GENERAL
EXCLUSIV. Fuga dupa profit nu rezolva problemele sociale. Interviu cu sociologul Vasile Dancu, despre violentele din Marea Britanie
Published
13 years agoon
By
REDACTIAEXCLUSIV. Sociologul Vasile Dâncu explică, într-un interviu acordat pentru caleaeuropeana.ro, mecanismele valurilor de violențe din Marea Britanie. Goana după profit a provocat dezechilibre sociale, ale căror consecințe sunt astăzi în atenția întregii lumi.
“Noi vedem violențele din suburbii doar în perspectiva crizei economice, care e ciudată și se desfășoară la nivelul finanțelor publice, burselor, produselor secundare, care generează o înțeleger mai scăzută la nivelul maselor, spune profesorul Dâncu. Să ne aducem aminte și de situația din Franța, unde actualul președinte Nicolas Sarkozy a avut ocazia să arate cât este de dreapta, prin măsurile luate atunci. Sunt raporturi de structurare socială și de polarizare socială care s-au acutizat pe fondul asistenței sociale generalizate în ultimele decenii. Filosofiile Europei sociale au ascuns raporturile sociale. Marea polarizare a societății, tot mai puțini dețin cea mai mare parte din PIB-ul statelor. Nu există o planificare a ofertei școlare cu ce poate absorbi piața forței de muncă. Sunt generații întregi de tineri intrați direct în șomaj în țările bogate, pe fondul unei expansiuni economice în care ajutoarele sociale au avut rol de calmant”.
Multiculturalismul, contestat de importanți lideri europeni
“Soluția multiculturalismului a fost aplicată timp de 30 de ani, o filosofie umanistă promovată pentru a rezolva problemele economice. Au fost aduși muncitori din Africa sau Europa de Est, pentru fabrici, mine, acolo unde populația nu mai vroia să lucreze. Au adus oameni masiv. Acum pricipalii lideri europeni, Sarkozy, Merkel, Cameron susțin că multiculturalismul e o prostie, că egalitatea e o gogoașă. Migranții să se integreze sau să plece. Majoritatea suburbiilor sunt formate din emigranți. În Londra, majoritatea protestelor sunt făcute de copii acestor emigranți, care au un statut incert. S-ar putea ca valurile de violențe să fie potențate în viitor”, crede Vasile Dâncu.
Violența polițiștilor naște violență
“În Anglia este o situație specială, explică sociologul român. Există studii privind violența polițiștilor, care își construiește autoritatea prin violență, iar violența naște violență. Cei care se confruntă cu polițiștii se organizează la rândul lor mai bine. Sunt generații care au terminat licee, colegii, facultăți neintegrate pe piața muncii. Această căutare a eficienței maxime, iar problemele sociale rezolvate prin ajutoare nu echilibrează forța de muncă, nici raportul dintre populația activă și cea dependentă. Socialul nu e o anexă pentru polițiști sau asistență socială, unii să bată și alții să ajute. Noua categorie socială refuză să apeleze la protestele tradiționale. Nu se identifică cu o ideologie. E o micare anarhică, care are nevoie de o soluție”
Nu există o soluție unică europeană
“O soluție unică europeană nu se poate găsi, crede Vasile Dâncu. S-a văzut cum s-au pierdut bani europeni pentru rezolvarea unor probleme locale. Situația Greciei și a altor țări trebuie să ne pună pe gânduri. Nu există o singură soluție. Asistența la nivel european trebuie să plece de la un proiect clar și individualizat. Este nevoie de politici sociale, o reajustare a structurilor sociale. Problema demografică e importantă, Europe pierde populație. A compensat acest lucru prin emigranți, care i-au adus la prima vedere avantaj. Dar nu s-a ținut cont de costurile de integrare. Pe termen scurt emigranții nu au costat mult. Dar acum trebuie să integrăm copii și nepoți de emigranți”.
Trupele „anarhice”, organizate prin Internet
„Aceste forme de organizare prin Internet, rețele sociale, dau senzația unor trupe anarhice organizate strategic, cu posibilitate instantanee de comunicare. E un pericol foarte mare pentru o societate dacă va trata acest fenomen fără un proiect”, .avertizează Dâncu
Statul are nevoie de ajutorul intelighenției
“Ce se întâplă acum este consecința lipsei de intervenție, a statului minimal, mai spune, în finalul interviului, Vasile Dâncu. Statul are nevoie de expertiza din universități, academii, pentru a proiecta politici demografice, de sănătate, de educație. Cu ajutorul intelighenției, resursele societății trebuie direcționate pentru dezvoltarea și creșterea socială. Doar urmărind profitul cu minime costuri și maximizarea rezultatelor, vom ajunge unde nu ne dorim. Fuga după profit nu rezolvă dezechilibrele sociale”.
Interviu realizat de Dan Carbunaru
You may like
Premierul britanic evocă într-un mesaj de felicitare adresat lui Trump ”temelia de nezdruncinat” a ”alianței istorice” dintre Marea Britanie și SUA și subliniază nevoia de a ”investi în relația transatlantică”
Europa trebuie să intensifice eforturile pentru a apăra Ucraina, având în vedere revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, avertizează premierul britanic
Premierul britanic se află în prima sa vizită la Kiev pentru a semna un „parteneriat istoric” pe 100 de ani cu Ucraina: „Suntem alături de voi, nu doar astăzi sau mâine, ci pentru o sută de ani”
Liderii europeni, convocați de Antonio Costa la o reuniune excepțională UE-NATO-Regatul Unit consacrată apărării europene pe februarie, la Château de Limont
David Lammy propune o epocă a politicii externe britanice bazată pe “realism progresiv”: Trebuie să reînvățăm manualul Războiului Rece. Securitatea Europei este pe muchie de cuțit. China nu trebuie să se alieze cu Putin
Ministrul de externe britanic refuză să „condamne” afirmațiile lui Donald Trump despre Groenlanda și Canalul Panama, deși recunoaște că retorica sa ar putea fi destabilizatoare
COMISIA EUROPEANA
Semestrul european. Comisia Europeană anunță propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă. Roxana Mînzatu: Deficitul generalizat de competențe și de forță de muncă necesită acțiuni ambițioase
Published
1 month agoon
December 18, 2024By
Andreea RaduComisia Europeană a prezentat miercuri a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european. Prima parte, prezentată la 26 noiembrie, a marcat lansarea ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanță economică. Această a doua parte se bazează pe prima parte și include următoarele elemente: propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025.
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă
Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă din UE rămâne remarcabil de rezilientă. Rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,3 % în 2023 și a continuat să crească până la 75,8 % în al doilea trimestru al anului 2024.
În același timp, rata șomajului a scăzut la un nivel minim istoric de 6,1 % în 2023, tendință care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 și 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial și de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai.
Salariile au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste s-au atenuat. Totuși, aceste câștiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenți. Salariile minime adecvate rămân esențiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici și a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea și consolidând stimulentele pentru muncă.
„Raportul publicat astăzi și tendințele identificate constituie bazele acțiunii noastre politice în anii următori. În pofida rezultatelor bune obținute pe piața forței de muncă, inclusiv a unei redresări a salariilor reale, există în continuare probleme în ceea ce privește distribuția locurilor de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile și subreprezentate, deficitul generalizat de competențe și de forță de muncă și tendințele stagnante în materie de sărăcie, care necesită acțiuni ambițioase. O strategie ambițioasă în materie de competitivitate necesită garantarea dezvoltării competențelor, promovarea locurilor de muncă de calitate și o strategie globală de combatere a sărăciei”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză.
Deficitul generalizat de forță de muncă și de competențe constituie în continuare blocaje în calea creșterii productivității, a inovării și a competitivității. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea remedierii deficitului de forță de muncă și de competențe, care se bazează pe inițiativele existente și stabilește noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre și de partenerii sociali.
Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 continuă să pună un accent puternic pe situația fiecărei țări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergență socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanță economică.
Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. UE este pe cale să își atingă, până în 2030, obiectivul principal privind o rată de ocupare a forței de muncă de 78 %. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60 % dintre adulți participă la activități de învățare în fiecare an și pentru a se reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.
Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere strategică cu privire la aspecte care au impact asupra funcționării zonei euro în ansamblul ei, iar Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. În 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia.
CONSILIUL UE
Statele membre adoptă o poziție fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți în Uniunea Europeană
Published
1 month agoon
December 13, 2024By
Andreea RaduConsiliul UE a convenit asupra poziției sale referitoare la un act legislativ al UE privind prevenirea și combaterea introducerii ilegale de migranți. Obiectivul propunerii respective este de a armoniza dreptul penal al statelor membre cu privire la aspecte precum definirea și sancționarea introducerii ilegale de migranți. Poziția convenită astăzi va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European.
Potrivit comunicatului oficial, lupta împotriva introducerii ilegale de migranți este o prioritate a UE și un element esențial în abordarea migrației ilegale.
„Dacă dorim să dăm dovadă de seriozitate în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre, trebuie să intensificăm lupta împotriva introducerii ilegale de migranți. Incriminarea uniformă a acestei infracțiuni în întreaga UE ar juca un rol esențial în domeniul respectiv. Adoptând o poziție fermă împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți, putem proteja populația împotriva exploatării sale de către infractori”, a declarat ministrul ungar al justiției.
Infracțiunea de introducere ilegală de migranți
În conformitate cu textul convenit, statele membre trebuie să se asigure că asistarea intenționată a unui resortisant al unei țări terțe în vederea intrării, tranzitării sau a șederii pe teritoriul oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene în schimbul unui beneficiu financiar sau material constituie o infracțiune în dreptul lor intern.
Sancțiuni
În ceea ce privește sancțiunile, țările UE trebuie să ia măsuri astfel încât infracțiunea de introducere ilegală de migranți să fie sancționată cu o pedeapsă maximă cu închisoarea de cel puțin trei ani. Nivelurile maxime ale sancțiunilor ar trebui să se extindă la cel puțin opt ani atunci când persoanele care introduc ilegal migranți își desfășoară activitatea ca parte a unei organizații criminale sau când recurg la acte grave de violență împotriva migranților. În cazul în care infracțiunea provoacă decesul unui migrant, durata maximă a pedepsei cu închisoarea ar trebui să fie de cel puțin zece ani. Statele membre pot decide să impună sancțiuni maxime mai mari.
Textul prevede, de asemenea, norme privind sancțiunile aplicabile persoanelor juridice: fie un procent din cifra de afaceri totală la nivel mondial, fie o sumă fixă de până la 40 de milioane de euro
Clauza umanitară
Statele membre au menținut propunerea inițială a Comisiei de a introduce, într-un considerent al propunerii, o așa-numită clauză umanitară. Scopul clauzei umanitare este de a specifica faptul că este posibil ca anumite tipuri de asistență acordată migranților aflați în situație ilegală, în special asistența acordată membrilor apropiați ai familiei sau sprijinul pentru asigurarea nevoilor umane de bază, să nu se califice drept infracțiune de introducere ilegală de migranți.
Deoarece această clauză va fi menținută în considerente, rămâne la latitudinea statelor membre să decidă modul de abordare a chestiunii sus-menționate în legislația națională. Textul accentuează, de asemenea, faptul că statele membre sunt libere să adopte sau să mențină o legislație națională care prevede măsuri mai stricte.
Etapele următoare
Poziția de astăzi a Consiliului va servi drept bază pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European, care încă lucrează la definirea poziției sale cu privire la proiectul de lege. Consiliul și Parlamentul European vor trebui să convină asupra unui text final.
În 2023, la frontierele externe ale UE au fost detectate aproximativ 380 000 de treceri ilegale ale frontierei. Europol estimează că peste 90 % dintre migranții aflați în situație ilegală care ajung în UE utilizează serviciile persoanelor care introduc ilegal migranți.
Introducerea ilegală de migranți este, de asemenea, o activitate infracțională foarte profitabilă. Pe baza cifrelor ONU, rețelele de persoane care introduc ilegal migranți obțin profituri anuale cuprinse între 4,7 și 6 miliarde de dolari.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și un câștig pentru companiile românești
Published
1 month agoon
December 12, 2024By
Andreea RaduIntrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi, a declarat europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), după ce la Bruxelles a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025.
„România va adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Românii vor putea circula fără controale în spațiul Schengen. Decizia vizează eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria și între acestea. Românii nu vor mai fi supuși controlului de frontieră pentru verificarea documentelor. Intrarea în spațiul Schengen este un semn de respect față de români și este un câștig pentru companiile românești, care nu mai trebuie să piardă timp prin vămi”, a scris deputatul european, pe Facebook.
Dan Motreanu a reamtit că intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de miniștrii liberali: Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne și Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe.
„Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a adăugat eurodeputatul.
Potrivit acestuia, în fața amânărilor repetate a deciziei, mulți români s-au simițit dezamăgiți, iar rezultatul de astăzi demonstrează că soluția „este reprezentată de continuarea negocierilor în interiorul UE, nu de amințări la televizor și de izolaționism”.
„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat în luna martie la București”, a conchis Dan Motreanu.
Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, și cu frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024.
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a declarat joi, la Bruxelles, înainte de reuniunea Consiliului JAI că România va adera în totalitate la Schengen din 1 ianuarie 2025, iar pentru o perioadă de șase luni în care vor exista controale aleatorii la frontierele terestre, făcute pe baza analizelor de risc.
Joi, 12 decembrie, miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, se arată într-o informare a Consiliului UE, la o zi după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat miercuri ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Eurodeputatul Dan Motreanu: Indiferent de schimbările politice, legătura transatlantică rămâne esențială ca pilon al stabilității globale
Gheorghe Falcă, apel către români să respingă ferm orice formă de extremism: Cei care glorifică crimele trecutului nu merită să ne reprezinte viitorul
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Scholz a făcut apel la „calm” în privința președinției lui Trump: Parteneriatul dintre Europa și SUA este indispensabil pentru pacea și securitatea globală
Decizia lui Donald Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris reprezintă o ”evoluție cu adevărat nefericită”, subliniază UE: Europa va continua să colaboreze cu toate națiunile care doresc să protejeze natura
Invocând cazul României, Comisia Europeană va lua măsuri ferme împotriva manipulării digitale în procesele electorale și pentru combaterea dezinformării
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererea lui Călin Georgescu de reluare a alegerilor prezidențiale anulate de CCR
Vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, a discutat cu partenerii sociali din Polonia despre provocările cu care se confruntă pe piața muncii din UE
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia
SONDAJ INSCOP: Aproape 9 din 10 români se opun ieșirii din NATO și UE și susțin direcția Occident a României. 45% consideră că Rusia susține propaganda în România
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”
Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou
Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie
În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Trending
- SUA1 week ago
Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Succesiunea lui Trudeau la conducerea Canadei în epoca Trump
- ROMÂNIA1 week ago
Care sunt principalele realizări ale României în 2024 și care sunt domeniile în care țara noastră are potențialul de a se dezvolta (clasament al asociației ”Cred în România”)
- ROMÂNIA6 days ago
Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%
- ROMÂNIA5 days ago
Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie