Connect with us

POLITICĂ

Fostul președinte Ion Iliescu: ”Uniunea Europeană nu poate fi țap ispășitor pentru egoismul şi iresponsabilitatea unor lideri politici de la București sau de la Bruxelles”

Published

on

Fostul preşedinte Ion Iliescu consideră că noua generaţie de politicieni trebuie să fie una responsabilă, pentru ca Uniunea Europeană să nu fie transformată în ţap ispăşitor pentru egoismul şi iresponsabilitatea unor lideri politici din România şi din Europa.

Într-o postare pe blogul său – intitulată România, de la totalitarism la președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene – fostul șef al statului în perioada 1990-1996 și 2000-2004, scrie că ”aderarea la UE a fost marele proiect strategic al României, după ieșirea din totalitarism” și că Pentru România trebuie să înceapă un nou capitol: cel al integrării europene”

”România nu este nici eurosceptică, acum, și nici deziluzionată de aderare. Este doar realistă, s-a maturizat, politic și social, abordează critic realitatea, și asta este bine. Va rămâne susținătoare a proiectului european atâta vreme cât el va genera bună guvernare, prosperitate, va reduce decalajele de dezvoltare și polarizarea economică și socială. Criza prin care trece acum Uniunea nu are cum să nu aibă ecouri și în România. Dar putem alege să fim parte a soluției pentru problemele Uniunii, și nu generatori de noi probleme, cum este cazul Brexitului”, mai scrie Iliescu.

Mesajul integral al fostului președinte:

Este drumul parcurs de națiunea noastră în cele trei decenii scurse de la Revoluția Română din decembrie 1989. Poate că unora li se pare că ne-a luat prea mult timp să ajungem aici. Timpul istoric ne spune altceva. Este o realizare incredibilă pentru poporul român, după o schimbare radicală de sistem politic și economic, în condiții de instabilitate geo-politică, de reașezare a raporturilor de forțe la nivel global. Ea a fost posibilă în primul rând prin acceptarea de către cetățenii români a costurilor economice și sociale ale tranziției, și îmi place să cred că manifestările de joi seara, de la Ateneul Român, au fost, înainte de orice, un omagiu adus simplilor cetățeni, care au făcut posibilă împlinirea acestui proiect național.

A fost, cred, și un omagiu adus tuturor celor care –  politicieni, intelectuali publici, oameni din societatea civilă – au contribuit la definirea proiectului strategic al României, imediat după Revoluție: aderarea europeană și euro-atlantică. Indiferent de convingerile lor politice și ideologice, de viziunile lor despre viitorul țării, despre sisteme de guvernare, au reușit să se așeze deasupra lor, și să construiască un consens în privința aderării României la UE și la NATO. ”Consensul de la Snagov” este expresia cea mai luminoasă a politicii acestor ultimi 30 de ani. El a fost operă colectivă, ca și Unirea, și dovedește că numai prin solidaritate ne putem atinge obiectivele interesului național.

Se cuvine să ne amintim, acum și aici, și de prietenii României, fără de care nu am fi reușit ce ne-am propus. Este vorba în primul rând de președintele Franței, François Mitterrand, și de cancelarul Germaniei, Helmut Kohl. Viziunea lor despre viitorul Europei, tenacitatea cu care au urmărit aducerea Estului european fost comunist în rândul familiei europene, ajutorul dat României, rămân un punct de reper în istoria post-comunismului. Este vorba și de aliații noștri americani, care, prin Parteneriatul Pentru Pace, au oferit României nu doar perspectiva aderării la NATO, ci și garanții de securitate, care ne-au ajutat în procesul de aderare.

Spuneam, nu o dată, că aderarea la UE a fost marele proiect strategic al României, după ieșirea din totalitarism. Acest proiect s-a încheiat joi, simbolic, la Ateneul Român. Pentru România trebuie să înceapă un nou capitol: cel al integrării europene. Adică un nou proiect, în care țara noastră să contribuie pe deplin, cu idei și soluții, la reforma Uniunii, la progresul ei. Ar fi trebuit să ne definim, deja, profilul nostru, ca țară, în concertul european. Președinția prin rotație a Consiliului European ne pune la încercare capacitatea administrativă, viziunea politică și solidaritatea, ca națiune. Vom vedea care ne sunt punctele tari, care ne sunt slăbiciunile. Sper că vom realiza, în sfârșit, că nu confruntarea, ci consensul, face lucrurile să progreseze în sensul dorit de noi, toți.

România nu este nici eurosceptică, acum, și nici deziluzionată de aderare. Este doar realistă, s-a maturizat, politic și social, abordează critic realitatea, și asta este bine. Va rămâne susținătoare a proiectului european atâta vreme cât el va genera bună guvernare, prosperitate, va reduce decalajele de dezvoltare și polarizarea economică și socială. Criza prin care trece acum Uniunea nu are cum să nu aibă ecouri și în România. Dar putem alege să fim parte a soluției pentru problemele Uniunii, și nu generatori de noi probleme, cum este cazul Brexitului. Pentru asta noua generație de politicieni din România trebuie să dovedească responsabilitate și angajament în slujirea interesului public și a binelui comun. Uniunea Europeană nu poate fi țap ispășitor pentru neputințele noastre, pentru eșecurile noastre, pentru egoismul și iresponsabilitatea unora sau altora dintre liderii politici, de la București sau de la Bruxelles.

Este nevoie, mai mult decât oricând, de solidaritate. Și de democrație în funcționarea instituțiilor politice și economice ale națiunilor și ale Uniunii. Criza proiectului european, reală, este înainte de toate, o criză a democrației. Și nu poate fi rezolvată cu măsuri de forță, cu reducerea la tăcere a vocilor critice, cu etichetarea celor care au o altă viziune despre Uniune și despre problemele ei. Un populism nu poate fi combătut tot cu un populism, fie el și de sens opus. Iar reforme de genul Europa cercurilor concentrice nu pot crește susținerea cetățenilor pentru Europa. Cred că a venit vremea să ne întoarcem la politică, să ne vindecăm de iluzia ”tehnocrată”. Pentru că politicul poate fi controlat democratic de popor, tehnocrații, nu, ei nu-și asumă erorile și deciziile greșite, nu răspund în fața nimănui.

Spun aceste lucruri și pentru că urmează alegerile europene, altă încercare pentru președinția României. Demnitatea de europarlamentar nu este, nu poate fi, o recompensă pentru niște politicieni, sau clienți ai lor, ci o împlinire pentru cariere politice exemplare, în slujba cetățenilor și a națiunilor europene. Este momentul ca elitele politice să se întâlnească din nou cu cetățenii, pe agenda publică, și cu un proiect comun, acela al integrării europene, de care să se bucure toți membrii Uniunii.

Sunt convins că Președinția României va fi un succes, pentru că avem și mândria, și demnitatea, de a arăta că nu de puține ori am fost judecați greșit, că românii pot oferi Europei valori și proiecte, cu fața la viitor.”

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul din Israel despre cooperarea pentru combaterea răspândirii COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat marţi la telefon cu omologul său israelian, Reuven Rivlin, la solicitarea părţii israeliene, cu această ocazie fiind abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii acestuia, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat măsurile adoptate de autorităţile române pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-CoV-2.

Cei doi şefi de stat au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în cele două state, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor afectaţi de acest virus.

Totodată, în cadrul convorbirii a fost reliefată relaţia apropiată de prietenie dintre cele două state şi popoare, bazată pe interese comune.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe omologul israelian de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor României cu Statul Israel.

Administraţia Prezidenţială arată că, în acest context, preşedintele Iohannis a reiterat invitaţia adresată omologului israelian de a efectua o vizită în ţara noastră după finalizarea crizei generate de pandemia de SARS-CoV-2, invitaţie acceptată de Reuven Rivlin. 

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis îi încurajează pe medici: Sunteţi linia de apărare a populaţiei și vom face tot ce este necesar pentru a vă asigura materialele de protecție

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, un mesaj medicilor români, cărora le-a spus că sunt în “prima linie” a luptei împotriva COVID-19.

“Ştiu, ştim că vă este greu, dar voi sunteţi în prima linie. Noi toţi ne uităm la voi cu speranţă, cu încredere. Sunteţi linia de apărare a populaţiei împotriva acestei epidemii”, a arătat preşedintele într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a asigurat personalul din spitale că autorităţile depun eforturi pentru a le pune la dispoziţie materialele necesare pentru a-şi face meseria.

“Noi, autorităţile, politicienii, vom face tot ce este necesar pentru a vă asigura materialele de care aveţi nevoie”, a punctat Klaus Iohannis.

Marţi, şeful statului a avut o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Iohannis a spus că vrea să transmită medicilor “un gând bun şi o încurajare”.

“Ştiu că nu este simplu şi ştim cu toţii că, din păcate, vor veni zile şi mai grele, dar avem încredere în voi”, mai transmis preşedintele, adăugând că unul dintre subiectele şedinţei a fost situaţia din spitale şi a vorbit, în acest context, despre achiziţiile de materiale de protecţie.

“Am discutat, evident, situaţia din Suceava şi toţi suntem conştienţi de situaţia pasului care s-a făcut, dar suntem conştienţi şi de răspunderea noastră. Am discutat pe urmă situaţia din spitale şi vreau să vă asigur pe voi, medici, personal medical că noi ne facem treaba. Au început să sosească de peste tot de unde s-au făcut comenzi materiale de protecţie – măşti, halate de protecţie, alte materiale. Lucrurile se mişcă, autorităţile s-au mişcat şi acestea vor ajunge în cel mai scurt timp în spitale”, a afirmat el.

Totodată, Iohannis a spus că a solicitat ca marţi “să se facă peste tot în spitale instructajul personalului”.

“Aceste lucruri se vor întâmpla. Am solicitat celor responsabili ca, cu maximă celeritate, să lămurească alocările bugetare pentru spitale, în aşa fel încât să puteţi să continuaţi achiziţiile care sunt absolut necesare în această perioadă”, a punctat acesta.

Iohannis a subliniat responsabilitatea fiecăruia, în contextul reglementărilor impuse pentru stoparea pandemiei.

“Autorităţile îşi fac treaba şi vă rog pe toţi să ne facem fiecare treaba aşa cum se cuvine iar fiecare român să respecte normele de igienă, normele de distanţare socială, aşa cum au fost solicitate de autorităţi”, a afirmat preşedintele.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul finanțelor publice, pentru Reuters: Deficitul bugetar al României ar putea depăși 5% din PIB în 2020

Published

on

©Florin Cîțu/ Facebook

România îşi poate acoperi necesarul de finanţare pentru o perioadă de cinci luni, însă pandemia de coronavirus afectează în mod semnificativ veniturile iar deficitul bugetar pe 2020 ar putea depăşi 5% din produsul intern brut, a declarat luni ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, pentru Reuters, potrivit Agerpres.

România, care până în prezent are 1.952 de cazuri de infecţie cu coronavirus şi 46 decese, a declarat starea de urgenţă în data de 16 martie şi Guvernul de la Bucureşti a aprobat un pachet de măsuri în valoare de 3% din PIB. Măsurile variază de la garantarea liniilor de credit şi subvenţionarea costurilor cu împrumuturile pentru IMM-uri până la majorarea bugetului pentru sănătate şi acordarea de ajutoare pentru şomaj tehnic. Florin Cîţu a spus că trimiterea în şomaj tehnic a aproximativ un milion de oameni costă patru miliarde de lei pe lună.

“Suntem pregătiţi să susţinem măsura privind şomajul tehnic pentru mai mult de o lună”, a spus ministrul Finanţelor, adăugând că o revizuire a bugetului ar putea fi aprobată în cursul zilei de marţi.

Întrebat dacă România va cere un credit de la Fondul Monetar Internaţional în cursul acestui an, aşa cum a făcut pe perioada crizei financiare mondiale din urmă cu un deceniu, Cîţu a răspuns “nu am în vedere acest lucru la momentul actual”.

“Obiectivele pe termen scurt sunt finanţarea deficitului existent, plata pensiilor şi salariilor şi a cheltuielilor medicale, desigur, şi există finanţare pentru ele. Rezerva de finanţare acoperă puţin peste cinci luni”, a spus Cîţu.

Acesta a mai menţionat că Ministerul Finanţelor înregistrează deja o diminuare a veniturilor la buget şi, deşi nu a precizat care va fi noua ţintă de deficit, a spus că va depăşi 5% din PIB.

Aceste declarații ale lui Cîțu survin în contextul în care Comisia Europeană a luat o decizie fără precedent, suspendând temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, permițând astfel țărilor UE să ”pompeze oricâți bani este nevoie în economie”.

Pentru România, acest lucru reprezintă o veste aparte în contextul în care Comisia Europeană a propus la data de 4 martie deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul țării noastre. De altfel, în raportul de țară publicat recent, Comisia Europeană avertizase că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending