Connect with us

POLITICĂ

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, salută alocarea a 216 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru reabilitarea sistemului de termoficare: ”Mă bucur că proiectul realizat de mine este finanțat” de UE

Published

on

© Gabriela Firea/Facebook

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, salută aprobarea investiției de 216 milioane de euro din fonduri europene, anunțată de Comisia Europeană, pentru modernizarea modernizarea sistemului de transport al energiei termice din București.

”Mă bucur că proiectul realizat de mine și echipa mea este apreciat și finanțat de Comisia Europeană. Vor fi înlocuiți 212 km de conducte, unele vechi de peste 50 de ani.  Am muncit 3 ani, dosarele acestui proiect umplu o cameră întreagă.  Am obținut pentru București o finanțare consistentă, de 216 milioane euro din Fondul de coeziune. Iar astăzi a fost anunțată, oficial, și aprobarea investiției de către Comisia Europeană”, a precizat fostul primar al Bucureștiului, senator și prim-vicepreședinte al PSD.

”Chiar dacă fostul ministru al fondurilor europene a ținut contractul în sertar din luna iulie 2020 până după alegeri, ca să fie semnat de noul primar, reprezentanții autorităților europene știu cine a muncit și a realizat acest proiect”, a completat Firea.

De asemenea, aceasta a ținut să-i felicite ”pe toți cei implicați, profesioniștii din PMB, fostul RADET, acum Termoenergetica, pentru seriozitatea și implicarea lor”.

În egală măsură, fostul primar al Capitalei și-a exprimat speranța că ”noul primar va folosi acești bani europeni corect, legal și la timp, în beneficiul bucureștenilor”.

Comisia Europeană a aprobat o investiție de 216 milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea sistemului de transport al energiei termice din București.

”Această investiție a UE în modernizarea unei infrastructuri esențiale pentru capitala României este un bun exemplu de proiect care poate îndeplini simultan obiectivele de îmbunătățire a vieții de zi cu zi a cetățenilor, cât şi cele ale Pactului verde și în materie de schimbări climatice”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Citiți și:
Comisia Europeană a aprobat un ajutor în valoare de 254 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului de termoficare din București

Sistemul de transport al energiei termice din București este unul dintre cele mai mari din lume, furnizând căldură și apă caldă unui număr de peste 1,2 milioane de persoane. 211,94 km de conducte, echivalentul a 105,97 km de sistem de transport, vor fi înlocuiți pentru a remedia problema actuală a pierderii a aproximativ 28 % din căldură între sursă și consumator.

În plus, va fi instalat un nou sistem de detectare a scurgerilor. Proiectul va asigura un sistem de transport al energiei termice durabil și accesibil ca preț, sporind eficiența energetică a rețelei pentru o mai bună calitate a vieții locuitorilor și a aerului datorită unei reduceri substanțiale a gazelor care urmează să fie arse.

Acest lucru va contribui la obiectivul României de reducere a  emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu obiectivele Pactului verde european.

La începutul lunii februarie, primarul Capitalei, Nicușor Dan, anunța etapele de modernizare a rețelei de termoficare, potrivit Digi24.

Astfel, în acest an ar urma să fie reabilitate cinci tronsoane cu o lungime totală de 53 de km din rețeaua de termoficare, valoarea lucrărilor fiind de 300 de milioane de lei, asigurați de la bugetul local.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

PMP solicită Ministerului Mediului decontaminarea și ecologizarea siturilor poluate: Există infringement declanșat de Comisia Europeană

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Vicepreședintele PMP, Lucia Varga, îl contrazice pe ministrul mediului, Tanczos Barna, care a declarat că nu are soluții pentru decontaminarea și ecologizarea siturilor poluate, afirmând că nu există cadru legal sau fonduri pentru asemenea intervenții.

„Există cadru legal: Legea nr. 74 din 25 aprilie 2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate. Există surse de finanțare, acestea sunt prevăzute la art 20 a legii 74/2019 ca fiind ,,unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale și/sau din fonduri structurale și de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanțare”. Există fonduri europene pentru decontaminarea siturilor poluate istoric în cadrul programului POIM, Axa Prioritară 4 – Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric. Există, din pacate d-le ministru și infringement declanșat de Comisia Europeană”, se arată într-o postare a Partidului Mișcarea Populară pe pagina de Facebook.

Potrivit vicepreședintelui PMP, pentru decontaminarea și ecologizarea siturilor poluate este necesar doar ca Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să armonizeze legislația existentă și să se implice administrativ astfel încât administrațiile locale pe raza cărora se află siturile contaminate, să poată accesa fondurile europene. 

Mai mult, ea a semnalat că aceste situri pun în pericol mediul înconjurător și siguranța cetățenilor, iar banii europeni destinați decontaminării acestor situri rămân nefolosiți. 

„Îl informez pe dl Ministru al Mediului că Agenția Naţională pentru Protecţia Mediului nu are în atribuțiile sale obligația de a interveni cu specialişti pentru decontaminarea şi ecologizarea zonelor poluate. Desigur, capacitatea institutionala a acesteia trebuie întărită astfel încât instituția să poată realiza mai bine atribuțiile de reglementare și monitorizare. Stă în puterea dumneavoastră să luați măsuri să întăriți capacitatea instituționala a Agenției Naționale pentru Protectia Mediului”, a conchis Lucia Varga. 

Comisia Europeană a solicitat României și mai multor state membre să transpună integral în legislația națională noile norme privind gestionarea deșeurilor, prevenirea deșeurilor de ambalaje și depozitele de deșeuri. 

Comisia îndeamnă Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Franța, Croația, Luxemburg, Letonia, Malta, România și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva 2018/850 privind depozitele de deșeuri. Directiva introduce restricții privind depozitarea tuturor deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030. Ea urmărește, de asemenea, să limiteze proporția deșeurilor municipale trimise la depozitele de deșeuri la 10 % până în 2035 și introduce norme privind calcularea modului în care sunt atinse obiectivele privind deșeurile municipale. Totodată, directiva impune țărilor din UE să instituie un sistem eficace de control al calității și de trasabilitate a deșeurilor municipale depozitate.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis salută includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO: Trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus a salutat marți decizia Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO de a include peisajul cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității.

“Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității! Prin eforturi conjugate ale autorităților și specialiștilor, Roșia Montană trebuie să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”, a scris președintele, pe Facebook.

 

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis includerea localității Roșia Montană în Patrimoniul Comun al Umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, informează Digi24.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis, marți, candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente.

Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova. 

În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș. Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea guvernului condus de Viorica Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a examinat marţi candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, alături de candidaturile Uruguayului, Braziliei şi Peru. Discutarea dosarului Roşia Montană figura iniţial pe agenda de duminică, potrivit site-ului UNESCO.

Continue Reading

POLITICĂ

PMP solicită Parlamentului României să voteze de urgență desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justitie (SIIJ)

Published

on

© Cristian Diaconescu - Facebook

PMP solicită Parlamentului să organizeze o sesiune extraordinară pentru votarea, de urgență, a proiectului de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justitie (SIIJ).

„Acum, în al 12 ceas, coaliția de la putere trebuie să depășească orgoliile și interesele de partid și să dea dovada de responsabilitate și voință politică pentru înfăptuirea reformei din justiție”, transmite Partidul Mișcarea Populară.

Potrivit PMP, blocarea statului de drept nu poate avea decât efecte negative pe plan intern și extern, cu consecinte grave asupra imaginii României pe plan european: „Partidul nostru aduce aminte alianței guvernamentale că desființarea SIIJ a fost una dintre cele mai importante promisiuni electorale, pentru care, românii i-au acordat votul în lupta cu PSD.”

PMP atrage atenția că există numeroase semnale venite din UE, care prevăd apariția, în scurt timp, a unor reacții dure din partea factorilor de decizie europeni privind neîndeplinirea promisiunilor luate, în mod repetat,de instituțiile românești, în special de Ministerul Justiției, referitoare la reforma în justiție.

În acest context, există o temere la Bruxelles cu privire la lipsa de voință politică a actualei puteri pentru desființarea SIIJ. „Astfel, numeroase surse din instituțiile europene semnaleaza o creștere a imixtiunii politice în actul de justiție, susținand că în Parlamentul României, există numeroase voci care se opun independenței puterii judecătorești”, avertizează PMP.

Parlamentul are obligația să elimine toate suspiciunile instituțiilor europene și să voteze proiectul de desființare a SIIJ, ca un act de resposabilitate politică. Pe această cale, s-ar putea desăvârși procesul de reformare a justiției, început în 2017, dar care a fost întârziat de diferite grupuri de interese , cu mare influență în partidele politice.

PMP amintește faptul că UE a întocmit, anul acesta, un Raport privind standardele europene ale statului de drept, care vor trebui a fi aplicate în toate statele membre. Astfel, pe baza acestui document, Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European vor deschide o serie de dezbateri privind implementarea acestor standarde în toate țările membre și adoptarea lor in parlamentele naționale.

Acest set de norme referitoare la independența justiției se vor regăsi în Mecanismul european privind statul de drept, care va cuprinde măsuri concrete ce trebuie luate de fiecare stat membru. În caz contrar, există riscul activarii automate a unor măsuri punitive, conform articolului 7 din Tratatul UE, prin care țările ar putea fi blocate în accesarea fondurilor europene.

Citiți și: România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN12 mins ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL34 mins ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

U.E.2 hours ago

Josep Borrell: UE continuă să tragă la răspundere Turcia pentru situația din Varosha

CHINA2 hours ago

Joe Biden descrie Rusia și China drept “posibili concurenți mortali în viitor”: Dacă ne vom afla într-un război, acesta va fi din cauza unui atac cibernetic

POLITICĂ2 hours ago

PMP solicită Ministerului Mediului decontaminarea și ecologizarea siturilor poluate: Există infringement declanșat de Comisia Europeană

ROMÂNIA3 hours ago

Mesajul MAE la 65 de ani de la aderarea României la UNESCO: Un rol strategic în îndeplinirea obiectivelor majore în domeniile educației și culturii 

RUSIA3 hours ago

Joe Biden acuză Rusia că încearcă să perturbe alegerile americane din 2022: Vladimir Putin conduce o economie cu arme nucleare, puțuri de petrol și nimic altceva. Asta îl face și mai periculos

SUA3 hours ago

Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Secretarul american al Apărării propune, în prima vizită în Asia de Sud-Est, conceptul “descurajării integrate” a Chinei prin utilizarea capacităților militare și non-militare împreună cu aliații

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending