Connect with us

INTERNAȚIONAL

Fanii lui Chris Cornell, regretatul interpret al piesei ,,Black Hole Sun”, cer NASA să numească după  el prima gaură neagră fotografiată vreodată

Published

on

Fanii lui Chris Cornell, regretatul interpret al piesei ,,Black Hole Sun”, au lansat o campanie pentru a onora memoria fostului solist al trupelor Soundgarden și Audioslave, cerând NASA să numească după  el prima gaură neagră fotografiată vreodată, informează Digi24.

O petiție online creată pe Change.org, ,,numiți gaura neagră după Chris Cornell”, și-a atins obiectivul de 35.000 de semnături sâmbătă, la trei zile de când a fost lansată, după ce oamenii de știință au făcut o descoperire istorică reușind să fotografieze un fenomen ceresc, aflat șa milioane de ani-lumină de Pământ.

„«Black Hole Sun», scrisă de Chris Cornell, este fără îndoială cea mai cunoscută piesă a trupei Soundgarden şi unul dintre imnurile anilor 1990. Din acest motiv, şi pentru impactul pe care Chris Cornell l-a avut asupra vieţilor atâtor oameni şi asupra muzicii, solicit NASA, Event Horizon Telescope Collaboration şi tuturor astronomilor şi oamenilor de ştiinţă implicaţi în descoperire să numească această gaură neagră după Chris Cornell. Acesta ar fi un mod «ireal» şi uimitor de a-i onora viaţa şi contribuţia lui în muzică”, a scris Giuliana Jarrin, un fan din Ecuador care a creat petiția, citată de Washington Times.

Cornell a fondat Soundgarden în 1984 și, în decursul anilor, trupa a pătruns dincolo de Pacificul de Nord-Vest, prin genul înfloritor de grunge rock, inaugurat în mainstream alături de contemporanii săi, inclusiv Nirvana, Pearl Jam și Alice in Chains.

Piesa ,,Black Hole Sun” a fost inclusă pe cel de-al patrulea album de studio al Soundgarden, Superunknown, și a fost lansată ca single în mai 1994. Ulterior, a stat șapte săptămâni în topul pieselor Billboard Mainstream Rock, înainte de a câștiga Premiul Grammy în 1995, la categoria Best Hard Rock Performance, bătând piese de la Pearl Jam sau Alice in Chains, printre altele.

Prima observare a unei găuri negre este rezultatul colaborării internaționale la scară largă numite Event Horizon Telescope (EHT), în cadrul căreia cercetători finanțați de UE au avut un rol esențial. Această importantă realizare științifică marchează o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul în care înțelegem găurile negre, confirmă predicțiile teoriei relativității generale a lui Albert Einstein și deschide noi căi de cercetare a universului nostru.

Citiți și IMAGINEA ZILEI în lume: Prima fotografie făcută vreodată unei găuri negre a fost publicată. “Rezultatul revoluţionar”, posibil datorită cercetătorilor finanțați de Uniunea Europeană

Gaura neagră localizată în galaxia M87, măsoară 40 de miliarde de kilometri în diametru şi este de aproximativ 3 milioane de ori mai mare decât Pământul. Are o masă de 6,5 miliarde de ori mai mare decât a Soarelui.

Chris Cornell s-a sinucis pe 18 mai 2017, la vârsta de 52 de ani. Cornell a fost liderul trupei Soundgarden din 1984 până în 1997. A pus bazele supergrupului Audioslave, împreună cu membri ai Rage Against The Machine, înainte ca Soundgarden să se reunească în 2011. Chris Cornell a primit 16 nominalizări la premiile Grammy de-a lungul carierei sale. A câştigat trei trofee, două cu Soundgarden, pentru piesele „Spoonman” şi „Black Hole Sun”, şi unul, postum, la gala din 2019, pentru „When Bad Does Good”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Israelului Reuven Rivlin atrage atenția în Parlamentul german că ”Europa este vizitată astăzi de demonii trecutului”: Trebuie să combatem ”amorsarea noului antisemitism”

Published

on

© Reuven Rivlin/ Twitter

Președinții israelian și german, Reuven Rivlin şi Frank-Walter Steinmeier, s-au arătat miercuri îngrijorați de reîntoarcerea ”demonilor trecutului” și a ”spiritelor malefice” odată cu revitalizarea antisemitismului în Europa și Germania, informează AFP, citat de Agerpres.

Un antisemitism urât şi extrem planează asupra întregii Europe, de la extrema dreaptă la extrema stângă”, a spus Reuven Rivlin într-un discurs susţinut în faţa deputaţilor germani din Bundestag în ziua de amintire a victimelor nazismului. ”Europa este vizitată astăzi de demonii trecutului”, a completat acesta, cerând să fie combătută ”amorsarea noului antisemitism”, care se hrăneşte din discursul ”purităţii rasei” şi al ”naţionalismului”.

Președintele Israelului, care a ținut un discurs în Parlamentul german, a atras atenția că ascensiunea atisemitismului este cauzată parțial și de ramurile extremiste ale islamului.

La rândul său, Frank-Walter Steinmeier şi-a manifestat în faţa Bundestagului îngrijorarea faţă de revenirea ”spiritelor malefice”, a antisemitismului şi rasismului în ţara sa.

Aş dori să pot spune cu convingere, mai ales în faţa invitatului nostru din Israel (preşedintele Reuven Rivlin), <<noi, germanii, am înţeles>>. Dar cum putem spune aceasta în timp ce ura şi agitaţia se răspândesc, când otrava naţionalismului se infiltrează din nou în dezbateri, chiar şi aici ?”, a continuat Steinmeier în discursul susţinut în faţa deputaţilor printre care se aflau şi politicieni ai extremei drepte germane.

Cei doi lideri de stat s-au numărat printre cei peste 50 de șefi de stat sau de guvern care au participat, luni, alături de peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, la evenimentul comemorativ organizat în Polonia cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Acest moment istoric a fost precedat de Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, unde peste 40 de lideri mondiali au luat parte.

În cadrul evenimentului au avut intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele SUA Mike Pence.

România a fost reprezentantă de președintele Klaus Iohannis.

Printre cei prezenți s-au numărat și președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Parlamentul European s-a alăturat și el acestor demersuri de amintire a ororilor Holocaustului și sesibilizare cu privire la antisemitismul din zilele noastre și va organiza o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele israelian Reuven Rivlin va susține un discurs în Parlamentul german în memoria victimelor Holocaustului

Published

on

© Reuven Rivlin/ Twitter

Președintele israelian Reuven Rivlin va susține miercuri în Parlamentul german un discurs în memoria victimelor Germaniei naziste, anunță DPA, citat de Agerpres.

Rivlin urmează să vorbească în ebraică la reuniunea specială a Budestagului, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, urmând, de asemenea, să rostească un discurs.

De altfel, cei doi lideri de stat s-au numărat printre cei peste 50 de șefi de stat sau de guvern care au participat, luni, alături de peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, la evenimentul comemorativ organizat în Polonia cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cei doi lideri s-au îmbarcat împreună într-un avion pentru a se întoarce la Berlin după ce au participat la ceremonia de la Auschwitz, situat la aproximativ 60 kilometri vest de Cracovia, în sudul Poloniei.

Acest moment istoric a fost precedat de Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, unde peste 40 de lideri mondiali au luat parte.

În cadrul evenimentului au avut intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele SUA Mike Pence.

România a fost reprezentantă de președintele Klaus Iohannis.

Printre cei prezenți s-au numărat și președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Parlamentul European se va alătura și el acestor demersuri de amintire a ororilor Holocaustului și sesibilizare cu privire la antisemitismul din zilele noastre și va organiza o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reacția României la planul de pace în Orientul Mijlociu, lansat de președintele SUA Donald Trump: Susținem soluția ”cu două state pentru a asigura pacea şi securitatea durabile”

Published

on

România a reacționat miercuri la planul de pace în Orientul Mijlociu, lansat de președintele american Donald Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, informează Digi24.

Astfel, prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, ”România a luat notă de planul american și îl analizează”.

Țara noastră susţine ”soluţia cu două state pentru a asigura pacea şi securitatea durabile” și ”va lua parte la dialogul din interiorul Uniunii Europene şi să promoveze eforturile diplomatice cu toate părțile relevante”.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene, care și-a reafirmat angajamentul său ”ferm” în favoarea ”unei soluții negociate și viabile cu două state”.

UE ”va studia şi evalua propunerile avansate”, a dat asigurări Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, într-o declaraţie făcută în numele celor 28 de ţări membre. Va face însă acest lucru pe baza a aceea ce deja a exprimat, a precizat el, lansând un apel la ”relansarea eforturilor de care este urgent nevoie” în vederea soluţiei negociate.

În declarația amintită se semnalează ”aspirațiile legitime ale plaestinienilor, cât și ale israelienilor, respectând toate rezoluțiile ONU pertinente și acordurile internaționale” de care trebuie să ținem ”cont”.

O reacție a venit și din partea Națiunilor Unite, care au precizat că poziția ONU ”legată de soluţia cu două state a fost definită de-a lungul anilor prin rezoluţii pertinente ale Consiliului de Securitate şi Adunării Generale de care trebuie să ţină cont secretariatul general” al ONU, a precizat într-un comunicat Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al organizației.

Președintele american Donald Trump a propus marți ”o soluție realistă cu două state” pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian, care condiționează totuși nașterea unui stat palestinian de ”respingerea clară a terorismului”, precizează că Ierusalimul va rămâne ”capitala indivizibilă a Israelului” și acordă Israelului numeroase garanții, printre care și suveranitate asupra Văii Iordanului.

Câtea minute mai târziu, ambasadorul Statelor Unite în Israel a fost și mai explicit, precizând că statul evreu poate anexa coloniile sale ”fără să mai aștepte”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending