Connect with us

POLITICĂ

Geoană a devenit şeful Comisiei de politică externă din Senat

Published

on

Senatorul Mircea Geoană a fost votat, marţi, în plen, pentru preluarea funcţiei de preşedinte al Comisiei de Politică Externă a Senatului, în locul actualului ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean, informează Adevarul în pagina electronică.

Liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu a anunţat, marţi, în plenul Senatului, că grupul parlamentar al PSD îl susţine în Comisia de politică Externă, în locul lui Titus Corţean, pe Mircea Geoană.

Foto: ro.wikipedia.org

POLITICĂ

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

Published

on

© PNL

Ilie Bolojan s-a angajat marți seară să exercite mandatul de președinte interimar al României cu “decență”, să reprezinte România cu demnitate pe plan extern și să garanteze partenerilor internaționali că România este o țară de încredere.

Bolojan s-a adresat presei la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL, unde a anunțat că ministrul Cătălin Predoiu a fost ales președinte interimar al partidului și că își va delega atribuțiile de președinte al Senatului către vicepreședintele acestei instituții, senatorul liberal Mircea Abrudean.

Sunt pregătit ca începând de mâine să exercit această poziție onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetățenii României, să fac acest lucru cu decență, să susțin stabilitatea țării noastre, să garantăm partenerilor noștri internaționali că România e o țară de încredere și să reprezentăm cu demnitate România în exterior“, a declarat Bolojan.

 

Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.

Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Continue Reading

POLITICĂ

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

Published

on

© PNL/ Facebook

Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.

Potrivit hotărârii, CCR “constată că funcția de Președinte al României devine vacantă, începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei domnului Klaus-Werner Iohannis din funcția de Președinte al României”.

Totodată, Curtea constată că “vacanța funcției de Președinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025”.

În acest sens, CCR “constată că, în conformitate cu dispozițiile art.98 alin.(1) din Constituție, interimatul funcției de Președinte al României se asigură de președintele Senatului, domnul Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025”.

Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Continue Reading

POLITICĂ

Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Demisia președintelui Klaus Iohannis, prima retragere din funcție a unui președinte al României, a produs un larg ecou în presa internațională, publicațiile titrând că “un lider de lungă durată” și un “șef de stat pro-european” demisionează ”în urma presiunilor populiștilor și extremei drepte”, cu un ”discurs emoționant”.

Într-o declarație de presă susținută luni la Palatul Cotroceni, Iohannis a anunțat că va demisiona, începând de miercuri, pentru a evita spectacolul unui proces de destituire lansat de Parlamentul de la București. El a menționat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie și a precizat că decizia vine în contextul în care în Parlamentul României s-a pus în mișcare, luni, procedura de suspendare a sa din funcție. 

“Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat demisia luni, în contextul presiunilor tot mai mari din partea grupurilor populiste de opoziție, la două luni după ce curtea supremă (n.r. – Curtea Constituțională) a invalidat alegerile prezidențiale din țara membră a Uniunii Europene”, notează The Washington Post.

Președintele României, Klaus Iohannis, renunță la funcție sub presiunea populiștilor, a titrat și Associated Press, după ce “mai multe partide de opoziție, inclusiv partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul naționalist S.O.S. și Partidul Oamenilor Tineri (POT), dar și unii membri ai partidului reformist Uniunea Salvați România (USR), au cerut demiterea lui Iohannis printr-o moțiune depusă în Parlament”.

Politico Europe se referă în materialul consacrat anunțului lui Iohannis la ”liderul de lungă durată care se îndreaptă spre ieșirea din scenă pe fondul turbulențelor politice din București”. 

Presa franceză a folosit sintagma lider “pro-european” în știrile cu care a acoperit evenimentul breaking news de la București.

Le Monde a scris că ”președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat luni, 10 februarie, că va demisiona în urma presiunilor pentru ca acesta să demisioneze înainte de reluarea alegerilor anulate în urma unor acuzații de ingerință rusă. Presiunea crescuse asupra pro-europeanului Iohannis, lider al liberalilor, care declarase că va rămâne în funcție până la alegerea succesorului său în luna mai”.

Agenția France Presse (AFP) a surprins o ”Românie în clocot” și a pus demisia “șeful de stat liberal și pro-european pe fondul “nemulţumirii unei părţi a alegătorilor, după anularea şocantă a alegerilor prezidenţiale în decembrie”.

Deutsche Welle a titrat că președintele Iohannis demisionează ”în urma presiunilor extremei drepte” cu un ”discurs emoționant”, în care a afirmat că se retrage pentru a “scuti” țara de criza care a urmat anulării votului prezidențial de anul trecut și care s-ar prelungi printr-o suspendare a sa.

La rândul lor, publicațiile britanice Reuters și Financial Times au notat cum Iohannis și-a motivat decizia pentru a evita ca România să devină o țară de râsul lumii.

“Statul membru al Uniunii Europene și al NATO, care se învecinează cu Ucraina, a fost aruncat în haos instituțional anul trecut, când puțin cunoscutul candidat anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. În urma acuzațiilor de interferență rusă – negate de Moscova – cea mai înaltă instanță din România a anulat alegerile și a declarat că Iohannis, al cărui al doilea și ultimul mandat a expirat la 21 decembrie, va rămâne în funcție până când succesorul său va fi ales în cadrul unei reluări, în luna mai, a alegerilor prezidențiale. Însă trei partide de opoziție de extremă dreaptă, care controlează aproximativ 35% din locurile din parlament, au inițiat demersuri pentru suspendarea lui Iohannis”, au relatat cele două publicații.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
POLITICĂ50 minutes ago

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Virgil Popescu este convins că relația România-SUA va continua să fie una puternică: Voi susține activ și din PE dezvoltarea parteneriatului pe energie pentru a ne atinge obiectivele de securitate energetică

INTERNAȚIONAL4 hours ago

SUA impun sancțiuni împotriva unei rețele rusești de criminalitate informatică

MAREA BRITANIE5 hours ago

Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Îngrijorat de rata istorică a inflației, Parlamentul European solicită BCE să facă mai mult pentru a stopa acest fenomen

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Uniunea Competențelor va asigura acces egal fetelor și femeilor la competențe-cheie pentru competitivitatea și reziliența UE, subliniază vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu: Talentul nu are gen

POLITICĂ6 hours ago

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

ROMÂNIA6 hours ago

Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România

GENERAL6 hours ago

Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ1 week ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

Trending