Viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Justiției și ministrul interimar al Afacerilor Interne, a participat în format online la cel de-al XV-lea Congres al Națiunilor Unite privind Prevenirea Criminalității și Justiția Penală, care se desfășoară la Abu Dhabi în perioada 26 septembrie–1 octombrie 2026.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, mesajele prezentate de ministru au vizat prevenirea criminalității, reducerea recidivei, accesul la justiție și cooperarea internațională în materie penală.
Instituția amintește de cele trei obiective concrete pe termen mediu stabilite de România: Strategia Națională Anticorupție 2026–2030, revizuirea Strategiei privind Recuperarea Activelor Provenite din Infracțiuni și continuarea politicilor de prevenire a recidivei.
„Aceste obiective pot veni în sprijinul inițiativei Pledge4Justice – Turning Vision into Action for Justice in the Digital Age, prin care statele sunt invitate să își asume angajamente voluntare pentru perioada 2026–2031 în domeniul prevenirii criminalității și al justiției penale și a implementării Declarației de la Abu Dhabi, documentul final al celui de-al XV-lea Congres, care va stabili principalele direcții de acțiune în domeniul prevenirii criminalității și al justiției penale pentru următorul ciclu strategic”, arată Ministerul Justiției în comunicat.
În centrul mesajelor transmise de Cătălin Predoiu s-au aflat rezultatele concrete ale politicilor de justiție și capacitatea instituțiilor de a răspunde noilor forme de criminalitate.
Ministrul a abordat și protecția victimelor și a persoanelor vulnerabile, digitalizarea sistemului judiciar și necesitatea unei cooperări internaționale mai eficiente.
„Succesul nostru trebuie măsurat, în cele din urmă, nu prin numărul angajamentelor, ci prin efectele lor: instituții mai puternice, mai puține oportunități pentru criminalitate, o protecție mai bună a victimelor și o mai mare încredere a cetățenilor în justiție”, a evidențiat Predoiu.
Ministrul a subliniat că dezvoltarea tehnologică schimbă atât modul în care funcționează sistemele de justiție, cât și modul în care operează criminalitatea.
„Politicile publice trebuie să fie bazate pe date și pe cooperare între instituții”, iar „rezultatele trebuie, de asemenea, să poată fi măsurate și evaluate”, a mai spus Predoiu.
Acesta a prezentat la Congresul ONU studiul integrat privind cauzele recidivei, prima cercetare națională de amploare de acest tip.
Studiul analizează factorii individuali, sociali și instituționali care contribuie la recidivă. Rezultatele sale oferă o bază pentru dezvoltarea unor politici publice și intervenții mai bine adaptate realităților identificate.
Ministrul a subliniat că reducerea recidivei nu poate fi realizată numai de sistemul de justiție, ci este necesară cooperarea serviciilor de probațiune și a administrației penitenciare cu autoritățile din domeniul social și educațional, comunitățile locale, angajatorii și societatea civilă.
„Reintegrarea nu este doar un obiectiv social. Este una dintre cele mai eficiente forme de prevenire a criminalității. O reintegrare eficientă înseamnă reducerea riscului unor noi infracțiuni. Înseamnă mai puține victime și comunități mai sigure. România a contribuit și la dezvoltarea Strategiilor Model ale ONU privind Reducerea Recidivei – Kyoto Model Strategies. Acestea oferă statelor un instrument pentru transpunerea principiilor internaționale în politici și soluții aplicabile la nivel național”, a mai amintit Predoiu.
Acesta a făcut referire și la recuperarea activelor provenite din infracțiuni.
„Banii și bunurile rezultate din activități infracționale pot fi transferate, ascunse sau transformate rapid. De multe ori, acestea traversează mai multe jurisdicții. În aceste condiții, statul trebuie să dispună de instrumente eficiente pentru identificarea și recuperarea produsului infracțiunii. Răspunsul penal nu trebuie să se limiteze la tragerea la răspundere a autorilor. El trebuie să vizeze și beneficiul economic obținut prin infracțiune. Revizuirea strategiei naționale privind recuperarea activelor poate contribui substanțial la aceste progrese”, a continuat Cătălin Predoiu.
Accesul efectiv la justiție reprezintă o altă temă centrală pe care ministrul a abordat-o în intervenția sa.
„Accesul la justiție nu poate fi evaluat numai prin ceea ce prevede legea, ci și prin modul în care sistemul funcționează pentru persoana care are nevoie să îl folosească. Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2025–2029 urmărește dezvoltarea unei justiții mai accesibile, mai moderne și mai bine adaptate nevoilor cetățenilor. O atenție specială este acordată accesului la asistență juridică și protecției copiilor, victimelor și persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate. Măsurile avute în vedere urmăresc adaptarea procedurilor, reducerea riscului de victimizare secundară și pregătirea specializată a profesioniștilor din sistemul judiciar. Digitalizarea face parte din același proces de modernizare. Principiul susținut de ministru este că tehnologia trebuie să servească justiția și cetățeanul, nu să creeze noi bariere. Investițiile în digitalizare trebuie să ducă la proceduri mai accesibile și la reducerea sarcinilor administrative. În același timp, trebuie păstrate garanțiile procedurale și respectate drepturile fundamentale”, a detaliat Predoiu.
Acesta a reafirmat angajamentul României pentru cooperarea internațională în materie penală.
„Nicio țară nu are toate răspunsurile. Cooperarea internațională, parte a răspunsului la criminalitatea actuală. Convenția Națiunilor Unite împotriva Criminalității Transnaționale Organizate și Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției rămân instrumente importante pentru cooperarea internațională a României. În iunie 2026, România s-a alăturat inițiativei UNODC Focus Initiative, destinată accelerării procesului de evaluare a implementării Convenției ONU împotriva Criminalității Transnaționale Organizate”, a mai spus ministrul.
În încheiere, acesta a punctat importanța utilității practice a mecanismelor internaționale de evaluare.
„Ele trebuie să ajute statele să identifice vulnerabilități, să facă schimb de soluții și să își îmbunătățească politicile publice. Mesajul este cu atât mai relevant în contextul dezvoltării criminalității organizate, al schimbărilor tehnologice și al formelor tot mai complexe de criminalitate”, a conchis Cătălin Predoiu.
