Generalul Wesley Clark (foto), fost comandant al forţelor NATO în Europa și consilier onorific pe probleme strategice al lui Victor Ponta, avertizează că Ucraina trebuie să fie înarmată așa cum se cuvine chiar acum, deoarece nu este pregătită pentru iminenta confruntare cu Rusia. Altfel, astăzi se împlinește un an de la izbucnirea conflictului între forțele ucrainene și separatiștii proruși în estul Ucrainei.
Într-o analiză pentru Newsweek, preluată de EVZ.ro, Wesley Clark arată că forțele ucrainene ar trebui să se aștepte la un atac în decurs de 60 de zile, dacă se ține cont de tiparul acțiunilor Rusiei, de declarațiile făcute și de antecedentele lui Putin.
Expertul NATO avertizează că ideea ca Ucraina este “neajutorată” în fața agresiunii rușilor este una falsă, Ucraina trebuie să își utilizeze toată forța de care dispune, pentru că încă nu-și toata capacitatea. El explică faptul că până acum au fost mobilizați 41.000 de soldați, iar cei care vor completa efectivele de luptă sunt antrenați “rudimentar”.
Potrivit estimărilor, în luptă vor fi angrenați 9.000 de soldați din Federația Rusă și în jur de 30.000 – 35.000 de luptători separatiști din estul Ucrainei, dotați cu 400 de tancuri și 700 de piese de artilerie, inclusiv lansatoare de rachete. Alți 50.000 de soldați ruși așteaptă lângă granița cu Ucraina, iar în Crimeea încă 50.000.
Deci, scenariul descris de Wesley Clark nu este unul tocmai unul optimist. El enumeră dotările armatei ruse, pe care o califică “foarte avansată”, comparativ cu cea ucraineană care folosește mai ales echipament vechi, din epoca sovietică.
Ucraina, de una singură, nu poate opri Rusia, subliniază Wesley Clark, care adaugă că această țară are nevoie de asistență militară imediată.
Pe 6 aprilie se împlinește un an de la izbucnirea conflictului între forțele ucrainene și separatiștii proruși în estul Ucrainei, unde confruntările s-au soldat cu moartea a peste 6.000 de persoane, transmite AFP, care face un bilanț al datelor-cheie ale acestei crize, potrivit EVZ.ro. În prezent există un armistițiu între cele două tabere combatante, în general respectat, în pofida unor ciocniri sporadice, transmite AFP.
CRONOLOGIE. Un an de la izbucnirea războiului în estul Ucrainei
La 6 aprilie 2014, la două săptămâni după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, manifestanți proruși ocupă clădiri oficiale în principalele orașe din estul Ucrainei: Donețk, Lugansk și Harkov. În zilele care au urmat, ei ai proclamat “republicile populare” Donețk și Lugansk.
La 14 aprilie, la două zile după ocuparea orașului Slaviansk de către rebeli, Kievul declanșează o “operațiune antiteroristă” pentru a prelua prin forță controlul asupra zonele aflate sub influența separatiștilor.
La 2 mai, circa 40 de persoane, majoritatea militanți proruși, mor la Odesa (în sudul țării), într-un incendiu criminal în urma unor confruntări cu partizanii pro-Kiev. Violențele au declanșat temerea privind o extindere a insurecției proruse în sudul Ucrainei.
La 11 mai, participanții la referendumul organizat de separatiști în regiunile Donețk și Lugansk se exprimă în majoritate covârșitoare în favoarea independenței. Kievul și Occidentul denunță acest scrutin ca fiind “ilegal”, în timp ce Rusia spune că “respectă” rezultatele, fără a le recunoaște oficial.
La 25 mai, miliardul pro-occidental Petro Poroșenko obține victoria la alegerile prezidențiale din Ucraina. Rebelii au interzis votul în regiunile aflate sub controlul lor, amintește agenția franceză, preluată de Agerpres.
La 5-6 iulie are loc o ofensivă a forțelor ucrainene, care recuceresc o parte din teritoriul aflat sub controlul separatiștilor, în special Slaviansk, abandonat de rebeli după un asediu sângeros.
La 17 iulie, un avion Boeing al companiei Malaysia Airlines cu 298 de persoane la bord se prăbușește în estul Ucrainei, cel mai probabil doborât de o rachetă. Kievul și rebelii proruși se acuză reciproc că se află la originea acestei tragedii.
La 25 august începe o contraofensivă a rebelilor care administrează o serie de înfrângeri armatei ucrainene, în special la Ilovaisk (360 de soldați uciși, 180 dispăruți) și pe frontul sud din Donețk, cu sprijinul masiv, potrivit Kievului și Occidentului, al trupelor regulate ruse.
La 5 septembrie se încheie la Minsk un acord de încetare a focului între Kiev și rebeli cu participarea Rusiei și a OSCE. Acordul de la Minsk prevede acordarea unei autonomii sporite regiunilor Donețk și Lugansk. La mijlocul lunii octombrie, noile negocieri de pace eșuează și se reiau luptele.
La 26 octombrie, formațiunile pro-occidentale câștigă alegerile legislative din Ucraina, boicotate de separatiști.
La 2 noiembrie, alegerile “prezidențiale” în rândul rebelilor se soldează cu victoria lui Aleksandr Zaharcenko la Donețk și a lui Igor Plotnițki la Lugansk. Ambele scrutine sunt denunțate de Kiev, care răspunde tăind finanțarea zonelor aflate sub controlul rebelilor.
La 22 ianuarie 2015, aeroportul din Donețk, timp de nouă luni scena luptelor violente care l-au transformat în ruine, cade în totalitate în mâna rebelilor.
La 12 februarie, președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Petro Poroșenko, alături de președintele francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel, încheie un acord în capitala Belarusului. Acordul Minsk-2 reafirmă și întărește dispozițiile înțelegerii Minsk-1, reinstaurând o încetare a focului și cerând din nou retragerea armamentului greu de pe front.
La 18 februarie, după mai multe de zece zile de lupte, armata ucraineană abandonează în mâinile rebelilor orașul Debaltseve, punct strategic între Donețk și Lugansk. De atunci, linia frontului este înghețată, iar armistițiul este în general respectat.
.
.
Comentariile sunt închise.