Connect with us

FONDURI EUROPENE

Crin Antonescu: Nu trebuie sa ne concentram doar pe fondurile UE

Published

on

2013-05-24-2373Presedintele Partidului National Liberal, Crin Antonescu, a declarat in cadrul unei conferinte de presa, organizate la Palatul Parlamentului, ca PNL sustine toate eforturile depuse si la nivel de Parlament European si de Guvern pentru cresterea ratei de absorbtie a fondurilor europene. “Aceste beneficii ar aduce si un plus imaginii Romaniei in contextul Uniunii Europene”, a continuat Antonescu.

Tot el a precizat, totusi, ca Romania nu trebuie sa se limiteze doar la banii care provin din fonduri UE, ci trebuie sa se orienteze si spre alte surse de finantare care ar ajuta, de asemenea la dezvoltarea tarii prin aducerea unor noi investitii si  prin crearea de locuri de munca.

Polonia, un model de urmat in procesul absorbtiei

Ramona Manescu, membra in Parlamentul European, a prezentat la conferinta de presa si concluziile la care s-a ajuns la finalul dezbaterii organizate in aceeasi zi, care a reunit reprezentanti politici, mediul academic si experti din domeniu. La dezbatere au luat parte si specialisti din Polonia.

Manescu a prezentat motivatiile si obstacolele care au adus Romania la o rata de absorbtie de 14%. Lipsa capacitatii administrative si lipsa unei strategii nationale si regionale pentru crearea de locuri de munca ar fi printre primele cauze a acestei scaderi.  De asemenea, europarlamentarul a promovat capacitatea Poloniei de a crea circa un milion de locuri de munca folosind fonduri europene. Ramona Manescu a vorbit si despre sansa unei colaborari impreuna cu partenerii polonezi in vederea elaborarii si implementarii a unei strategii sanatoase pentru crearea de locuri de munca si pentru a inregistra crestere economica. Mai departe, presedintele Comisiei pentru Fonduri Europene PNL a  precizat faptul ca va trebui sa depunem un efort major pentru a vedea rezultate concrete si pentru a atinge obiectivele politicii de coeziune pana in 2020,  sfarsitul perioadei de programare.

Romania este pregatita sa urmeze exemplul de succes al Poloniei. Cred ca am invatat din actuala perioada de guvernare si sper sa nu le repetam in urmatoare perioada de programare”, a concluzionat membrul Parlamentului European Ramona Manescu.

 

Fondurile europene: solutia miraculoasa

Alina Bargaoanu a vorbit despre importanta fondurilor europene dar si despre supralicitarea lor. „Acestea sufera de pe urma propriei popularitati”, a afirmat profesorul.

Rectorul SNSPA a continuat spunand ca, din pacate, fondurile europene sunt vazute ca o solutie miraculoasa in toate domeniile si acest aspect s-ar suprapune cu avantajele reale pe care fondurile le-ar aduce la nivel tara. Bargaoanu a precizat si faptul ca la nivel de tara nu avem nicio viziune, asta ar impiedica punerea in aplicarea a unei strategii nationale.

MFE: avem o problema de abordare a fondurilor

Ministrul Fondurilor Europene a si-a inceput interventia afirmand ca exista o problema de abordare fata de fondurile UE si ca procentul de absorbtie nu trebuie vazut ca obiectiv, ci ca indicator al cresterii economice. Eugen Teodorovici crede ca Romania poate mult mai bine decat multe alte tari la nivelul Uniunii Europene si ca zilnic ar trebui sa bifam o realizare in acest sens. Pe de alta parte, ministrul a recunoscut ca Romaniei i se cer mai multe eforturi decat altor tari din Uniune, acesta fiind rezultatul unei perceptii negative din partea Uniunii Europene.

„Cred cu tarie ca vom cheltui 50% din suma alocata pentru Romania pana la sfarsitul lui 2013”

Teodorovici a motivat si optimismul sau explicand ca pentru a facilita procedurile sunt s-au aprobat multe ordonante de urgenta. Ministrul a garantat si ca beneficiarii vor primi sumele la zi, chiar cu riscul de a creste deficitul bugetar.

Reprezentantul MFE a afirmat, de asemenea, ca in luna iunie, iulie cel tarziu, vor fi relansate toate sumele ramase neutilizate si vor putea depune noi proiecte. Mai mult, cele 2500 de proiecte ramase neverificate din 2010 vor fi finantate si lansate si cu ajutorul sutelor de experti care vor fi angajati de MFE. De exemplu, suma ramasa neutilizata pentru POSDRU este de 1,3 miliarde de euro.

In cadrul intalnirii s-a subliniat si importanta deciziei luate de Comisia Europeana in favoare Romaniei si a Slovaciei pentru prelungirea finantarii, varianta N+3.

 

Alexandru Padure

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Guvernul a aprobat noi măsuri pentru accesarea celor 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresare economică prin intermediul Planului Naţional de Redresare și Reziliență

Published

on

Guvernul României a aprobat în ședința de luni măsuri pentru a facilita accesarea fondurilor europene alocate în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, context în care Executivul a dat undă verde acordării a două miliarde de lei pentru pregătirea proiectelor de atragere a fondurilor europene în perioada 2021 – 2027, sumă care va fi decontată de Uniunea Europeană, a anunțat ministrul fondurilor europene Marcel Boloș, într-un briefing de presă la Palatul Victoria.

Astfel, au fost adoptate, la propunerea Ministerului Fondurilor Europene, Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În viitoarea perioadă de programare România va avea un buget estimat de 79,9 miliarde euro fonduri europene, din care 30,4 miliarde euro destinate implementării instrumentului “Mecanismul de redresare și reziliență” (13,7 miliarde euro – granturi și 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi), mai arată sursa citată.

Potrivit lui Boloş, bugetul este structurat pe trei mari destinaţii. O primă parte din buget, în valoare de 30,4 miliarde de euro, este alocată mecanismului de redresare şi rezilienţă pentru care România trebuie să elaboreze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât acesta să fie negociat cu Comisia Europeană. O a doua componentă de buget, în valoare de 28,4 miliarde de euro, este alocată politicii de coeziune. Un al treilea buget de 19,2 miliarde de euro este dedicat politicii agricole, pentru care documentele strategice necesare României se află în plin proces de elaborare.

Ordonanțele adoptate stabilesc cadrul legislativ pentru proiectele care vor fundamenta Planul Naţional de Redresare și Reziliență

În vederea atragerii acestor fonduri este necesară elaborarea Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care vor fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență. Primul draft al documentui trebuie elaborat până în luna octombrie, pentru a fi negociat cu Comisia Europeană până în luna aprilie 2021 în vederea aprobării.

“Este un document de extremă importanţă pentru România. Scopul este de a ameliora starea economică a României şi de a restarta activităţile economice”, a spus Boloş.

“În ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă care au fost adoptate astăzi (luni – n. r.), aşa cum am spus, bugetul de 30,4 miliarde de euro este corespunzător mecanismului de cooperare şi rezilienţă, din care România are 16,7 miliarde de euro împrumuturi şi 13,6 miliarde de euro ce urmează să fie alocate sub formă de grant. Proiectul de ordonanţă stabileşte două categorii de măsuri importante, şi anume alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor ce vor fundamenta Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, iar a doua categorie de măsuri se referă la sistemul de guvernanţă intern, respectiv constituirea unor structuri de specialitate la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, ca să poată monitoriza aceste proiecte şi să se poată derula procesul de negociere, elaborare şi aprobare a Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă”, a susţinut ministrul Fondurilor Europene, citat de Agerpres.

Acest plan are două componente, una de investiţii şi una de reforme.

“Pe componenta de investiţii, trebuie respectate patru cerinţe principale şi anume: proiectele de investiţii propuse trebuie să corespundă tranziţiei verzi şi investiţiilor verzi, aşa cum există acest trend la nivelul Uniunii Europene. A doua cerinţă este legată de digitalizare, a treia este cea corespunzătoare ameliorării stării economice a României, iar al patrulea criterii este cel de restartare a activităţii economice la nivel naţional”, a continuat ministrul.

Ce obiective trebuie să îndeplinească proiectele de investiții publice?

Potrivit Ordonanței aprobate de Executiv,  proiectele de investiții publice finanțate în cadrul PNRR vor trebui să îndeplinească condiții precum:

  • să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice, cu angajamente ale beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale până la sfârșitul anului 2022 pentru minim 70% din grant și până la sfârșitul anului 2023 pentru restul de 30% din grantul contractat;
  • să contribuie la îmbunătățirea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României;
  • să obțină avizul conform al structurii MFE prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din Mecanismul de redresare și reziliență și contribuția la obiectivele de îmbunătățire a stării economiei și de creștere a rezilienței.

Proiecte de infrastructură adaptată schimbărilor climatice, mobilității urbane și sănătății, printre cele 11 tipuri de proiecte ce vor fi finanțate prin Planul Național de Relansare și Reziliență 

1. Proiecte de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, pentru combaterea riscului de secetă, reducerea riscului la inundații și alunecări de teren. Valoarea totală a proiectelor va fi de 700 milioane lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare.

2. Proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism și cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spații de lucru, tehnice, cazare și desfășurarea activităților instituționale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiții în infrastructura educațională și dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învățământ, inclusiv învățământul profesional și tehnic, învățământul dual și colegii centenare, învățământul universitar, investiții în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente și clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației. Valoarea totală a proiectelor va fi de maximum 450 de milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe.

3. Proiecte de infrastructură publică din domeniul sănătății. Bugetul total – 500 de milioane de lei.

4. Proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură și altele asemenea. Bugetul maxim – 125 milioane de lei.

5. Proiecte de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării. Bugetul maxim – 250 milioane de lei.

6. Proiecte de infrastructură edilitară destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane: apă-canalizare, modernizare/ extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuție a combustibililor de tranziție, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane. Buget maxim – 250 milioane de lei.

7. Proiecte de infrastructură pentru creșterea rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență. Buget maxim – 40 de milioane de lei.

8. Proiecte de infrastructură pentru constituirea unor depozite regionale și crearea stocurilor de materiale și tehnică – inclusiv medicală. Buget maxim de 8,5 milioane de lei. Beneficiarii finali ai finanțării sunt Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate.

9. Proiecte de infrastructură din sistemul judiciar și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru construcția, reabilitarea si modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției și domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, inclusiv digitalizare. Buget maxim de 250 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnico-economice sunt instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune.

10. Proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației și securității cibernetice, inclusiv construcția/reabilitarea/modernizarea de centre de date, centre de servicii esențiale, centre de instruire și pregătire, centre de rezervă, regionale și județene, destinate managementului situațiilor de urgență și asigurării rezilienței serviciilor IT&C. Buget maxim de 10 milioane de lei.

11. Proiecte de transformare/tranziție digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administrației publice centrale și locale, esențiale pentru ca cetățenii și companiile să poată obține servicii publice eficiente și de calitate de la distanță, infrastructura IT&C (hardware, software, servicii IT) necesară digitalizării serviciilor (pentru oricare din procesele aferente serviciilor – frontend sau backend), interoperabilitate, securitate cibernetică, standardizare, semnătură electronică, identitate electronică, single sign on, dar și implementarea de alte instrumente specifice transformării digitale. Buget maxim de 100 milioane de lei. Beneficiarii finali ai fondurilor destinate realizării documentațiilor tehnicoeconomice sunt Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritățile publice centrale și locale care dezvoltă proiecte de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor și companiilor.

Pentru întocmirea documentațiilor tehnico-economice necesare realizării proiectelor finanțate prin PNRR, actul normativ prevede alocarea de la bugetul de stat a unei sume de aproximativ 2 miliarde lei.

În ce domenii sunt alocate cele 2 miliarde de lei pentru realizarea documentațiilor

Un prim domeniu pentru care este elaborată documentaţia este cel de transport, care este o nevoie reală pentru România, ce va cuprinde de la investiţii în autostrăzi, la investiţii în calea ferată, în metrou, tren metropolitan, material rulant destinat transportului.

Al doilea domeniu important pentru care Guvernul a alocat suma de 700 de milioane de lei, necesară pregătirii documentaţiilor tehnico-economice este cel al schimbărilor climatice: irigaţii, eroziunea solului, protecţie antigrindină, împăduriri.

Un alt domeniu de investiţii este cel legat de mobilitate şi regenerare urban, turism, cultură, eficienţă energetică, campusuri şcolare pentru învăţământul dual şi colegii cu tradiţie. Pentru acestea au fost alocate 450 de milioane de lei necesare pregătirii proiectelor.

O sumă consistentă, 500 de milioane de lei, s-a alocat şi pentru sănătate, în special domeniului oncologic şi celui al bolilor cardiovasculare.

Alte domenii considerate prioritare sunt cercetarea, dezvoltarea infrastructurii edilitare, situaţiile de urgenţă şi digitalizarea.

Măsuri pentru dezvoltarea urbană și rurală

Cel de al doilea act normativ adoptat în ședința de Guvern reglementează măsurile care vor sprijini dezvoltarea localităților urbane și rurale în diferite domenii precum: mobilitate urbană, regenerare urbană, servicii publice de utilități, eficiență energetică.

Măsurile sunt adoptate în contextul în care în prezent, finanțările sectoriale fragmentate (apă, drumuri, energie etc.) generează investiții subevaluate și neconectate, care nu contribuie la o strategie ecologică pentru orașe. De asemenea, este necesară creșterea semnificativă a investițiilor în prevenirea și pregătirea pentru a face față potențialilor dezastre și schimbări climatice în condițiile în care nivelul actual al investițiilor este inadecvat în comparație cu riscurile.

Suplimentar, din cauza crizei generate de virusul SARS-CoV-2, capacitatea financiară a orașelor de a susține implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene s-a diminuat din cauza reducerii veniturilor încasate la bugetele locale.

În acest context, actul normativ adoptat reglementează:

  • unitățile administrativ teritoriale urbane vor putea depune proiecte pentru a dezvolta și satele incluse în structura lor administrativă în domeniile: mobilitate urbană, regenerare urbană, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură de drumuri, soluții inteligente de conectare la utilități, precum și pentru dezvoltarea transportului public în comun de călători;
  • în baza strategiei de dezvoltare locală, comunele din cadrul zonelor urbane funcționale vor putea depune proiecte în cadrul Programelor Operaționale Regionale (POR) pentru implementarea la nivel național a conceptului de „smart village”;
  • localitățile urbane vor putea depune proiecte în cadrul POR pentru implementarea conceptului de „smart city”;
  • comunele vor putea contracta finanțări în cadrul POR și Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru dezvoltarea infrastructurii de drumuri de pe teritoriul lor și a conectivității cu drumurile din exterior, pentru rețelele de apă-canalizare și/sau pentru conectarea la rețeaua de distribuție a combustibililor.
  • Municipiile reședință de județ vor putea contracta fonduri în cadrul POR, Programului Operațional Transport și/sau Programului Operațional Dezvoltare Durabilă pentru:

– dezvoltarea de proiecte de mobilitate urbană în parteneriat cu comunele limitrofe;

– dezvoltarea și implementarea de proiecte de infrastructură rutieră care vizează variantele ocolitoare și/sau conectivitatea la rețeaua de transport transeuropeană TEN-T Centrală/Globală;

– dezvoltarea de proiecte de transport cu trenul metropolitan/urban pentru a susține transportul în comun;

– dezvoltarea infrastructurii edilitare a comunele limitrofe: rețelele de apă-canalizare/drumuri/de distribuție a gazelor naturale, precum și alte categorii de proiecte de infrastructură.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă: Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad, reabilitat cu fonduri europene în valoare de 3 milioane de euro

Published

on

© Gheorghe Falca - Facebook

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) anunță începerea lucrărilor pentru reabilitarea Teatrului Clasic Ioan Slavici din Arad, un proiect realizat din fonduri europene în valoare de 3 milioane de euro, bani nerambursabili.

„Proiectele pentru Arad devin realitate! 3 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile sunt investite pentru reabilitatarea Teatrului Clasic Ioan Slavici, un proiect inițiat în timpul mandatului meu de primar. Macaralele sunt semnul dezvoltării și investițiilor pentru Arad, pentru arădeni”, a transmis Gheorghe Falcă într-un mesaj pe pagina de Facebook.


Gheorghe Falcă se află la primul său mandat de europarlamentar și este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) ale Parlamentului European. De asemenea, este membru și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE. Gheorghe Falcă este membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (DSEE) și în Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad din anul 2004 până în luna aprilie 2019. Din această calitate, Falcă a fost membru al delegației române la Comitetul European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul german de externe atacă Rusia la ONU: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi trebuie să aibă consecințe. UE își rezervă dreptul de a impune sancțiuni

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj la Adunarea Generală ONU: România rămâne preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate din regiunea Mării Negre

U.E.8 hours ago

Franța, Lituania și Letonia propun UE un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice

Cristian Bușoi8 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România dependentă de cărbune are nevoie de timp pentru a asigura securitatea energetică în vederea tranziției ecologice

POLITICĂ9 hours ago

Ambasadoarea Franței în România, decorată de președintele Klaus Iohannis pentru contribuţia excepţională avută la dezvoltarea relaţiilor politico-diplomatice

U.E.9 hours ago

UE reia negocierile privind aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cetățenii europeni ar putea contesta acțiunile UE la CEDO

ROMÂNIA10 hours ago

România susține o abordare coordonată în UE pentru restricționarea liberei circulații ca răspuns la pandemia COVID-19

U.E.10 hours ago

Germania transmite Regatului Unit că UE nu va accepta redeschiderea Acordului de retragere: Acest tratat internațional a fost semnat cu doar nouă luni în urmă și deja îl puneți sub semnul întrebării ?

SUA1 day ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending