Connect with us

FONDURI EUROPENE

Crin Antonescu: Nu trebuie sa ne concentram doar pe fondurile UE

Published

on

2013-05-24-2373Presedintele Partidului National Liberal, Crin Antonescu, a declarat in cadrul unei conferinte de presa, organizate la Palatul Parlamentului, ca PNL sustine toate eforturile depuse si la nivel de Parlament European si de Guvern pentru cresterea ratei de absorbtie a fondurilor europene. “Aceste beneficii ar aduce si un plus imaginii Romaniei in contextul Uniunii Europene”, a continuat Antonescu.

Tot el a precizat, totusi, ca Romania nu trebuie sa se limiteze doar la banii care provin din fonduri UE, ci trebuie sa se orienteze si spre alte surse de finantare care ar ajuta, de asemenea la dezvoltarea tarii prin aducerea unor noi investitii si  prin crearea de locuri de munca.

Polonia, un model de urmat in procesul absorbtiei

Ramona Manescu, membra in Parlamentul European, a prezentat la conferinta de presa si concluziile la care s-a ajuns la finalul dezbaterii organizate in aceeasi zi, care a reunit reprezentanti politici, mediul academic si experti din domeniu. La dezbatere au luat parte si specialisti din Polonia.

Manescu a prezentat motivatiile si obstacolele care au adus Romania la o rata de absorbtie de 14%. Lipsa capacitatii administrative si lipsa unei strategii nationale si regionale pentru crearea de locuri de munca ar fi printre primele cauze a acestei scaderi.  De asemenea, europarlamentarul a promovat capacitatea Poloniei de a crea circa un milion de locuri de munca folosind fonduri europene. Ramona Manescu a vorbit si despre sansa unei colaborari impreuna cu partenerii polonezi in vederea elaborarii si implementarii a unei strategii sanatoase pentru crearea de locuri de munca si pentru a inregistra crestere economica. Mai departe, presedintele Comisiei pentru Fonduri Europene PNL a  precizat faptul ca va trebui sa depunem un efort major pentru a vedea rezultate concrete si pentru a atinge obiectivele politicii de coeziune pana in 2020,  sfarsitul perioadei de programare.

Romania este pregatita sa urmeze exemplul de succes al Poloniei. Cred ca am invatat din actuala perioada de guvernare si sper sa nu le repetam in urmatoare perioada de programare”, a concluzionat membrul Parlamentului European Ramona Manescu.

 

Fondurile europene: solutia miraculoasa

Alina Bargaoanu a vorbit despre importanta fondurilor europene dar si despre supralicitarea lor. „Acestea sufera de pe urma propriei popularitati”, a afirmat profesorul.

Rectorul SNSPA a continuat spunand ca, din pacate, fondurile europene sunt vazute ca o solutie miraculoasa in toate domeniile si acest aspect s-ar suprapune cu avantajele reale pe care fondurile le-ar aduce la nivel tara. Bargaoanu a precizat si faptul ca la nivel de tara nu avem nicio viziune, asta ar impiedica punerea in aplicarea a unei strategii nationale.

MFE: avem o problema de abordare a fondurilor

Ministrul Fondurilor Europene a si-a inceput interventia afirmand ca exista o problema de abordare fata de fondurile UE si ca procentul de absorbtie nu trebuie vazut ca obiectiv, ci ca indicator al cresterii economice. Eugen Teodorovici crede ca Romania poate mult mai bine decat multe alte tari la nivelul Uniunii Europene si ca zilnic ar trebui sa bifam o realizare in acest sens. Pe de alta parte, ministrul a recunoscut ca Romaniei i se cer mai multe eforturi decat altor tari din Uniune, acesta fiind rezultatul unei perceptii negative din partea Uniunii Europene.

„Cred cu tarie ca vom cheltui 50% din suma alocata pentru Romania pana la sfarsitul lui 2013”

Teodorovici a motivat si optimismul sau explicand ca pentru a facilita procedurile sunt s-au aprobat multe ordonante de urgenta. Ministrul a garantat si ca beneficiarii vor primi sumele la zi, chiar cu riscul de a creste deficitul bugetar.

Reprezentantul MFE a afirmat, de asemenea, ca in luna iunie, iulie cel tarziu, vor fi relansate toate sumele ramase neutilizate si vor putea depune noi proiecte. Mai mult, cele 2500 de proiecte ramase neverificate din 2010 vor fi finantate si lansate si cu ajutorul sutelor de experti care vor fi angajati de MFE. De exemplu, suma ramasa neutilizata pentru POSDRU este de 1,3 miliarde de euro.

In cadrul intalnirii s-a subliniat si importanta deciziei luate de Comisia Europeana in favoare Romaniei si a Slovaciei pentru prelungirea finantarii, varianta N+3.

 

Alexandru Padure

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene, înaintea summitului de la Bruxelles: România ar putea pierde 500 de milioane de euro în noua variantă de buget european, dar ar putea câștiga flexibilitatea între fonduri

Published

on

România ar putea pierde aproximativ 500 de milioane de euro la nivelul Politicii de coeziune, în următorul exerciţiu financiar multianual al Uniunii Europene, a declarat, miercuri, după audierile din comisiile reunite de specialitate din Parlament, ministrul propus al Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“După cum se cunoaşte, noul procent pe care l-a pus în discuţie la nivelul Comisiei Europene este de 1,074% din venitul naţional brut. Asta pentru România înseamnă o pierdere de aproximativ 500 de milioane de euro, la nivelul Politicii de coeziune. Dacă până acum discutam de 30,566 miliarde de euro, în varianta nouă de buget suntem afectaţi cu cele 500 de milioane de euro. Comisia Europeană a înaintat un alt procent în propunerea de buget, iar eu vorbesc despre varianta nouă de buget care este acum în discuţie şi care urmează să fie negociată. Avem această pierdere şi, în general, suntem afectaţi pe zona proiectelor de infrastructură de transport, pentru că acestea au şi specific faptul că, potrivit noilor orientări la nivel de Comisie, schimbările climatice sunt prioritare”, a menţionat Boloş, înainte ca liderii europeni să se reunească la Bruxelles pentru un summit extraordinar dedicat negocierilor viitorului Cadru Financiar Multianual.

Demnitarul a subliniat că, în cadrul negocierilor care au loc la nivelul Comisiei Europene, România ar putea avea de câştigat pe flexibilitatea între fonduri, relatează Agerpres.

“Pe de altă parte, dacă negocierile vor înainta, avem câştiguri la nivel de flexibilitate a utilizării fondurilor europene pe care le avem pentru următoarea perioadă de programare, întrucât am formulat un număr de şase propuneri de măsuri pe această zonă a flexibilizării. Sper să fie, în final, câştigate proiectele de infrastructură mare (transport, mediu, apă). Nu ştim cum vor evolua lucrurile din punct de vedere al cifrelor finale. Eu sper că câştigăm din aceste măsuri de flexibilitate pe coeziune. Aici, cea mai mare alocare a României este în zona Fondului Social European unde avem 8,3 miliarde de euro. Cel mai mare câştig este flexibilitatea între fonduri, adică să putem să transferăm banii, spre exemplu, de la zona de Capital Uman către proiectele de infrastructură, fiindcă este o sumă enormă pe care o avem pe resursele umane. Suntem în situaţia în care trebuie să găsim alternative în vederea evitării sau chiar eliminării riscului de utilizare ineficientă a banilor”, a afirmat oficialul.

Comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului au avizat negativ, miercuri, renominalizarea în Guvernul Ludovic Orban II a lui Ioan Marcel Boloş pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene.

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta, joi, România la Consiliul European extraordinar dedicat viitorului Cadru Financiar Multianual, unde va reafirma susținerea României pentru ca noul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să se situeze la nivelul de alocări financiare propuse de Comisia Europeană, în pofida faptului că negocierile ce se anunță complicate și dure între liderii europeni pornesc de la propunere de buget din partea președintelui Consiliului European aflată sub nivelul celei înaintate de Comisia Europeană în 2018. Potrivit propunerii respective, România ar urma să beneficieze de a patra cea mai mare alocare bugetară pentru coeziune, după Polonia, Spania și Italia, cu alocări de aproximativ 30 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului va sublinia disponibilitatea României de a contribui la avansarea negocierilor pentru ajungerea, cât mai curând posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european, în condițiile în care obiectivul reuniunii este obținerea unui acord între statele membre privind viitorul buget al Uniunii, pe baza propunerii prezentate la data de 14 februarie de către Charles Michel.

Ce va susține Iohannis la Bruxelles: finanțări corespunzătoare pentru coeziune și agricultură și simplificarea acordării fondurilor europene

În cadrul reuniunii, mai arată Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis va prezenta aspectele de interes prioritar pentru țara noastră în raport cu viitorul buget al Uniunii.

Astfel, Iohannis ”va reafirma susținerea României pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, având în vedere că au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase”.

Totodată, șeful statului va pleda în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis va susține importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să permită beneficiarilor un acces cât mai facil la fondurile europene.

Continue Reading

Bugetul UE

Cotizațiile anuale de 130 de miliarde de euro ale statelor membre UE le aduc beneficii de peste 923 de milliarde de euro. Germania și Franța, marii câștigători ai Pieței Unice. România va beneficia de peste 116 miliarde euro în perioada 2021-2027

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

Nu există stat membru pierzător în Uniunea Europeană. Deși statele care contribuie mai mult la bugetul UE, așa numitele state contributoare sunt așezate în opoziție cu beneficiarii neți, în special când se negociază bugetul multianual al UE, cum este și cazul acum, realitatea arată că toate cele 27 de state membre beneficiază din plin de Piața Unică. Comisia Europeană a realizat un studiu potrivit căruia pentru cele 130 de miliarde de euro care ar trebui să fie vărsate de statele membre anual la bugetul UE, acestea vor beneficia de peste 923 miliarde euro. Distribuite neuniform, după cum puteți vedea în tabelul anexat, aceste beneficii generează, fără excepție, plusuri importante în economiile celor 27 de țări.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde

România, spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică 0,90 din venitul national brut, va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59 de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei. Adică, pentru următorul cadru financiar multianual, va contribui cu 16,87 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice îi vor aduce 116,13 miliarde euro.

Austria, care se open vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezewnței pe Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.

Marii contributori, marii câștigători

Germania, cel mai important contributor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul câștigător de pe Piața Unică. Cele peste 32 de miliarde de euro pe care le va vărsa la bugetul UE în formula avansată de Comisie reprezintă 0,88 la sută din venitul său național brut, dar Piața Unică îi va permite un câștig anual de 208 miliarde euro, adică 5,22 la sută din uriașul său venit național brut.

Franța, al doilea mare contributor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit, adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributori, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și beneficii de 81, 63 miliarde euro. Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei. Ungaria vocalului euro-critic Viktor Orban va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17 miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual șio câștigă 1.34 miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5 miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de 2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.

Puteți consulta lista completă întocmită de Comisia Europeană în tabelul anexat.

În această săptămână, Președintele Klaus Iohannis se va duce la Bruxelles, pentru a discuta despre foindurile europene cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat de liderii europeni să poarte negocieri pe viitorul buget UE. Peste câteva săptămâni, șefii de stat și de guvern se vor revedea, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu dedicat bugetului UE.

N.R. – contribuțiile și veniturile au în vedere prețurile din 2018.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Cluj-Napoca a pus în circulație 25 de troleibuze achiziționate cu fonduri europene. Emil Boc: Jumătate din flota de vehicule destinate transportului public este nepoluantă

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Douăzeci și cinci de noi troleibuze achiziționate cu fonduri europene au fost puse marți în circulație la Cluj-Napoca, a anunțat primarul Emil Boc, precizând că jumătate din flota de vehicule destinate transportului public este electrică și nepoluantă.

”25 noi troleibuze, achiziționate de primărie cu fonduri europene, în circulație de astăzi în municipiu; două treimi din flota de transport public este nouă. Odată cu punerea în circulație a celor 25 noi troleibuze – din totalul de 50 achiziționate cu fonduri europene de Primăria municipiului Cluj-Napoca – jumătate din flota de vehicule destinate transportului public este electrică, nepoluantă”, a scris edilul municipiului Cluj-Napoca, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, Cluj-Napoca dispune deja cea mai nepoluantă flotă de transport în comun din România, iar autoritățile locale își propun ca întreg transportul public din municipiu să fie nepoluant până în anul 2026.

”Cele 25 de troleibuze aflate de astăzi în circulație îndeplinesc toate standardele europene în materie, fiind prevăzute cu toate facilitățile disponibile pe piață”, a mai spus Boc, precizând și că două treimi din totalul celor 370 de vehicule aflate în circulație – tramvaie, troleibuze, autobuze – sunt noi, în conformitate cu standardele cele mai înalte din acest domeniu.

Furnizorul noilor troleibuze este Solaris Bus & Coach SA., pretul unitar al unui troleibuz fiind de 2.934.851,78 lei cu TVA. În total, Primăria Cluj-Napoca a achiziționat 50 de troleibuze Solaris Trollino cu finanțare europeană, valoarea totala a proiectului fiind de 147.415.957 de lei cu TVA (circa 30,9 milioane de euro).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending