CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
EXCLUSIV Fost șef al diplomației estoniene și eurodeputat: ”Avem nevoie de o industrie militară care să garanteze autonomia Europei”/// Raport PE: 500 milioane €, buget anual pentru cercetare militară
Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Strasbourg – Robert Lupițu
Uniunea Europeană trebuie să își contureze capacitatea de a aborda situația de securitate deteriorată din interiorul și din jurul Europei, sunt de părere eurodeputații din Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, care propun măsuri îndrăznețe: crearea unui comandament operațional al UE pentru planificarea și desfășurarea operațiunilor de gestionare a crizelor, fixarea unui criteriu de 2% din PIB pentru cheltuielile din domeniul apărării și alocarea unui buget anual de 500 de milioane de euro pentru un program separat de cercetare în domeniul apărării europene.
Contactat de CaleaEuropeana.ro, Urmas Paet, eurodeputat raportor al rezoluției privind o politică a apărării comune și fost ministru de Externe al Estoniei, a explicat că propunerile documentului vizează crearea unui comandament UE pentru planificarea, conducerea și gestionarea operațiunilor de gestiune a crizelor. Mai mult, aceștia cer statelor membre să își fixeze un criteriu de 2% din PIB în direcția cheltuielilor pentru domeniul Apărării și indică ideea înființării unor forțe multinaționale în cadrul PESCO (n.r. – Permanent Structured Cooperation – element indispensabil al unei inițiative a apărării europene) și desfășurarea acestora în dimensiunea politicii de securitate și de apărare comune.
FOTO: urmaspaet.eu
EXCLUSIV. Fost ministru de Externe al Estoniei: Avem nevoie de o industrie militară adecvată care să garanteze autonomia Europei
Paet a spus că ”situația de securitate din interiorul și din exteriorul Uniunii Europene creează stimulente pentru alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile din domeniul Apărării. Tot mai multe state membre realizează că securitatea lor stă sub semnul riscului și al prejudiciului”.
Rezoluția, aprobată cu 37 de voturi pentru și 20 împotrivă, face referire și la înființarea unui comandament UE, însă acesta nu ar trebui să intre în contradicție cu Comandamentul Suprem al Forțelor NATO în Europa (SHAPE), a specificat eurodeputatul.
”Comandamentul operațional al UE și SHAPE trebuie să fie complementare. Va trebui să decidem în baza unui scenariu de la caz la caz ce sarcini vor fi gestionate de UE, care vor fi ale NATO și care vor fi abordate împreună. Uitați un exemplu: misiunile din Mali și Republica Centrafricană erau gestionate de Uniunea Europeană”, a declarat pentru CaleaEuropeana.ro, Urmas Paet, fost ministru de Externe al Estoniei în perioada 2005-2014.
În ceea ce privește, desfășurarea unor forțe multinaționale europene, Paet a spus că ”primul lucru pe care trebuie să îl facem este să transformăm grupurile de luptă ale Uniunii Europene în instrumente complet funcționale și să începem să le utilizăm. Toate celelalte vor urma, pas cu pas, în funcție de nevoi și posibilități”.
Documentul aprobat în AFET salută, printre altele propunerea de investiție a 90 milioane de euro pentru următorii trei ani în cercetare militară, însă eurodeputații au cerut mai mult: alocarea unui buget anual de 500 de milioane de euro pentru un Program de Cercetare în Apărarea Europeană. Rezoluția mai solicită Consiliului European să își asume conducerea înființării unei ”politici privind Uniunea apărării și să aloce resurse financiare adiționale pentru a-i asigura implementarea”.
”Este evident că pentru a ne consolida capabilitățile pentru apărare avem nevoie de o industrie militară adecvată care să garanteze autonomia Europei, inclusiv din punct de vedere tehnologic. Un astfel de buget va fi gestionat de către Comisia Europeană”, a conchis fostul șef al diplomației estoniene.
Citiți și Apărarea europeană – tema politică a momentului în Europa
În cele din urmă, în rezoluția votată eurodeputații argumentează că Uniunea Europeană ar trebui să răspundă mai rapid și mai robust amenințărilor reale, făcând referire la un Eurobarometru din vara acestui an în care două treimi din cetățenii UE și-au exprimat dorința de a vedea un angajament sporit ale Uniunii în chestiuni de securitate și apărare.
Această rezoluție urmează să fie votată în plenul Parlamentului European în luna noiembrie.
.
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
Multipolarizare. Acesta este cuvântul cu care demarează săptămâna geopolitică a cărei linie de finish este la München, sub auspiciile prestigioasei Conferințe de Securitate, și care caută să încapsuleze actuala stare de fapt a relațiilor internaționale, aflate la intersecția dintre politica “Maga Carta” a celei de-a doua administrații Trump care a abdicat de la marea strategie ce a servit drept fundament al “Pax Americana”, viziunile de rivieră în Orientul Mijlociu și de “acaparare de teritorii” prin care SUA nu mai sunt percepute drept “ancoră de stabilitate, ci un risc”, intrarea în cel de-al patrulea an al războiului din Ucraina purtat de “Rusia țarului”, furtuna polară a Europei către competitivitate și autonomie în securitate și apărare în timp ce pedala tarifelor americane și contra-tarifelor europene nu a fost apăsată puternic deocamdată, ascensiunea Chinei și rolul din ce în ce mai influent al giganților din sfera tehnologiilor. Faptul că lumea devine din ce în ce mai “multipolară” a devenit un truism al dezbaterilor privind politica externă. Deși măsura în care lumea de astăzi este deja multipolară este discutabilă, “multipolarizarea” lumii este un fapt: pe de o parte, puterea se transferă către un număr mai mare de actori care au capacitatea de a influența principalele probleme globale. Pe de altă parte, lumea se confruntă cu o polarizare crescândă atât între state, cât și în interiorul acestora, ceea ce îngreunează abordarea comună a crizelor și amenințărilor globale.
Acesta este șapoul cu care raportul anual al Conferinței de Securitate de la München (MSC) prefațează reuniunea din acest an prestigiosului for al securității transatlantice și internaționale ce are loc la în perioada 14-16 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei. Intitulat suplu “Multipolarizare”, raportul pune în balanță cazuistica politicii internaționale, cu marile sale teme, cu definirea conceptuală a lumii în care trăim. Deși nu trage concluzia sfârșitului ordinii internaționale bazate pe reguli, documentul care va ghida discuțiile dintre liderii lumii, îndeosebi cei europeni și transatlantici, observă în mod clar o schimbare continuă a puterii către un număr mai mare de state care concurează pentru influență. Astfel, multipolarizarea devine termenul ce explică această transformare a puterii într-o epocă pe care mulți lideri deja au denumit-o una a hiper-competiției globale.
🌐 The #MSCreport 2025 is out now!
Multipolarization
[ˌmʌltiˌpoʊlərəˈzeɪʃən]
nounA rise of new power poles coupled with increased polarization of domestic and international politics.
Read the Munich Security Report 2025 here: https://t.co/RFLT3fyKRU pic.twitter.com/V1GhBFWzO2
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 10, 2025
Primul descălecat în Europa al noii administrații Trump și reprezentare stelară a Uniunii Europene
În ajunul împlinirii a trei ani și intrării în al patrulea de conflict ruso-ucrainean, MSC va coincide și “cu primul descălecat” în Europa al noii administrații americane a republicanului Donald Trump, pe scena Conferinței fiind așteptați vicepreședintele J.D. Vance – fiind o tradiție ca omul numărul doi de la Casa Albă să onoreze acest forum remarcabil pentru relația transatlantică – secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, dar și trimisul special al președintelui SUA pentru războiul Rusiei în Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg. Uniunea Europeană va avea o reprezentare stelară prin președinții Consiliului European (Antonio Costa), Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), Parlamentului European (Roberta Metsola), prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate (Kaja Kallas) și prin primul comisar european pentru apărare (Andrius Kubilius). Mark Rutte va participa în premieră la MSC din postura de secretar general al NATO. Conferința va fi deschisă de președintele federal german Frank-Walter Steinmeier, cu nouă zile înainte ca Germania să meargă la urne pentru scrutinul legislativ anticipat în care formațiunile tradiționale de centru-dreapta și centru-stânga sunt amenințate de creșterea extremismului de dreapta și de stânga. Alte țări G7 și NATO influente precum Canada, Franța și Italia vor fi prezent la nivelul miniștrilor de externe. România va fi reprezentată de ministrul de externe Emil Hurezeanu, fost ambasador al țării în Germania, și de ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la München, în timp ce pentru al treilea an consecutiv Rusia nu a fost invitată să participe.
Per total, la ediția din acest an a Conferinței sunt așteptați să participe aproximativ 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri și lideri ai principalelor organizații internaționale.
Multipolarizare #1 sau cei “4 C”: Contestarea din interior și exterior a ordinii liberale vs. coexistență, concurență și ciocnire între mai multe modele de ordine
În timp ce sistemul internațional actual prezintă elemente de unipolaritate, bipolaritate, multipolaritate și non-polaritate, multipolarizarea devine evidentă în ceea ce privește difuzarea puterii materiale și în faptul că lumea a devenit mai polarizată ideologic.
După rapoartele din 2020 – “Westlessness“, din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, din 2022 – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, din 2023 – “Re:vision”, din 2024 – “Lose-Lose?”, raportul din 2025 – “Multipolarization” – constată cum liberalismul politic și economic, care a modelat perioada unipolară de după Războiul Rece, nu mai este “singurul joc în oraș”, modelul fiind din ce în ce mai contestat din interior, după cum o demonstrează creșterea populismului naționalist în multe democrații liberale. El este contestat din exterior, după cum o demonstrează o bifurcație ideologică tot mai mare între democrații și autocrații, precum și apariția unei lumi în care coexistă, concurează sau se ciocnesc mai multe modele de ordine.
În întreaga lume, această multipolarizare generează sentimente contradictorii, iar raportul MSC pune în balanță formele optimiste și pesimiste care ghidează această stare.
Perspectiva optimistă evidențiază oportunități pentru o guvernanță globală mai incluzivă și constrângeri mai mari asupra Washingtonului, considerat de mulți drept o putere prea dominantă. În viziunea pesimistă, multipolarizarea crește riscul de dezordine și conflict și subminează cooperarea eficientă.
Multipolarizare #2: Maga Carta sau abdicarea lui Trump de la “Pax Americana”
Victoria prezidențială a lui Donald Trump a îngropat consensul privind politica externă a SUA de după Războiul Rece, conform căruia o mare strategie a internaționalismului liberal ar servi cel mai bine interesele SUA.
Pentru Trump și mulți dintre susținătorii săi, ordinea internațională creată de SUA constituie o afacere proastă. În consecință, este posibil ca SUA să abdice de la rolul său istoric de garant al securității Europei – cu consecințe semnificative pentru Ucraina.
Politica externă a SUA în următorii ani va fi probabil modelată de competiția bipolară a Washingtonului cu Beijingul. Totuși, acest lucru ar putea accelera multipolarizarea sistemului internațional.
Raportul mai indică faptul că în timp ce alegerea lui Donald Trump poate semnala sfârșitul Pax Americana, care a debutat după al Doilea Război Mondial și și-a confirmat vigoarea în timpul și după Războiul Rece, și poate duce la o redefinire a rolului global al SUA de gardian al ordinii internaționale, nimic nu sugerează că Washingtonul va renunța la poziția sa de “fruntaș” în viitorul apropiat.
Cu toate acestea, raportul MSC arată că analiștii optimiști nu mai percep Washingtonul drept “o ancoră de stabilitate, ci mai degrabă un risc care trebuie acoperit” din cauza “acaparărilor de teritorii” cu care Donald Trump a amenințat recent Canada, Groenlanda și Panama.
Multipolarizare #3: China în pole-position
China este cel mai proeminent și mai puternic susținător al unei ordini multipolare din lume, prezentându-se ca un avocat al țărilor din așa-numitul Sud Global. Cu toate acestea, mulți occidentali consideră pledoaria Beijingului pentru multipolaritate drept o acoperire retorică pentru urmărirea unei competiții de mare putere cu SUA. În ciuda succesului considerabil al Chinei de a mobiliza nemulțumirile față de actuala ordine globală, progresul economic și militar al țării se confruntă cu o serie de obstacole interne. În plus, sub președinția lui Trump, eforturile SUA de a împiedica China se vor intensifica probabil – dar Beijingul ar putea beneficia, de asemenea, de retragerea SUA din angajamentele internaționale sau de îndepărtarea de către Washington a partenerilor de lungă durată.
Multipolarizare #4: O furtună polară perfectă
Pentru UE, care întruchipează ordinea internațională liberală, contestarea crescândă a elementelor fundamentale ale ordinii reprezintă o provocare deosebit de gravă. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ascensiunea populismului naționalist în multe societăți europene, printre altele, pun în pericol elemente-cheie ale viziunii liberale a UE, care e confruntă cu vânturi potrivnice de ceva timp, iar aceste vânturi s-au transformat acum într-o furtună perfectă.
Realegerea lui Donald Trump ar putea intensifica aceste provocări și ar putea relansa dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internațională. Dar ar putea, de asemenea, să încurajeze mișcările populiste care adâncesc diviziunile interne ale Europei și subminează capacitatea UE de a aborda crizele cu care se confruntă.
Multipolarizare #5: Rusia și sacrificarea pieselor de șah de către țar
În acest secol, niciun stat nu a depus eforturi mai mari decât Rusia pentru a răsturna ordinea internațională. Moscova are în vedere o ordine mondială multipolară formată din „state civilizaționale”, așa cum se percepe Rusia însăși. Țările mai mici – pentru Rusia, Ucraina se numără printre acestea – intră în sfera de influență a unui stat civilizațional. În ciuda discrepanțelor dintre imaginea de sine a Moscovei și baza sa reală de putere, Rusia perturbă cu succes eforturile de stabilizare a ordinii internaționale. În același timp, se confruntă cu probleme economice din ce în ce mai mari și cu consecințele suprasolicitării imperiale. Faptul că țara își poate pune în aplicare viziunea privind sferele de influență multipolare va depinde de reacția celorlalți.
Multipolarizare #6: Sudul global, cu accent pe Africa de Sud și Brazilia, Asia-Pacific, cu accent pe India și Japonia
Raportul MSC se apleacă și asupra modului în care multipolarizarea lumii este percepută de alte puteri emergente precum Africa de Sud, Brazilia și India (care fac parte din grupul BRICS) și de Japonia, o putere regională care întruchipează ordinea internațională bazată pe reguli.
Criticile liderilor indieni la adresa ordinii internaționale existente și îmbrățișarea noțiunii de multipolaritate sunt inseparabil legate de încercarea Indiei de a obține un loc în rândul principalelor puteri ale lumii. Liderii brazilieni consideră că apariția unei ordini multipolare reprezintă o oportunitate de a reforma structurile de putere învechite și de a oferi țărilor din Sudul Global o voce mai puternică. Adoptarea de către Africa de Sud a noțiunii de multipolaritate nu poate fi separată de critica sa la adresa ordinii internaționale existente, în special a instituțiilor internaționale nereprezentative.
În ceea ce o privește, Japonia este prin excelență o putere a status quo-ului, profund bazată pe internaționalismul liberal și pe preeminența SUA. Japonia este deosebit de tulburată de sfârșitul momentului unipolar, de ascensiunea Chinei și de perspectiva unei noi ordini multipolare.
Raportul arată că viziunile despre multipolaritate sunt, de asemenea, polarizate. Acest lucru face din ce în ce mai dificilă adaptarea pe cale pașnică a ordinii existente, evitarea noilor curse ale înarmărilor, prevenirea conflictelor violente în interiorul și între state, permiterea unei creșteri economice mai favorabile incluziunii și abordarea în comun a amenințărilor comune, precum schimbările climatice. Deoarece marile și mai puțin marile puteri nu pot face față singure acestor provocări, cooperarea lor va fi esențială. Dar pentru ca această cooperare să se materializeze, lumea ar putea avea nevoie de o “depolarizare”. Anul 2025 va arăta dacă acest lucru este posibil – sau dacă lumea va deveni și mai divizată decât este.
Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.
CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al optulea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021, aici corespondența virtuală din 2022, aici corespondența de la ediția din 2023, aici corespondența din 2024 și aici corespondența din 2025).
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest
ALEGERI EUROPENE 2019
Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia
Corespondență din Bruxelles
Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.
Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.
S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri. Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.
UPDATE 26 mai, ora 14:55
Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.
Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.
Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate
La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.
În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.
Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.
CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.
Trump îl ironizează pe Putin legat de un acord cu Ucraina: Este prea ocupat să celebreze victoria în al Doilea Război Mondial, care nu ar fi putut fi câștigat fără SUA
Zelenski îl provoacă pe Putin să se întâlnească joi, în Turcia, după ce Trump a cerut negocieri directe Ucraina – Rusia: “Îl voi aștepta personal”
Emmanuel Macron atenționează Moscova: Nu poate exista nicio negociere în timp ce armele vorbesc și civilii sunt bombardați
“Un semn pozitiv”, afirmă Zelenski după ce Putin a propus “negocieri directe” Rusia – Ucraina: Ne așteptăm ca Rusia să confirme încetarea focului din 12 mai
Papa Leon al XIV-lea va prelua moștenirea lui Francisc și numește inteligența artificială motiv al numelui său, comparând-o cu revoluția industrială din timpul lui Leon al XIII-lea
Ungaria nu intenționează să influențeze alegerile prezidențiale din România, i-a transmis Viktor Orban liderului UDMR Kelemen Hunor
Trump: Când ”baia de sânge” fără sfârșit se va încheia, va fi o lume cu totul nouă și mult mai bună. Urmează o săptămână importantă
Zelenski, mesaj către liderii ”coaliției voluntarilor”: Misiunea noastră comună este să oprim Moscova. Ucraina, pregătită de pace
Cancelarul german Friedrich Merz anunță că nu va mai face publice detaliile cu privire la ajutorul militar pentru Ucarina
India și Pakistan au decis încetarea imediată a focului. SUA îi felicită pe premierii Modi și Sharif pentru ”spiritul de stat cu care au ales calea păcii”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației
Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată
Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3
Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România
”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu
Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu
PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR
Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane
România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4
ROMÂNIA7 days ago“Un singur drum: Europa! / RO, rămâi!”. O manifestație pro-europeană va avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei, înainte de turul doi al prezidențialelor
- EVENIMENTE5 days ago
MLNR marchează 145 de ani de la momentul fondator al Masoneriei române moderne. Peste 120 de delegați din 41 de Mari Loji regulare de pe toate continentele, găzduiți la București în perioada 9-10 mai
- ROMÂNIA4 days ago
Prima dezbatere George Simion – Nicușor Dan, candidații din turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, are loc la Euronews România, joi, 8 mai, de la ora 20:00
- POLITICĂ5 days ago
Prima confruntare George Simion – Nicușor Dan, LIVE ora 16:00 la Congresul BNS. “România este ca un bolnav ținut pe aparate”, afirmă președintele BNS
- POLITICĂ1 week ago
Alegeri prezidențiale 2025: George Simion și Nicușor Dan se vor confrunta în turul al doilea într-un scrutin decisiv pentru orientarea României în NATO și UE (rezultate parțiale)
