Connect with us

JUSTIȚIE

Evoluția rapoartelor MCV: 8 recomandări suplimentare pentru România

Published

on

Comisia Europeană a anunțat, marți, în cadrul prezentării raportului MCV pentru Bulgaria și România că țara noastră are opt recomandări suplimentare, cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. De asemenea, Comisia Europeană cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

FOTO: EU Council

Urmăriți aici toate rapoartele privind MCV

Comisia Europeană adaugă astfel, la cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 încă 8 pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii.

”Deși au fost făcuți unii pași pentru a implementa ultimele recomandări din ianuarie 2017, dezvoltările din ultima vreme au pus sub semnul întrebării sau chiar au fost inversate unele progrese din ultima perioadă. În rapoartele trecute, am văzut progrese remarcabile obținute în ultimii zece ani așa că să vedem acum forme de regres este cu adevărat trist. Este cazul modificărilor aduse legilor Justiției, presiunea asupra independeței justiției și presiunea asupra DNA, în particular”, a declarat prim-vicepreșdintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, marți. „Nu facem acest lucru pentru a pedepsi, ci pentru a ajuta. Este dorința Comsiei Juncker să punem capăt MCV”, a mai transmis înaltul oficial.

Cele 8 recomandări suplimentare ale Comisiei Europene

 Pentru Legile justiției

1. Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.

2. Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

Pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

3.Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.

4.Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.

5.Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.

6.Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

Pentru Codul penal și Codul de procedură penală

7.Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

8.Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Care sunt cele 12 recomandări prezentate de Comisia Europeană în ianuarie 2017:

  1. Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
  2. Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat și pentru miniștrii cabinetului guvernamental.
  3. Faza actuală a reformei Codului Penal si a Codului de Procedură Penal ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practica planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
  4. În vederea imbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparență totală și să țină seamă în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul Penal și de Codul de Procedură penala, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de Procedură Civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
  5. Guvernul ar trebui sa pună în practică un plan de acțiune corespunzator pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
  6. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să puna în practică o raportare publica periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
  7. Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
  8. Asigurarea intrării in funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilorex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să raspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
  9. Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
  10. Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penala a infractiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
  11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informatii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
  12. Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operationala pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Despre MCV

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

La 30 ani de la Revoluție, dosarul evenimentelor din 1989 ajunge la judecată. Procurorul general Augustin Lazăr a anunțat trimiterea dosarului în instanță

Published

on

Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, luni, că Secţia militară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a trimis în instanţă dosarul “Revoluţiei”.

“Astăzi, Secţia militară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a înaintat instanţei de judecată rechizitoriul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul ‘Revoluţiei'”, a declarat Augustin Lazăr, potrivit Agerpres.

Printre inculpați sunt fostul președinte Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncilă. Dosarul ajunge astfel la judecată după 30 de ani de când s-au petrecut faptele.

Trimiterea dosarului în instanță are loc la un an distanță după ce Președintele Klaus Iohannis a cerut la 13 aprilie 2018 începerea urmăririi penale pentru fostul președinte Ion Iliescu, pentru fostul premier Petre Roman și pentru Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluției din decembrie 1989 ”sub aspectul săvârșirii de către aceștia a infracțiunii contra umanității”.

Dosarul Revoluției are 332.000 de file, fiind constituit în 3. 320 de volume, iar probatoriul a fost terminat în mai puțin de trei ani, după ce s-a decis redeschiderea acestui dosar care a trenat ani de-a rândul și pe care autoritățile au anunțat că îl clasează. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele României Klaus Iohannis a anunțat temele pentru referendumul din 26 mai: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea OUG-urilor în domeniul infracțiunilor

Published

on

Președintele Klaus Iohannis Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi cele două teme care vor fi supuse referendumului din 26 mai, și anume: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe.

”Am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele 2 probleme de interes național supuse consultării la referendumul din 26 mai: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe. Cetățenii trebuie să decidă dacă vor dacă persoanelor condamnate să li se șteargă efectele condamnărilor și dacă vor ca guvernul să mai adopte OUG-uri în domenii sensibile precum organizarea sistemului judiciar și legislația penală”, a precizat președintele României, Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.

”Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici. Aceste fapte sunt inacceptabile mai ales când sunt săvârșite de cei aleși de cetățeni să apere interesele și banul public. Da, toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnisitie și grațierii reprezintă calea cea mai bună și corectă pentru continuare luptei anti-corupției”, a mai spus Iohannis.

Președintele rRomâniei a făcut un nou apel la Guvern de a se abține să reglementeze prin ordonanțe de urgență în domeniile justiției și politicii penale.

”Solicit guvernului să nu mai adopte vreo OUG în domeniul justiției. Referendumul a intrat în linie dreaptă. Orice OUG ar fi ilegitim, o sfidare la adresa românilor”, a spus șeful statului.

Redăm mai jos declarația integrală a președintelui României Klaus Iohannis:

”Astăzi am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare.

Prima: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.

Cea de-a doua: Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Aceste două teme vor fi supuse consultării publice.

Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar.

Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici! Cu atât mai mult, aceste fapte sunt inacceptabile atunci când ele sunt săvârșite chiar de cei aleși de ei, de cetățeni, ca să le apere interesele și banul public!

Da! Toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnistiei și grațierii infracțiunilor din acest domeniu reprezintă calea cea mai bună, calea corectă, pentru continuarea luptei împotriva corupției, dar, în egală măsură, este și o garanție pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice!

Ceea ce se întâmplă în actuala guvernare pesedistă este fără precedent! De mai bine de doi ani asistăm la un permanent asalt asupra justiției, purtat cu ordonanțe de urgență.

Acest asalt, acest asalt al pesediștilor, a presupus întotdeauna evaluarea șanselor, pregătirea mijloacelor și căutarea momentului prielnic pentru a acționa, pervertind astfel și deturnând un mecanism constituțional pe care noi, societatea românească, trebuie să îl regândim.

Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesați și-au mai dat o ordonanță de urgență și trăiește cu teamă fiecare zi în care este anunțată ședință de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaște.

Întrucât ordonanțele își produc de îndată efectele, iar în materie penală chiar cu efect pentru trecut, și pot fi atacate direct la Curtea Constituțională numai de către Avocatul Poporului, este momentul ca cetățenii să decidă dacă nu cumva este necesar ca și alte autorități constituționale să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru a stopa efectele ordonanțelor neconstituționale.

Personal, sunt convins că dacă CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi avut posibilitatea să conteste ordonanțele la Curtea Constituțională, nu am fi ajuns în situația în care suntem acum!

Modificările aduse de PSD legilor justiției au fost aspru și constant criticate și de instituțiile europene, iar adoptarea de noi ordonanțe în materie penală, care în realitate sunt amnistii mascate, va avea consecințe foarte grave asupra statutului României în Uniunea Europeană.

Momentul critic în care ne găsim este rezultatul proastei guvernări pesediste. PSD legiferează netransparent, încălcând chiar regulile statului de drept.

În aceste zile, sunt discuții și reacții în spațiul public cu privire la iminența unor noi ordonanțe de urgență care să modifice codurile penale. Pesediștii au atât de multe probleme penale încât se pare că sunt dispuși să riște chiar stabilitatea și viitorul României numai pentru a-și albi dosarele. N-ar fi de mirare ca mâine-poimâine să dea prin ordonanță de urgență că politicianul X este cinstit. Ar fi culmea!

Solicit și de această dată Guvernului să nu mai adopte vreo ordonanță de urgență în domeniul justiției și politicii penale!

Referendumul a intrat în linie dreaptă, orice astfel de act emis de Guvern ar fi ilegitim, împotriva spiritului Constituției și o sfidare la adresa românilor.

Astăzi se impune, mai mult ca oricând, să ne reamintim un text din Constituție, pe care cei aflați la putere ar vrea să îl facă uitat. Este alineatul (2) al articolului (2) din Constituția României: nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Voința suverană a poporului se exprimă cel mai bine prin referendum!

Dragi români,

Vă aștept la referendum pe 26 mai!”

Continue Reading

JUSTIȚIE

Viorica Dăncilă și Tudorel Toader, reacții la criticile instituțiilor UE și ale ambasadelor occidentale: Oficialii europeni să nu se amestece în actul de justiție din România

Published

on

@Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a avut o reacție la toate declarațiile venite astăzi din partea liderilor instituțiilor de la Bruxelles și a celor 12 ambasade de la București care au transmis mesajele lor de îngrijorare cu privire la degradarea statului de drept în România, atât pe fondul modificărilor legilor din justiție prin intermediul unor ordonanțe de urgență repetate, precum și pe fondul piedicilor puse de autoritățile române candidatei la funcția de procuror șef-european, Laura Codruța Kovesi.

,,Cred că niciun factor sau decident politic, fie el și președintele Parlamentului European, nu poate solicita începerea sau oprirea unei anchete de urmărire penală. Ni se cere să nu intervenim în actul de justiție și mi se pare un lucru corect, dar oficialii europeni ne cer să oprim anchete penale. Vă spun clar că prim-ministrul României nu a intervenit și nu va interveni niciodată în actul de justiție”, a precizat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern, cu referire la mesajul de susținere al președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi. 

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut în plenul PE autorităților române să nu-i pună piedici Laurei Codruța Kovesi în procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef european. Tajani a spus că instituția pe care o conduce o susține în continuare pe Kovesi pentru această funcție.

În ceea ce privește apelul făcut astăzi de 12 ambasade ale unor state membre, dar și ale unor state terțe, printre care Franța, Germania, Suedia sau Statele Unite ale Americii și Canada, către autoritățile din România pentru a nu face modificări legislative care ar slăbi statul de drept și lupta împotriva corupției, premierul a răspuns:

,,Tot astăzi am văzut punctul de vedere al unor ambasadori. Am vrut să am o discuție individuală cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. Le reamintesc doamnelor și domnilor ambasadori că suntem în România și am dialog direct cu omologii mei. Le recomand să se adreseze autorităților din statele din care provin pentru că în niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului și nu voi permite niciodată acest lucru. Trebuie să aibă respect pentru România așa cum ambasadorii români au respect pentru statele din UE sau alte state terțe.”

Precizarea premierului referitoare la faptul că solicitarea sa de a se întâlni cu ambasadorii statelor respecte a fost refuzată este contrazisă chiar de scrisoarea acestora: 

,,Solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte (slăbirea luptei împotriva corupției și  integritatea sistemului judiciar românesc, n.r.) au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie”.

De asemenea, Viorica Dăncilă a respins criticile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care cerea României să revină urgent la un proces de reformă corect, totodată avertizând Guvernul român să nu întreprindă acţiuni care să afecteze sistemul judiciar şi să nu creeze impunitate pentru funcţionari şi demnitari.

,,M-au surprins declarațiile de astăzi ale prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, având în vedere că există o deschidere totală în privința pașilor pe care îi avem de urmat. Am format un grup de experți în care s-a lucrat cu experți din partea Comisiei Europene și din partea Ministerului Justiției. Am specificat de fiecare dată că ne vom consulta și că va exista transparență. De aceea,  declarația domnului Timmermans a produs neclarități și nu i-am înțeles rostul în sensul că nu este pliată pe realitatea existentă”, a încheiat premierul Dăncilă.

Amintim faptul că Frans Timmermans a vorbit în declarația sa ulterioară întrunirii săptămânale a Colegiului Comisarilor despre faptul că a avut discuții cu Viorica Dăncilă, în care i-a semnalat ,,peste 40 de probleme și i-am vorbit despre necesitatea implementării recomandărilor din raportul MCV”, însă înaltul oficial a constatat că dialogul a fost doar ,,de dragul vorbitului” având în vedere că nu s-au observat îmbunătățiri. 

Reacția premierului Dăncilă nu este însă prima declarație din partea unui oficial din cabinetul său cu referire la intervenția pe care au avut-o astăzi cei doi înalți oficiali ai UE. Ministrul justiției, Tudorel Toader, a vorbit într-o conferință de presă despre faptul că nici factorul politic şi nici alţi factori nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot face solicitări nici în legătură cu modul de soluţionare a respectivei anchete.

Tudorel Toader a sugerat Comisiei Europene să respecte principiul neimplicării în actul de justiție la fel cum instituția recomandă autorităților din România în rapoartele MCV. 

,,În recomandările MCV, se consacră la nivel de principiu faptul că această ingerință nu este permisă în activitatea de înfăptuire a justiției, dar, personal, ca ministru al justiției, exprim convingerea că recomandarea este în egală măsură valabilă și pentru emitenții ei”.

Ministrul justiției a catalogat intervențiile lui Frans Timmermans și ale lui Antonio Tajani drept ,,îngrijorări cu un puternic potențial electoral” și le-a cerut oficialilor europeni să-și cunoască limitele atribuțiilor.

,,Ca ministru, formulez o simplă și respectuoasă solicitare: să ne cunoaștem, să ne respectăm competențele, fie ele și partajate, să ne respectăm demnitatea și specificul național.”

De altfel, Toader a mai spus că România nu cere permisiunea Comisiei Europene privind modul de transpunere a unor acte normative ale UE în legislația națională, ci doar se consultă cu experții instituției. 

,,Personal, am participat zilele trecute la ultima rundă de discuții tehnice la sediul Comisiei Eruopene. Experți ai CE, nu ne-am dus să cerem aprobare, avizarea actelor normative pentru că procesul de legiferare n-are ca etapă prealabilă și avizarea de la CE. Ne-am dus pentru a purta un dialog în cadrul colaborării”, a declarat ministrul justiției referitor la transpunerea a trei directive europene. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending