Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

EXCLUSIV Fost șef al diplomației estoniene și eurodeputat: ”Avem nevoie de o industrie militară care să garanteze autonomia Europei”/// Raport PE: 500 milioane €, buget anual pentru cercetare militară

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Strasbourg – Robert Lupițu

Uniunea Europeană trebuie să își contureze capacitatea de a aborda situația de securitate deteriorată din interiorul și din jurul Europei, sunt de părere eurodeputații din Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, care propun măsuri îndrăznețe: crearea unui comandament operațional al UE pentru planificarea și desfășurarea operațiunilor de gestionare a crizelor, fixarea unui criteriu de 2% din PIB pentru cheltuielile din domeniul apărării și alocarea unui buget anual de 500 de milioane de euro pentru un program separat de cercetare în domeniul apărării europene.

Contactat de CaleaEuropeana.ro, Urmas Paet, eurodeputat raportor al rezoluției privind o politică a apărării comune și fost ministru de Externe al Estoniei, a explicat că propunerile documentului vizează crearea unui comandament UE pentru planificarea, conducerea și gestionarea operațiunilor de gestiune a crizelor. Mai mult, aceștia cer statelor membre să își fixeze un criteriu de 2% din PIB în direcția cheltuielilor pentru domeniul Apărării și indică ideea înființării unor forțe multinaționale în cadrul PESCO (n.r. – Permanent Structured Cooperation – element indispensabil al unei inițiative a apărării europene) și desfășurarea acestora în dimensiunea politicii de securitate și de apărare comune.

urmas-paet-john-kerry

FOTO: urmaspaet.eu

EXCLUSIV. Fost ministru de Externe al Estoniei: Avem nevoie de o industrie militară adecvată care să garanteze autonomia Europei

Paet a spus că ”situația de securitate din interiorul și din exteriorul Uniunii Europene creează stimulente pentru alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile din domeniul Apărării. Tot mai multe state membre realizează că securitatea lor stă sub semnul riscului și al prejudiciului”.

Rezoluția, aprobată cu 37 de voturi pentru și 20 împotrivă, face referire și la înființarea unui comandament UE, însă acesta nu ar trebui să intre în contradicție cu Comandamentul Suprem al Forțelor NATO în Europa (SHAPE), a specificat eurodeputatul.

Comandamentul operațional al UE și SHAPE trebuie să fie complementare. Va trebui să decidem în baza unui scenariu de la caz la caz ce sarcini vor fi gestionate de UE, care vor fi ale NATO și care vor fi abordate împreună. Uitați un exemplu: misiunile din Mali și Republica Centrafricană erau gestionate de Uniunea Europeană”, a declarat pentru CaleaEuropeana.ro, Urmas Paet, fost ministru de Externe al Estoniei în perioada 2005-2014.

În ceea ce privește, desfășurarea unor forțe multinaționale europene, Paet a spus că ”primul lucru pe care trebuie să îl facem este să transformăm grupurile de luptă ale Uniunii Europene în instrumente complet funcționale și să începem să le utilizăm. Toate celelalte vor urma, pas cu pas, în funcție de nevoi și posibilități”.

Documentul aprobat în AFET salută, printre altele propunerea de investiție a 90 milioane de euro pentru următorii trei ani în cercetare militară, însă eurodeputații au cerut mai mult: alocarea unui buget anual de 500 de milioane de euro pentru un Program de Cercetare în Apărarea Europeană. Rezoluția mai solicită Consiliului European să își asume conducerea înființării unei ”politici privind Uniunea apărării și să aloce resurse financiare adiționale pentru a-i asigura implementarea”.

eu-militaryEste evident că pentru a ne consolida capabilitățile pentru apărare avem nevoie de o industrie militară adecvată care să garanteze autonomia Europei, inclusiv din punct de vedere tehnologic. Un astfel de buget va fi gestionat de către Comisia Europeană”, a conchis fostul șef al diplomației estoniene. 

Citiți și Apărarea europeană – tema politică a momentului în Europa

În cele din urmă, în rezoluția votată eurodeputații argumentează că Uniunea Europeană ar trebui să răspundă mai rapid și mai robust amenințărilor reale, făcând referire la un Eurobarometru din vara acestui an în care două treimi din cetățenii UE și-au exprimat dorința de a vedea un angajament sporit ale Uniunii în chestiuni de securitate și apărare.

Această rezoluție urmează să fie votată în plenul Parlamentului European în luna noiembrie.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din München

Multipolarizare. Acesta este cuvântul cu care demarează săptămâna geopolitică a cărei linie de finish este la München, sub auspiciile prestigioasei Conferințe de Securitate, și care caută să încapsuleze actuala stare de fapt a relațiilor internaționale, aflate la intersecția dintre politica “Maga Carta” a celei de-a doua administrații Trump care a abdicat de la marea strategie ce a servit drept fundament al “Pax Americana”, viziunile de rivieră în Orientul Mijlociu și de “acaparare de teritorii” prin care SUA nu mai sunt percepute drept “ancoră de stabilitate, ci un risc”, intrarea în cel de-al patrulea an al războiului din Ucraina purtat de “Rusia țarului”, furtuna polară a Europei către competitivitate și autonomie în securitate și apărare în timp ce pedala tarifelor americane și contra-tarifelor europene nu a fost apăsată puternic deocamdată, ascensiunea Chinei și rolul din ce în ce mai influent al giganților din sfera tehnologiilor. Faptul că lumea devine din ce în ce mai “multipolară” a devenit un truism al dezbaterilor privind politica externă. Deși măsura în care lumea de astăzi este deja multipolară este discutabilă, “multipolarizarea” lumii este un fapt: pe de o parte, puterea se transferă către un număr mai mare de actori care au capacitatea de a influența principalele probleme globale. Pe de altă parte, lumea se confruntă cu o polarizare crescândă atât între state, cât și în interiorul acestora, ceea ce îngreunează abordarea comună a crizelor și amenințărilor globale.

Acesta este șapoul cu care raportul anual al Conferinței de Securitate de la München (MSC) prefațează reuniunea din acest an prestigiosului for al securității transatlantice și internaționale ce are loc la în perioada 14-16 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei. Intitulat suplu “Multipolarizare”, raportul pune în balanță cazuistica politicii internaționale, cu marile sale teme, cu definirea conceptuală a lumii în care trăim. Deși nu trage concluzia sfârșitului ordinii internaționale bazate pe reguli, documentul care va ghida discuțiile dintre liderii lumii, îndeosebi cei europeni și transatlantici, observă în mod clar o schimbare continuă a puterii către un număr mai mare de state care concurează pentru influență. Astfel, multipolarizarea devine termenul ce explică această transformare a puterii într-o epocă pe care mulți lideri deja au denumit-o una a hiper-competiției globale.

Primul descălecat în Europa al noii administrații Trump și reprezentare stelară a Uniunii Europene

În ajunul împlinirii a trei ani și intrării în al patrulea de conflict ruso-ucrainean, MSC va coincide și “cu primul descălecat” în Europa al noii administrații americane a republicanului Donald Trump, pe scena Conferinței fiind așteptați vicepreședintele J.D. Vance – fiind o tradiție ca omul numărul doi de la Casa Albă să onoreze acest forum remarcabil pentru relația transatlantică – secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, dar și trimisul special al președintelui SUA pentru războiul Rusiei în Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg. Uniunea Europeană va avea o reprezentare stelară prin președinții Consiliului European (Antonio Costa), Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), Parlamentului European (Roberta Metsola), prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate (Kaja Kallas) și prin primul comisar european pentru apărare (Andrius Kubilius). Mark Rutte va participa în premieră la MSC din postura de secretar general al NATO. Conferința va fi deschisă de președintele federal german Frank-Walter Steinmeier, cu nouă zile înainte ca Germania să meargă la urne pentru scrutinul legislativ anticipat în care formațiunile tradiționale de centru-dreapta și centru-stânga sunt amenințate de creșterea extremismului de dreapta și de stânga. Alte țări G7 și NATO influente precum Canada, Franța și Italia vor fi prezent la nivelul miniștrilor de externe. România va fi reprezentată de ministrul de externe Emil Hurezeanu, fost ambasador al țării în Germania, și de ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la München, în timp ce pentru al treilea an consecutiv Rusia nu a fost invitată să participe.

Per total, la ediția din acest an a Conferinței sunt așteptați să participe aproximativ 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri și lideri ai principalelor organizații internaționale.

Multipolarizare #1 sau cei “4 C”: Contestarea din interior și exterior a ordinii liberale vs. coexistență, concurență și ciocnire între mai multe modele de ordine

În timp ce sistemul internațional actual prezintă elemente de unipolaritate, bipolaritate, multipolaritate și non-polaritate, multipolarizarea devine evidentă în ceea ce privește difuzarea puterii materiale și în faptul că lumea a devenit mai polarizată ideologic.

După rapoartele din 2020 – “Westlessness“, din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, din 2022 – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, din 2023 – “Re:vision”, din 2024 – “Lose-Lose?”, raportul din 2025 – “Multipolarization” – constată cum liberalismul politic și economic, care a modelat perioada unipolară de după Războiul Rece, nu mai este “singurul joc în oraș”, modelul fiind din ce în ce mai contestat din interior, după cum o demonstrează creșterea populismului naționalist în multe democrații liberale. El este contestat din exterior, după cum o demonstrează o bifurcație ideologică tot mai mare între democrații și autocrații, precum și apariția unei lumi în care coexistă, concurează sau se ciocnesc mai multe modele de ordine.

În întreaga lume, această multipolarizare generează sentimente contradictorii, iar raportul MSC pune în balanță formele optimiste și pesimiste care ghidează această stare.

Perspectiva optimistă evidențiază oportunități pentru o guvernanță globală mai incluzivă și constrângeri mai mari asupra Washingtonului, considerat de mulți drept o putere prea dominantă. În viziunea pesimistă, multipolarizarea crește riscul de dezordine și conflict și subminează cooperarea eficientă.

Multipolarizare #2: Maga Carta sau abdicarea lui Trump de la “Pax Americana”

Victoria prezidențială a lui Donald Trump a îngropat consensul privind politica externă a SUA de după Războiul Rece, conform căruia o mare strategie a internaționalismului liberal ar servi cel mai bine interesele SUA. 

Pentru Trump și mulți dintre susținătorii săi, ordinea internațională creată de SUA constituie o afacere proastă. În consecință, este posibil ca SUA să abdice de la rolul său istoric de garant al securității Europei – cu consecințe semnificative pentru Ucraina. 

Politica externă a SUA în următorii ani va fi probabil modelată de competiția bipolară a Washingtonului cu Beijingul. Totuși, acest lucru ar putea accelera multipolarizarea sistemului internațional.

Raportul mai indică faptul că în timp ce alegerea lui Donald Trump poate semnala sfârșitul Pax Americana, care a debutat după al Doilea Război Mondial și și-a confirmat vigoarea în timpul și după Războiul Rece, și poate duce la o redefinire a rolului global al SUA de gardian al ordinii internaționale, nimic nu sugerează că Washingtonul va renunța la poziția sa de “fruntaș” în viitorul apropiat.

Cu toate acestea, raportul MSC arată că analiștii optimiști nu mai percep Washingtonul drept “o ancoră de stabilitate, ci mai degrabă un risc care trebuie acoperit” din cauza “acaparărilor de teritorii” cu care Donald Trump a amenințat recent Canada, Groenlanda și Panama.

Multipolarizare #3: China în pole-position

China este cel mai proeminent și mai puternic susținător al unei ordini multipolare din lume, prezentându-se ca un avocat al țărilor din așa-numitul Sud Global. Cu toate acestea, mulți occidentali consideră pledoaria Beijingului pentru multipolaritate drept o acoperire retorică pentru urmărirea unei competiții de mare putere cu SUA. În ciuda succesului considerabil al Chinei de a mobiliza nemulțumirile față de actuala ordine globală, progresul economic și militar al țării se confruntă cu o serie de obstacole interne. În plus, sub președinția lui Trump, eforturile SUA de a împiedica China se vor intensifica probabil – dar Beijingul ar putea beneficia, de asemenea, de retragerea SUA din angajamentele internaționale sau de îndepărtarea de către Washington a partenerilor de lungă durată.

Multipolarizare #4: O furtună polară perfectă

Pentru UE, care întruchipează ordinea internațională liberală, contestarea crescândă a elementelor fundamentale ale ordinii reprezintă o provocare deosebit de gravă. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ascensiunea populismului naționalist în multe societăți europene, printre altele, pun în pericol elemente-cheie ale viziunii liberale a UE, care e confruntă cu vânturi potrivnice de ceva timp, iar aceste vânturi s-au transformat acum într-o furtună perfectă.

Realegerea lui Donald Trump ar putea intensifica aceste provocări și ar putea relansa dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internațională. Dar ar putea, de asemenea, să încurajeze mișcările populiste care adâncesc diviziunile interne ale Europei și subminează capacitatea UE de a aborda crizele cu care se confruntă.

Multipolarizare #5: Rusia și sacrificarea pieselor de șah de către țar

În acest secol, niciun stat nu a depus eforturi mai mari decât Rusia pentru a răsturna ordinea internațională. Moscova are în vedere o ordine mondială multipolară formată din „state civilizaționale”, așa cum se percepe Rusia însăși. Țările mai mici – pentru Rusia, Ucraina se numără printre acestea – intră în sfera de influență a unui stat civilizațional. În ciuda discrepanțelor dintre imaginea de sine a Moscovei și baza sa reală de putere, Rusia perturbă cu succes eforturile de stabilizare a ordinii internaționale. În același timp, se confruntă cu probleme economice din ce în ce mai mari și cu consecințele suprasolicitării imperiale. Faptul că țara își poate pune în aplicare viziunea privind sferele de influență multipolare va depinde de reacția celorlalți.

Multipolarizare #6: Sudul global, cu accent pe Africa de Sud și Brazilia, Asia-Pacific, cu accent pe India și Japonia

Raportul MSC se apleacă și asupra modului în care multipolarizarea lumii este percepută de alte puteri emergente precum Africa de Sud, Brazilia și India (care fac parte din grupul BRICS) și de Japonia, o putere regională care întruchipează ordinea internațională bazată pe reguli.

Criticile liderilor indieni la adresa ordinii internaționale existente și îmbrățișarea noțiunii de multipolaritate sunt inseparabil legate de încercarea Indiei de a obține un loc în rândul principalelor puteri ale lumii. Liderii brazilieni consideră că apariția unei ordini multipolare reprezintă o oportunitate de a reforma structurile de putere învechite și de a oferi țărilor din Sudul Global o voce mai puternică. Adoptarea de către Africa de Sud a noțiunii de multipolaritate nu poate fi separată de critica sa la adresa ordinii internaționale existente, în special a instituțiilor internaționale nereprezentative. 

În ceea ce o privește, Japonia este prin excelență o putere a status quo-ului, profund bazată pe internaționalismul liberal și pe preeminența SUA. Japonia este deosebit de tulburată de sfârșitul momentului unipolar, de ascensiunea Chinei și de perspectiva unei noi ordini multipolare.

Raportul arată că viziunile despre multipolaritate sunt, de asemenea, polarizate. Acest lucru face din ce în ce mai dificilă adaptarea pe cale pașnică a ordinii existente, evitarea noilor curse ale înarmărilor, prevenirea conflictelor violente în interiorul și între state, permiterea unei creșteri economice mai favorabile incluziunii și abordarea în comun a amenințărilor comune, precum schimbările climatice. Deoarece marile și mai puțin marile puteri nu pot face față singure acestor provocări, cooperarea lor va fi esențială. Dar pentru ca această cooperare să se materializeze, lumea ar putea avea nevoie de o “depolarizare”. Anul 2025 va arăta dacă acest lucru este posibil – sau dacă lumea va deveni și mai divizată decât este.

Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.


CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al optulea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021, aici corespondența virtuală din 2022, aici corespondența de la ediția din 2023, aici corespondența din 2024 și aici corespondența din 2025).

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
COMISIA EUROPEANA21 minutes ago

Comisia Europeană va prezenta propuneri pentru ca ”oamenii de știință și cercetătorii din întreaga lume să aleagă Europa” și pentru a descătușa potențialul excepțional al pieței unice europene

COMISIA EUROPEANA23 minutes ago

Comisia Europeană mobilizează 910 milioane de euro pentru a stimula apărarea europeană și a elimina lacunele în materie de capabilități

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Summitul Inițiativei celor Trei Mări. Zelenski pledează pentru mai multă cooperare în domeniul securității: „Rusia este încă aproape și nu vedem nicio schimbare reală în comportamentul său”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Turcia și Italia continuă să își consolideze cooperarea în domeniul industriei de apărare prin noi proiecte, fixând un nou obiectiv anual privind schimburile comerciale

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Zelenski refuză concesiile teritoriale către Rusia în schimbul păcii, iar SUA amenință cu retragerea din negocieri dacă părțile nu vin cu „propuneri concrete”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

UE are nevoie de autonomie în domeniul apărării, în contextul în care SUA își reorientează atenția spre alte regiuni, subliniază președintele Consiliului European

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Franța acuză Gruparea de hackeri ruși APT28 pentru un modus operandi de ofensivă cibernetică care a vizat mai multe entități franceze

U.E.4 hours ago

Manfred Weber, reales președinte al PPE: Suntem inima care bate a Europei și trebuie să scriem un nou program politic general de centru-dreapta

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

UE nu exclude o decuplare între Chișinău și Kiev în procesul de aderare la UE din cauza obiecțiilor Ungariei privind Ucraina: R. Moldova, un “elev model” care ar putea adera până în 2029

ROMÂNIA4 hours ago

Ilie Bolojan: Spania și Turcia au devenit parteneri strategici ai Inițiativei celor Trei Mări, iar Albania și Muntenegru membri asociați

ROMÂNIA6 days ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO1 week ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA3 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA3 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO3 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA3 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA4 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending