Connect with us

U.E.

Germania dezbate reintroducerea serviciului militar obligatoriu

Published

on

Coaliția de guvernare din Germania a demarat o dezbatere privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Propunerea vine pe fondul problemelor cu care se confruntă Armata germană în materie de personal, anunță Digi24.

Sursă foto: militaryphotos.org

De altfel, Germania se pregătește de prezentarea unui plan pentru a spori numărul efectivelor sale militare, doate în prezent cu personal insuficient, prin recrutarea cetățenilor străini din țările membre ale Uniunii Europene.

Armata insuficient dotată cu personal are un nou plan pentru a spori recrutările prin permitarea cetățenilor străini din alte state ale Uniunii Europene să servească sub forțele armate unificate (Bundeswehr), scrie publicația citată, menționând că Ministerul Apărării de la Berlin a confirmat că ia în calcul această idee.

Armata Germaniei a avut probleme legate de personal, împreună cu probleme cum ar fi echipamentul învechit și lipsa de provizii necesare.

Un sondaj efectuat în rândul germanilor arată că aceştia aprobă în mare parte revenirea la obligativitatea efectuării armatei. Dacă propunerea va fi adoptată, serviciul militar ar putea dura 12 luni, spre deosebire de 6, cât era până în 2011, când a fost desfiinţat de Germania.

Propunerile de majorare a bugetului pentru apărare sunt extrem de nepopulare în Germania, în special din cauza istoriei țării.

Citiți și:

Franța ar putea institui un serviciu militar obligatoriu de o lună tinerilor francezi de peste 16 ani

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Published

on

Premierul Italiei Giuseppe Conte și-a anunțat astăzi demisia: “Acest guvern se termină aici”, realtează Politico.

În mod normal, senatul italian, reunit în formulă completă, trebuia să stabilească astăzi data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului său, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Înainte de a-și anunța demisia, Giuseppe Conte a spus că decizia lui Mateo Salvini “are consecințe majore asupra țării și economiei”.

Demisia premierului nu va declanșa automat alte alegeri. Președintele Italiei Sergio Mattarella va decide în privința aceasta.  Mateo Salvini solicită noi alegeri, această cerință fiind susținută și de partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi și de partidul de extremă dreaptă – Frații din Italia.

Între timp, este cunoscut faptul că cei din Mișcarea Cinci Stele – actualii parteneri de coaliție ai Ligii – discută cu Partidul Democrat de centru-stânga pentru a forma un nou guvern. O astfel de legătură ar elimina partidul Salvini de la guvernare. 

Dacă o majoritate parlamentară alternativă devine o posibilitate, președintele Sergio Mattarella ar putea decide să instaleze un nou guvern fără alegeri noi.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic, scrisoare înaintată președintelui Consiliului European. Boris Johnson îi propune lui Donald Tusk modificarea acordului Brexit prin înlocuirea mecanismului de backstop

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Boris Johnson și-a început scrisoarea printr-o expunere de motive în trei puncte privind respingerea mecanismului de backstop.

Astfel, înainte de întâlnirile cu cancelarul german, Angela Merkel, și președintele Franței, Emmanuel Macron, în scrisoarea de patru pagini prin care a conturat poziția sa privind ”plasa de siguranță”, Johnson a calificat acest mecanism drept ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”, justificând că acesta ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului, programat la 31 octombrie, anunță The Guardian.

Un alt argument invocat de șeful Executivului de la Londra este acela că mecanismul de backstop este incompatibil cu scopurile Regatului Unit, care dorește în ultimă instanță să nu mai aplice normele europene.

În cele din urmă, Johnson și-a justificat decizia de a renegocia această prevedere a acordului de retragere privind granița nord-irlandeză, spunând că subminează Acordul din Vinerea Mare, semnat la 10 aprilie 1998, afirmații care vin în contradicție cu poziția UE, care a stipulat în repetate rânduri că tocmai ”plasa de siguranță” va garanta o graniță fără fricțiuni între provincia Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

”Marea Britanie şi UE au convenit deja că <<aranjamente alternative>> pot fi parte a soluţiei. În consecinţă: Propun ca (clauza de) backstop să fie înlocuită cu un acord vizând punerea în aplicare a unor astfel de aranjamente până cel târziu înainte de încheierea perioadei de tranziţie, ca parte a unei viitoare relaţii”, se arată în scrisoarea trimisă de Boris Johnson.

Publicarea acestui document, înaintat președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pare să îl înfățișeze pe Johnson ca fiind dispus să renegocieze cu Bruxelles-ul acordul de retragere, în pofida faptului că acesta solicită părții europene să elimine mecanismul de backstop, cerere respinsă în repetare rânduri de Uniunea Europeană.

De altfel, prim-ministrul britanic s-a arătat optimist că liderii UE vor fi receptivi la argumentele sale, dar a completat că încă dorește să scoată Regatul Unit din blocul comunitar la 31 octombrie, cu sau fără acord, în pofida documentului guvernamental confidențial scurs în presa britanică, denumit ”Operation Yellowhammer”, prin care sunt dezvăluite efectele dezastruoase ale unui Brexit dezordonat, printre acestea numărându-se faptul că Marea Britanie se va confrunta cu o penurie de aliemnte, combustibil și medicamente, dar și cu blocaje în porturi.

Scrisoarea a fost dată publicității după ce Johnson a discutat aproximativ o oră cu premierul Irlandei, Leo Varadkar, convorbire telefonică încheiată în impas. La finalul converstației, cei doi au lansat o declarație comună prin care anunțau că nu s-a înregistrat niciun progres privind mecanismul de backstop, dar aceasta făcea publică informația că prim-ministrul britanic a acceptat să meargă la Dublin pentru discuții cu omologul său irlandez, programate pentru începutul lunii septembrie.

Între timp, Boris Johnson va călători miercuri la Berlin pentru a purta discuții cu cancelarul german, Angela Mekel, urmând să aibă joi o întâlnire, la Paris, și cu președintele francez, Emmanuel Macron.

Citiți și:
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Angela Merkel, după ce a devenit premier al Marii Britanii. Cancelarul german l-a invitat pe acesta în vizită la Berlin, pe fondul diferențelor privind Brexit-ul
Boris Johnson, prima convorbire telefonică cu Emmanuel Macron, după ce a devenit premier al Regatului Unit. Liderul francez l-a invitat pe acesta în vizită în Franța

O primă întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care urma să aibă loc în marja summitului G7, găzduit de orașul francez, Biarritz, a fost anulată având în vedere că șeful Execuitvului european se recuperează în urma operației de extirpare a vezicii biliare.

Cu toate acestea, Johnson a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american, Donald Trump, înainte de reuniunea primelor șapte economii mondiale,  a doua discuție discuție după vizita consilierului pentru securitate al Casei Albe, John Bolton, la Londra.

Citiți și:
John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump, la Londra: Statele Unite vor ajuta Marea Britanie după Brexit printr-un acord comercial
Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo oferă garanții Regatului Unit: Vom fi la ușă, cu stiloul în mână, pentru a semna un acord comercial după ce Brexit-ul se va fi produs

”Discuții grozave cu premierul Boris Johnson. Am vorbit despre Brexit și despre cum putem avansa rapid spre un acord de liber schimb SUA – Regatul Unit. Aștept cu nerăbdare întâlnirea cu Johnson din această săptămână, de la G7”, a scris liderul Statelor Unite într-un mesaj postat pe Twitter.


Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Marii Britanii, reprezentând 14.7% din totalul comerțului cu bunuri și servicii.

Comerțul dintre cele două țări a depășit 262 miliarde dolari în 2018, potrivit datelor SUA. Exporturile americane de bunuri și servicii în Regatul Unit au totalizat 141 miliarde de dolari, producând un excedent modest de 20 miliarde de dolari. Investițiile se ridică la aproximativ 1 trilion de dolari, iar 1 milion de persoane din fiecare țară sunt angajate de companii din celălalt stat.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending