Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, și secretarul de stat Raed Arafat au anunțat miercuri semnarea celei mai mari finanțări primite până acum de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Astfel, 682 de milioane de euro aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene vor fi direcționați și către măsurile imediate de combatere a răspândirii COVID-19.

Concret, 44 de unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), 7 unități ce țin de Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI (IGAv), precum și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) vor beneficia de echipamente ce cresc capacitatea de răspuns de la 13,50 de minute (2018) la 12,06 minute datorită performanțelor tehnice superioare dar și eficientizării modului de gestionare a intervențiilor, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Fondurile europene sunt alocate prioritar în această perioadă pe trei paliere: măsuri imediate pentru sănătate ce cumulează 350 de milioane de euro alocați achiziționării de echipamente medicale și teste COVID-19 de către unitățile spitalicești, cărora li se adaugă cei 682 de milioane deblocați astăzi pentru IGSU. Am reușit, așa cum am promis în ședința de guvern din data de 18 martie, să deblocăm și să finalizăm acest proiect prioritar pentru sănătatea românilor.  Al doilea palier ce se bazează pe finanțarea europeană este piața de muncă. 300 de milioane de euro au fost alocați persoanelor afectate de șomajul tehnic, adică aproximativ 620.000 de salarii de care beneficiază Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Al treilea palier are în vedere măsurile obligatorii pentru revigorarea economiei românești când cadrul social va permite peste câteva luni. Le mulțumesc colegilor din Minister care lucrează deja la aceste pachete de proiecte”, a explicat ministrul Marcel Boloș viziunea investirii banilor europeni de care dispune România în această perioadă specială.

De cealaltă parte, secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a susținut că ”dotarea cu tehnică și echipamente multirisc de ultimă generație va permite autorităților să ia parte le misiuni ce vor salva viețile românilor, dar și, foarte important, îmbunătățește managementul intervenției în cazul misiunilor de amploare”.

O parte din echipamentele medicale folosite în aceste zile pentru prevenirea și tratarea COVID-19 sunt finanțate în cadrul proiectelor europene. Concret, în cadrul proiectelor implementate până acum, Inspectoratul General de Urgență (IGSU) a achiziționat peste 1.100 ambulanțe de diferite tipuri, 36 de tabere mobile echipate complet (fiecare având capacitatea de a trata 200 persoane), și 49 de linii tehnice de întreținere a echipamentelor individuale de protecție.Proiectele au fost finanțate în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu (POSM) și Programului Operațional Regional (POR) în perioada de programare 2007-2013, respectiv în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) în actuala perioadă de programare (2014-2020). Prin aceste proiecte au fost asigurate și alte dotări necesare pentru situații de urgență, valoarea cumulată a acestora fiind de 233,55 milioane euro.

Proiectul ”Viziune 2020” semnat de de ministrul fondurilor europene și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență este finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare. Dotarea cu tehnică și aparatură de ultimă generație le va permite autorităților române să ia parte la misiuni terestre, maritime și aeriene și va preîntâmpina pierderea de vieți omenești prin reducerea timpului de răspuns al autorităților.

Proiectul va finanța următoarele dotări necesare IGSU, IGAv și SABIF:

• 20 ambulanțe tip A;
• 55 ambulanțe tip B;
• 10 ambulanțe tip C;
• 2 ambulanțe pentru transportul nou-născuților în stare critică;
• 42 Posturi Medicale Avansate I (PMA I);
• 310 aparate izolante cu autonomie mărită și sistem de alarmare în absența mișcării;
• 7.100 aparate izolante cu sistem de alarmare în absența mișcării;
• 42 linii tehnice de întreținere a echipamentelor individuale de protecție;
• 20 ventilatoare mari;
• 29 ventilatoare mici;
• 38 autospeciale pentru transportul la intervenții;
• 64 autospeciale de intervenție și salvare de la înălțime;
• 27 motopompe remorcabile de mare capacitate;
• 30 autopompe cisternă pentru incendii de pădure (cu capacitatea de 3.000 litri);
• 60 autospeciale descarcerare;
• 16 buldoexcavatoare – tehnică grea de intervenție;
• 49 containere cu echipamente individuale de protecție;
• 63 autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare/descarcerare cu cârlig;
• 4 automacarale cu braț ridicător și platformă pentru transport accesorii și materiale;
• 276 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 4.000 litri;
• 200 autospeciale de stingere cu apă și spumă – capacitate 10.000 litri;
• 2 autospeciale pentru intervenții la inundații;
• 30 containere cu materiale genistice;
• 14 containere cu cazarmament;
• 4 autospeciale de suport radio;
• 1 centru de comunicații pentru punctul de comandă mobil național;
• 33 centre de comunicații pentru punctul de comandă mobil mediu;
• 2 autospeciale radio pe unde scurte;
• 3 sisteme UAV;
• 5 autospeciale pentru transportul victimelor multiple;
• 18 autoplatforme;
• 42 autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă la înaltă presiune și hidroperforare;
• 4 autospeciale cu roboți;
• 14 generatoare curent tabără;
• 40 toalete tabără;
• 40 dușuri tabără;
• 19 autospeciale pirotehnic;
• 10 containere pirotehnice;
• 2 containere decontaminare persoane;
• 1 container decontaminare tehnică pe teren;
• 1 container transport pacient înalt contagios pe cale aeriană;
• 1 container medical (suport logistic);
• 8 autospeciale de stins cu pulbere;
• 1 navă multirol;
• 3 șalupe multirol;
• 6 elicoptere ușoare;
• 3 elicoptere medii/grele (terestru);
• 3 elicoptere medii/grele (maritim);
• Centrul Național de Răspuns la Dezastre;
• 15 stații de lucru.

De asemenea, proiectul va finanța și achiziția unei clădiri ce va fi adaptată necesităților pentru crearea Centrului Național de Răspuns la Dezastre (CNRD), pentru a se putea asigura un răspuns coordonat și o gestionare operațională la nivel național a situațiilor de urgență.