Fondul European de Investiții Strategice (EFSI/ FEIS), cunoscut drept și ”Planul Juncker”, prin care Comisia Europeană și-a propus să genereze investiții de 315 miliarde de euro în economia europeană a împlinit un an de la lansarea sa, prilej cu care eurodeputații au dezbătut în sesiune plenară, la Strasbourg, alături de vicepreședintele Comisiei, Jyrki Katainen, rezultatele de până acum ale inițiativei de stimulare a investițiilor pentru creșterea competitivității economice în Europa.
Mai mult, anterior acestei dezbateri, Comisia Europeană a propus s prelungirea aplicării “planului Juncker” dincolo de anul 2018, după ce a apreciat că bilanțul acestei inițiative de relansare a investițiilor în Uniunea Europeană este foarte pozitiv, conform evaluării efectuate la doi ani de la prezentarea ei.
Contactat de CaleaEuropeana.ro, eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European și vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, a răspuns întrebărilor noastre cu privire la progresele și impactul EFSI, posibilitatea ca acesta să devină un nou model de finanțare a economiei europene și oportunitățile pe care România, care a semnat doar o singură linie de finanțare până acum, le mai are sub auspiciile acestui program.
1) Care sunt progresele pe care Planul „Juncker” le-a înregistrat în acest an și cum răspunde piața companiilor raportat la stimularea investițiilor?
Încep prin a vă spune că mă bucur că există interes din partea jurnaliștilor pentru a discuta despre Planul „Juncker” pentru că România este la coada clasamentului țărilor care au accesat bani prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice (FEIS), iar autoritățile fac prea puțin pentru a-l promova în rândul companiilor. Eu vorbesc des despre beneficiile lui și, de aceea, mă bucură interesul și sprijinul dumneavoastră pentru promovarea lui.
Planul „Juncker” este format, practic, din doi piloni: primul este cel care urmăreşte să elimine barierele din calea investiţiilor atât la nivel european, cât şi naţional, iar cel de-al doilea pilon îl reprezintă Fondul European pentru Investiţii Strategice. Fondul este gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI) și urmărește să genereze, în viitorii trei ani, investiții private în economia europeană în valoare totală de circa 315 miliarde de euro, printr-o garanție de 16 miliarde de euro acordată din Bugetul Uniunii Europene și 5 miliarde de euro acordată de BEI. Fondul European pentru Investiții Strategice oferă garanții publice pentru proiecte de investiții private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice, precum infrastructura de transport și telecomunicații, eficientizarea energetică, cercetare, educație și inovare, și, totodată, oferă împrumuturi pentru 
întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și companii cu mai puțin de 3.000 de angajați. La un an de la adoptare, FEIS este deja în grafic, fiind aprobate în jur de 250 de tranzacții care vor duce la investiții de 100 de miliarde de euro, deci o treime din ținta asumată. Așadar, sunt rezultate importante, având în vedere că fondul funcționează la capacitate maximă de doar 8 – 9 luni. Cele 250 de tranzacții au, de fapt, două componente: prima este legată de proiecte majore care vor fi finanțate din FEIS și aici avem deja peste 60 de astfel de proiecte. O treime dintre ele sunt proiecte în domeniul energetic, în special energie regenerabilă, iar altele sunt în infrastructura de transporturi, în domeniul industrial, construcţii de parcuri eoliene și modernizarea unor rafinării. Cea de-a doua componentă este cea legată de finanţarea întreprinderilor mici și mijlocii. Avem și aici o evaluare care arată că peste 140.000 de IMM-uri vor beneficia de pe urma contractelor de finanțare semnate de BEI cu băncile partenere din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă o cifră importantă.
2) Poate fi Planul „Juncker” un test pentru o nouă formulă de creștere a investițiilor în Europa, una care să reprezinte o alternativă la Cadrul Financiar Multianual post-2020?
În primul rând, trebuie spus că FEIS este un instrument care funcţionează în actualul Cadru Financiar Multianual, adică 2014 – 2020. Există de mai mult timp instrumente financiare care funcţionează pe principii similare FEIS, adică se folosesc bani de la Bugetul UE pentru garanţii care generează împrumuturi avantajoase în special pentru IMM-uri. Practic, banii care sunt puşi deoparte din bugetul european au un efect multiplicator, ceea ce permite băncilor să împrumute mai mulţi bani pentru că nu toate împrumuturile acordate vor apela la garanţia bugetară. Factorul multiplicator al FEIS este de 15, ceea ce înseamnă că cele 21 de miliarde de euro din garanţie vor duce la investiţii de 315 miliarde de euro. Totuși, alte instrumente similare au avut chiar şi un factor multiplicator de 18. Așadar, consider că Fondul European pentru Investiții Strategice poate fi o soluţie, însă nu este singura soluție pentru creşterea investiţiilor în Europa.
Trebuie să aprofundăm Piaţa Internă, să definitivăm Piaţa Unică Digitală, Piaţa Energetică, să eliminăm barierele inutile din calea investiţiilor. Pe termen lung, acestea sunt soluţiile care vor readuce investițiile în Europa la un nivel optim. Cert este că există o tendinţă de a folosi din Bugetul UE tot mai mulți bani pentru a garanta astfel de împrumuturi, iar așa cum a anunțat, de curând, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, FEIS va continua şi după anul 2018, existând, cel mai probabil, intenţia de a permanentiza instrumentul. Pe de altă parte, aș mai spune că acest tip de instrument financiar nu se poate substitui granturilor sau fondurilor nerambursabile, aşa cum le numim noi. În primul rând, acest lucru se întâmplă pentru că, în unele state, printre care şi România, interesul şi capacitatea eventualilor beneficiari de a accesa astfel de instrumente sunt mai scăzute. Prin urmare, cred că şi după anul 2020 Cadrul Financiar Multianual va funcţiona pe principii similare, având, pe de o parte, fonduri nerambursabile destinate agriculturii, coeziunii, și, pe de cealaltă parte, vor exista în paralel şi aceste instrumente financiare care, până în prezent, se dovedesc atractive.
3) Ce șanse mai are România, la acest moment, pentru a atrage investiții prin EFSI? Ar trebui să se concentreze mai mult pe fondurile de coeziune și de dezvoltare alocate prin CFM 2014-2020?
Accesarea FEIS nu exclude accesarea fondurilor de coeziune, în primul rând pentru că FEIS sprijină proiecte care, în mod normal, nu ar fi primit finanțare de la Bugetul UE sau de la bănci. Acest aşa-numit principiu al adiționalității, care spune că FEIS trebuie să aducă valoare adăugată faţă de instrumentele deja existente ar trebui să ne determine să facem mai multe eforturi pentru a accesa fondul. Din păcate, ţara noastră nu a semnat până în prezent decât o singură linie de finanţare, în valoare de 4 milioane de euro pentru IMM-uri. Desigur, şi aceşti bani sunt importanți, dar cred că există multe alte proiecte care nu au găsit surse de finanțare până în prezent și pentru care FEIS poate fi o soluție. În plus, există şi avantajul de a combina FEIS cu fondurile structurale; dacă un proiect este finanţat în proporţie de 80%, spre exemplu, din fonduri nerambursabile, există posibilitatea de a finanța restul de 20% din FEIS. România ar trebui să se grăbească să pună bazele accesării acestui fond. Sunt câteva chestiuni elementare care trebuie făcute în faza inițială: urgentarea procedurilor privind înființarea unei bănci promoționale, încurajarea formelor de parteneriat public-privat, inclusiv printr-o legislație eficientă a acestor parteneriate, modificări legislative pentru dezvoltarea instrumentelor financiare şi a fondurilor de investiții și comunicarea cât mai eficientă în rândul potențialilor investitori despre avantajele acestui tip de fond de garantare care îți permite să obții finanțare pentru proiecte cu un risc mai mare pentru creditori.
Deci autoritățile din România, cele legislative, dar și executive, Guvernul, trebui să ia în serios acest fond, să opereze modificările legislative și, apoi, să-l promoveze în rândul companiilor și să le ofere asistență acestora. Altfel, companiile românești nu vor fi un beneficiar concret al Fondului European pentru Investiții Strategice și România va avea numai de pierdut.
De asemenea, Banca Europeană de Investiții, care gestionează acest fond, trebuie să sprijine logistic mai mult țările care, la fel ca România, nu au reușit să atragă încă investiţii consistente prin FEIS. BEI, în plus, are responsabilitatea să se asigure că este evitată concentrarea geografică a finanțărilor și că statele cu o experiență mai scăzută în accesarea unor astfel de finanțări își vor mări capacitatea de a profita de pe urma acestor ajutoare care le sunt oferite statelor membre ale Uniunii Europene.
—
Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European începând din anul 2014 din partea Partidului Mișcarea Populară și vicepreședinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European. Europarlamentarul român este și prim-vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populară.
De asemenea, deputatul european Siegfried Mureșan este membru în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE – Moldova și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest, precum și membru supleant în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația pentru relațiile cu India.
Începând cu luna ianuarie 2015, Siegfried Mureșan deține și funcția de purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).
Totodată, Siegfried Mureșan a fost numit membru și în Comisia de anchetă pentru măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor, comisie creată specială de Parlamentul European pentru a cerceta situația declanșată de scandalul emisiilor autovehiculelor producătorului german Volkswagen.
.
