amintim faptul că premierul Viorica Dăncilă și prim-vicepereședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans au convenit la 8 februarie să redeschidă canalul de dialog operațional cu privire la implementarea recomandărilor convenite la nivelul Mecanismul pentru Cooperare și Verificare (MCV).

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis în ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de o posibilă ordonanţă de urgenţă care să introducă recursul în anulare. El şi-a exprimat îngrijorarea şi a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni.

Anul trecut, pe 13 noiembrie, în aceeași zi în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la statul de drept din România, Comisia Europeană a dat publicității un nou raport MCV, unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Recomandările suplimentare au apărut și în condițiile în care Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că are ca obiectiv ridicarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare în cadrul acestui mandat cu condiția îndeplinirii recomandărilor formulate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Acord Viorica Dăncilă – Frans Timmermans: România și Comisia Europeană vor redeschide dialogul operațional pentru implementarea recomandărilor MCV

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă și prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans au convenit să redeschidă canalul de dialog operațional cu privire la implementarea recomandărilor convenite la nivelul Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene în urma întrevederii pe care cei doi oficiali au avut-o joi la Bruxelles.

Prim-vicepreședintele și prim-ministrul Dăncilă au avut o discuție onestă și constructivă. Prim-vicepreședintele a reiterat îngrijorările și recomandările Comisiei cu privire la România. Atât prim-ministrul, cât și prim-vicepreședintele au căzut de acord să redeschidă dialogul operațional pentru implementarea recomandărilor MCV”, a transmis Christian Wigand, unul dintre purtătorii de cuvânt ai executivului european.

Potrivit aceleiași surse, Comisia Europeană a transmis că așteaptă un răspuns la scrisoarea trimisă de Frans Timmermans pe 24 ianuarie, iar premierul Viorica Dăncilă a promis că va răspunde până la finalul săptămânii.

De asemenea, conform unui comunicat al Guvernului, prim-ministrul Viorica Dăncilă i-a dat asigurări, joi, la Bruxelles prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans că Guvernul României va acționa pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis în ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de o posibilă ordonanţă de urgenţă care să introducă recursul în anulare. El şi-a exprimat îngrijorarea şi a solicitat clarificări cu privire la anumite chestiuni.

Anul trecut, pe 13 noiembrie, în aceeași zi în care Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la statul de drept din România, Comisia Europeană a dat publicității un nou raport MCV, unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Recomandările suplimentare au apărut și în condițiile în care Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că are ca obiectiv ridicarea Mecanismului pentru Cooperare și Verificare în cadrul acestui mandat cu condiția îndeplinirii recomandărilor formulate.

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Decizie fără precedent în România: Curtea de Justiție a UE, întrebată de Tribunalul Olt dacă cerințele raportului MCV sunt obligatorii

Published

on

Tribunalul Olt a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a afla dacă cerinţele MCV sunt sau nu obligatorii pentru statul român, anunță postul de televiziune Digi24, menționând că este o decizie fără precedent a unei instanţe din România.

Potrivit Digi24, judecătorii Tribunalului Olt au acceptat o cerere în acest sens depusă de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.

Astfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie să răspundă la patru întrebări puse de Asociaţia Judecătorilor, toate întrebările privesc natura raporturilor MCV cu statul român.

Conform sursei citate, cele 4 întrebări pe care FJR îi cere Tribunalului Olt să le adreseze CJUE sunt:

Prima întrebare: Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene? (…)

A doua întrebare: Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român? (…)

A treia și a patra întrebare: Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi desemnarea directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?”.

Reamintim că cel mai recent raport MCV, publicat pe 13 noiembrie 2018 de Comisia Europeană, este unul dintre cele mai dure din 2007 încoace și în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

În context, în spațiul public a apărut informația că Guvernul României ar putea contesta raportul MCV la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În schimb, potrivit unei decizii din 2012 a Curții Constituționale a României, ”recomandările cuprinse de Comisia Europeană în rapoartele MCV pentru România de la momentul instalării acestui mecanism sunt dispoziții obligatorii ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene”.

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending