Negociatorii-șefi pentru relațiile post-Brexit din partea Uniunii Europene și Regatului Unit, în speță, Michel Barnier și David Frost, au anunțat că vor continua negocierile pentru identificarea unui consens privind un acord comercial între cele două părți până miercuri, a transmis Downing Street 10, potrivit BBC, citat de Digi24.

Secretarul pentru Irlanda de Nord al guvernului britanic, Brandon Lewis, a declarat că extinderea discuțiilor este ”un semn bun” că se va ajunge la un acord. ”Trebuie să ne asigurăm că va fi un acord care funcționează nu doar pentru partenerii noștri europeni, dar și pentru Regatul Unit”, a completat acesta.

Negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, a ajus joi la Londra, pentru a relua negocierile cu omologul său britanic, David Frost, după ce acestea au fost deblocate după a treia convorbire telefonică din această săptămână între cei doi oficiali.

Sosind la Londra, Barnier a transmis că ”fiecare zi contează” și că ambele părți au o ”responsabilitate comună uriașă” în cadrul negocierilor. 

Negocierile au fost suspendate săptămâna trecută după reuniunea șefilor de stat sau de guvern, care a avut loc la Bruxelles, în urma căreia UE-27 a cerut Londrei să depună eforturile necesare ”pentru ca un acord să fie posibil” în puținul timp rămas până la încheierea perioadei de tranziție, la 31 decembrie 2020.

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, care a primit această poziție drept una ultmativă, a criticat vineri Uniunea Europeană pentru că a refuzat solicitarea sa privind încheierea unui acord comercial după modelul celui încheiat de UE cu Canada. În acest context, șeful Executivului de la Londra a declarat că țara sa va fi dispusă să reia tratativele comerciale doar dacă Uniunea arată ”o schimbare fundamentală de abordare”, în caz contrar va accepta un tratat după modelul celui australian, aluzie la relații comerciale guvernate de regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

În urma unor declarații ale negociatorului-șef al UE, Michel Barnier, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, desfășurate între 19-22 octombrie, în care acesta a transmis că este pregătit să caute ”compromisuri necesare, de fiecare parte”, astfel încât Uniunea și Marea Britanie să ajungă la un acord comercial, Londra a anunțat că este pregătită pentru negocieri ”intensive”.

Negocierile sunt blocate în continuare în trei subiecte, şi anume accesul pescarilor europeani în apele britanice, o chestiune sensibilă pentru mai multe state europene, cu precădere Franța, pescarii ţărilor din UE fiind puternic dependenţi de apele britanice, ceea reprezintă 30% din cifra afaceri a pescarilor francezi, garanţiile cerute Londrei în domeniul concurenţei şi modul în care să fie soluţionate diferendele în viitorul acord.

Pe ansamblu, Bruxelles-ul doreşte un acord extins care să cuprindă şi norme ale UE privind concurenţa, mediul sau fiscalitatea, în timp ce Londra doreşte doar un acord clasic de liber schimb.

Bulgaria și Statele Unite au semnat vineri o declarație privind securitatea rețelelor de telecomunicații mobile 5G, care urmărește să asigure protecție și comunicații sigure, informează Reuters, citat de Agerpres.

Bulgaria s-a alăturat astfel inițiativei Clean Network a Departamentului de Stat al SUA, care afirmă că încearcă să elimine ”ameninţările pe termen lung la adresa confidenţialităţii datelor, a securităţii şi a drepturilor omului pe care le reprezintă pentru lumea liberă actori autoritari maligni precum Partidul Comunist Chinez”.

”Bulgaria este într-o companie bună. În calitate de membru NATO se alătură acum celor 27 din cele 30 de state membre NATO ca participant la Clean Network”, a declarat subsecretarul american pentru afaceri economice Keith Krach într-o înregistrare video dată publicităţii de guvernul bulgar cu ocazia semnării declaraţiei.

Ambasada Statelor Unite la Sofia a calificat această decizie drept una istorică, precizând că Bulgaria se alătură unei ”coaliții în creștere de țări și companii angajate să își protejeze rețelele 5G de furnizori nesiguri”.

În declaraţiile executivului de la Sofia nu se menţionează niciun furnizor specific sau care ar fi consecinţele semnării declaraţiei pentru operatorii bulgari de telecomunicaţii care vor dezvolta reţele 5G.

Washingtonul este îngrijorat de poziţia dominantă a Beijingului pe piaţa infrastructurii 5G şi şi-a presat aliaţii să excludă tehnologiile Huawei.

În încercarea de a contracara această poziție dominantă în ascensiune a Chinei, Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au lansat vineri un canal de dialog pe probleme legate de China.

”Înaltul Reprezentant /vicepreşedintele Borrell şi secretarul de stat Pompeo au salutat începerea acestui dialog ca un forum dedicat experţilor UE şi SUA pentru a discuta întreaga paletă a aspectelor legate de China”, potrivit comunicatului mai sus citat.

Prima întâlnire la nivel înalt este programată pentru mijlocul lunii noiembrie între adjunctul secretarului de stat american şi secretarul general al SEAE.

Miniștrii apărării din zece țări membre NATO au lansat vineri, al finalul unei reuniuni desfășurate în format virtual, o inițiativă de dezvoltare a capacităților terestre de apărare antiaeriană (Ground Based Air Defence, GBAD) cu rază de acţiune foarte scurtă, scurtă şi medie.

Potrivit unui comunicat al Alianței, miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete, potrivit Agerpres.

Prin acest proiect se urmărește implementarea unei abordări modulare sistematice, prin care NATO urmărește să echipeze aliații implicați cu soluții versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.

”Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, scalabilității şi interoperabilităţii forţelor terestre antiaeriene”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa Alianţei.

În cadrul aceleiași reuniuni mai sus amintite, miniștrii Apărării ai Germaniei, Greciei, Regatului Unit și Regatului Unit au lansat un nou proiect din seria multinaţională de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP), susţinut de NATO: arme împotriva rachetelor, proiectilelor de artilerie şi mortiere (Counter Rockets, Artillery and Mortar – C-RAM) care să poată fi desfăşurate rapid.

Conform unui comunicat al Alianței, experți din cele patru state aliate vor explora opțiunile de dezvoltare și achiziții multinaționale de capabilități din acest domeniu, cu aplecare spre soluții inovatoare cum ar fi cele bazate pe energie dirijată, potrivit Agerpres.

Cei patru miniștrii ai apărării au semnat virtual, din capitalele statelor participante, o scrisoare de intenție în acest sens.

Capacităţile C-RAM sunt vitale pentru gradul de pregătire al NATO. Dezvoltarea şi achiziţia de soluţii eficace pentru apărarea forţelor aliate împotriva rachetelor şi artileriei vor contribui la protecţia eficientă a personalului, instalaţiilor şi echipamentelor.

”Această iniţiativă C-RAM va creşte semnificativ capacităţile de efectuare a unor operaţiuni de mare intensitate, îmbunătăţind totodată protecţia personalului, instalaţiilor şi echipamentelor împotriva atacurilor cu rachete şi mortiere, precum şi a ameninţărilor aeriene convenţionale”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Iniţiativa multinaţională va furniza o soluţie mai ieftină şi mai fiabilă, crescând în acelaşi timp interoperabilitatea aliaţilor participanţi.