Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a fost reales, cu largă majoritate, de peste 70% din voturile valabil exprimate, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), în cadrul Congresului popularilor europeni, desfășurat la Valencia.

“Le mulțumesc colegilor din aproape 40 de țări europene care m-au votat astăzi pentru un nou mandat de vicepreședinte al PPE, cea mai mare familie politică europeană. Le sunt recunoscător în mod special colegilor din delegația Partidului Național Liberal, care m-au nominalizat pentru acest nou mandat. Realegerea mea arată şi încrederea de care PNL se bucură la nivel european. În următorii ani, voi continua să apăr interesele României în cadrul PPE, așa cum am făcut-o și până acum”. a declarat Siegfried Mureșan după vot, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

El a arătat că în actualul mandat de vicepreședinte al PPE a avut rezultate notabile, aducând, anul trecut, Congresul PPE la București – un eveniment istoric, cu participarea a 13 șefi de stat și de guvern și reprezentanți din 44 de partide europene, și unde a fost adoptat manifestul politic care stă la baza programului de guvernare al actualei Comisii Europene.

Potrivit propriului bilanț, Mureșan a reușit promoveze priorități esențiale pentru România pe agenda PPE: sprijinirea fermierilor, apărarea politicii de coeziune și consolidarea securității.

“Am reușit ⁠să obțin sprijinul PPE pentru aderarea României la spațiul Schengen și⁠ ⁠să asigur susținerea fermă a PPE pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a adăugat Siegfried Mureșan.

Eurodeputatul român a indicat că lături de colegii din Partidul Național Liberal va continua să lucreze la prioritățile comune ale României și ale Uniunii Europene, respectiv consolidarea economiei, creșterea siguranței cetățenilor, sprijinirea fermierilor și promovarea politicii de coeziune.

“De asemenea, voi întări cooperarea cu primarii și aleșii locali deoarece ei cunosc cel mai bine nevoile oamenilor din comunitățile lor”, a mai spus Mureșan.

“Nu în ultimul rând, voi implementa planul de reformă al PPE, la care am lucrat în ultimele luni și care a fost votat astăzi în cadrul congresului. Acest plan prevede întărirea Partidului printr-o mai mare transparență, un dialog mai eficient între membrii noștri și cu partenerii noștri, precum și deschiderea PPE către cât mai mulți oameni care împărtășesc valorile noastre de centru-dreapta”, a adăugat europarlamentarul.

La Congresul PPE din Valencia au participat peste 1.700 de delegați, invitați și jurnaliști din Uniunea Europeană și din țările vecine, inclusiv delegații Partidului Național Liberal. Printre liderii europeni prezenți la congres s-au numărat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cancelarul desemnat al Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și viceprim-ministrul Italiei, Antonio Tajani.

Siegfried Mureșan a obținut astăzi al treilea mandat de vicepreședinte al PPE, deținând această funcție din 2019.

Estonia este pregătită să contribuie cu trupe la o potențială misiune europeană de menținere a păcii în Ucraina, a declarat miercuri premierul Kristen Michal, relatează dpa, potrivit Agerpes.

Țara baltică, membră a UE și NATO, este pregătită să desfășoare o forță terestră, împreună cu instructori și ofițeri, se arată în comunicatul publicat de biroul premierului la Tallinn.

„Securitatea Ucrainei este securitatea Europei. O Ucraină independentă și suverană, aparținând familiei europene, este cea mai bună garanție strategică pentru noi toți împotriva imperialismului Moscovei. Trebuie să arătăm că putem pune idei bune în practică”, a spus Michal.

Marea Britanie și Franța conduc o coaliție de țări dispuse să trimită trupe în Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia, deși rămân multe întrebări în legătură cu această chestiune.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luna trecută că o „forță de reasigurare cu mai multe țări europene” condusă de Franța și Marea Britanie este în curs de planificare pentru Ucraina pentru a proteja o posibilă încetare a focului cu Rusia.

Desfășurarea de trupe de către Estonia ca parte acestei misiuni ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului.

Coaliția este un grup informal de țări care susțin Ucraina pentru a obține o pace justă. SUA nu s-au angajat până acum să ofere Ucrainei garanții de securitate.

Informații apărute recent în presa britanică sugerează că Regatul Unit și Franța și-ar putea limita contribuțiile la misiuni de antrenament, la sprijin cu echipamente și misiuni de supraveghere aeriană, în locul desfășurării de trupe.

Coaliția a apărut după ce președintele american Donald Trump a cerut o încetare rapidă a focului între Kiev și Moscova. Multe țări europene se tem că Ucraina ar putea fi forțată să facă concesii dureroase în eventuale negocieri și că, fără garanții ferme de securitate, țara ar putea rămâne vulnerabilă în fața unei noi agresiuni ruse.

Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, este pregătit să fie ales cancelar al Germaniei de către Bundestag pe 6 mai, după ce membrii Partidului Social-Democrat (SPD) au aprobat acordul de coaliție negociat între cele două formațiuni, relatează DW. Acest pas deschide calea pentru instalarea unui nou guvern, exact la șase luni de la prăbușirea fostei coaliții de centru-stânga, generată de demiterea fostului ministru de finanțe, Christian Lindner.

În decembrie anul trecut, cancelarul Olaf Scholz a pierdut un vot de încredere în Bundestag, ca urmare a colapsului coaliției sale, ceea ce a dus la convocarea de alegeri anticipate. Pe 23 februarie, germanii au votat pentru un nou Bundestag. Rezultatele au fost dezamăgitoare pentru partidele fostei coaliții guvernamentale, toate pierzând procente importante din voturi, iar FDP-ul lui Lindner nereușind să treacă pragul electoral pentru a intra în parlament.

Blocul conservator CDU/CSU a obținut cel mai mare scor, cu 22,6% din voturi. Pe locul al doilea s-a situat partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu 20,8%. Totuși, formațiunea populistă rămâne „izolată” („firewalled”), întrucât partidele consacrate din Germania au refuzat să colaboreze cu extrema dreaptă.

Friedrich Merz a decis să inițieze negocieri de coaliție cu SPD, care a ocupat poziția a treia cu 16,4% din voturi. Potrivit unor surse din partid, Lars Klingbeil, co-președintele SPD, urmează să devină viitorul vicecancelar și ministru al finanțelor. Comitetul executiv al SPD a aprobat în unanimitate nominalizarea lui Klingbeil, la scurt timp după ce membrii partidului au votat masiv în favoarea acordului de coaliție cu blocul CDU/CSU.

Lars Klingbeil, în vârstă de 47 de ani, a consolidat o colaborare strânsă cu viitorul cancelar conservator Friedrich Merz pe parcursul negocierilor pentru formarea coaliției după alegerile generale din februarie. „Cetățenii vor soluții, iar noi suntem aici să le oferim, clar și fără ambiguități”, a declarat Friedrich Merz, subliniind angajamentul noii coaliții de a asigura stabilitate politică și măsuri concrete pentru Germania.