Connect with us

SUA

Germania respinge sancțiunile SUA împotriva companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2: Deciziile privind politica energetică europeană sunt luate în Europa

Published

on

© Heiko Maas/Twitter

Germania a respins joi „ingerințele externe și… sancțiunile extrateritoriale”, după ce Comitetul pentru relații externe al Senatului Statelor Unite a aprobat un proiect de lege care se opune conductei Nord Stream 2 din Rusia către Germania.

,,Deciziile privind politica energetică europeană sunt luate în Europa”, a declarat ministrul de externe, Heiko Maas, cu privire la posibilele sancțiuni ale SUA împotriva companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2, pe care proiectul de lege solicitat de președintele american Donald Trump încearcă să le impună.

„Respingem amestecul străin și, în principiu, sancțiunile extrateritoriale”, a adăugat Maas.


Anterior, Ministerul german al Economiei a afirmat că ,,a luat notă cu regret de votul din Camera Reprezentanţilor SUA”, subliniind însă că Senatul american nu s-a pronunţat încă asupra proiectului de lege. “Poziţia noastră cu privire la sancţiunile extrateritoriale este clară: le respingem”, adaugă Ministerul german al Economiei, relatează Agerpres.

Şi mai vehementă a fost reacţia lui Rainer Seele, directorul grupului energetic austriac OMV, una din companiile implicate în proiectul Nord Stream 2.

,,Sancţiunile împotriva Nord Stream 2 sunt o lovitură pentru Europa şi Germania. A venit timpul ca Berlinul şi Bruxelles-ul să adopte o poziţie politică clară şi să reacţioneze”, a spus Seele, potrivit sursei citate mai sus. 

În cadrul eforturilor de a opri construcția gazoductului Nord Stream 2, cu o valoare de 10,5 miliarde de dolari (9,6 miliarde de euro), parlamentarii americani au impus sancțiuni care vizează în principal companiile care furnizează servicii de construire a conductelor din proiect. Dispozițiile au fost adoptate miercuri ca parte a Legii privind Apărarea Națională din 2020, informează Deutsche Welle

Proiectul de lege oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene.

În acest context, senatorul republican Ted Cruz a declarat că proiectul de lege, dacă va intra în vigoare, va proteja securitatea energetică a Europei și va împiedica Moscova să obțină miliarde de dolari „care ar putea fi folosiți pentru a alimenta agresiunea rusă”.

După aprobarea Camerei Reprezentanților, Senatul SUA va trebui să voteze proiectul de lege, care va merge apoi la președintele SUA, Donald Trump, pentru semnare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Published

on

© MAE

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu a avut miercuri o întrevedere cu asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried. Discuția a permis aprofundarea dialogului început la 13 octombrie 2021, cu ocazia convorbirii telefonice dintre cei doi oficiali, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat român și asistentul secretarului de stat al SUA au aprofundat schimbul de vederi privind oportunitățile și provocările din domeniul securității în spațiul euroatlantic și dincolo de acesta. Au fost evocate cooperarea bilaterală în domeniul securității cibernetice, respectiv perspectivele de aprofundare a cooperării bilaterale în domeniul creșterii rezilienței și asigurării securității energetice.

În cadrul discuției, a fost evidențiat interesul comun pentru o contribuție activă a B9 la consolidarea NATO și a relației transatlantice în general.

Secretarul de stat Dan Neculăescu a prezentat acțiunile întreprinse de România pentru creșterea securității în zona Mării Negre și consolidării posturii NATO de descurajare și apărare. A reiterat importanța susținerii, în format bilateral și multilateral, a partenerilor din Vecinătatea Estică, un accent aparte fiind plasat pe Republica Moldova. 

De asemenea, cei doi oficiali au reiterat faptul că  Parteneriatul Strategic dintre România și SUA reprezintă cadrul propice pentru consolidarea dimensiunilor de securitate, apărare și economice ale relației bilaterale. În context, au abordat subiectul organizării în perioada următoare a unei noi reuniuni de Dialog Strategic România-SUA, a cărei agendă este în curs de definitivare.

Într-un comunicat separat, MAE informează că secretarul de stat Dan Neculăescu a participat la reuniunea miniștrilor de externe din statele formatului București 9 (B9), desfășurată la 27 octombrie, la Tallinn, Estonia. 

Discuțiile s-au concentrat pe aspecte legate de pregătirea reuniunilor NATO din perioada următoare, cu accent pe consolidarea relației transatlantice și a politicii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum şi în ceea ce privește elaborarea viitorului Concept Strategic.

Secretarul de stat român a accentuat relevanța formatului B9, co-inițiat în 2015 de România și Polonia, ca for de discuții asupra principalelor aspecte de securitate relevante pentru Flancul Estic al NATO. În context, a amintit Summitul online B9 găzduit de Președintele României în mai 2021, alături de Președintele Poloniei și cu participarea Președintelui SUA și a Secretarului General al NATO, o premieră pentru întâlnirile la nivel înalt ale formatului.

În intervențiile din cadrul reuniunii de la Tallinn, secretarul de stat Dan Neculăescu s-a referit la viziunea României cu privire la elementele cheie ale următorului Concept Strategic, document esențial de viziune pentru abordarea coerentă a amenințărilor și provocărilor la adresa securității aliate. 

Astfel, a accentuat caracterul esențial al unității aliate şi al unei relații transatlantice solide pentru o acțiune eficientă a NATO. A scos în evidență că misiunea principală a Alianței Nord-Atlantice rămâne apărarea colectivă, aspect care trebuie reflectat adecvat în viitorul Concept Strategic, alături de întărirea politicii de descurajare și apărare, inclusiv la Marea Neagra. Totodată, a subliniat importanța cooperării NATO cu partenerii, în special cu cei din Vecinatatea Estică, dar și cu cei din alte regiuni care împărtășesc valorile comune euroatlantice. 

Secretarul de stat român a evidențiat că parteneriatul strategic dintre NATO și UE rămâne o direcție principală de acțiune, fiind necesară îmbunătățirea coordonării acțiunilor celor două organizații pentru a evita duplicările.

În marja reuniunii, secretarul de stat din MAE român s-a întâlnit cu oficiali din MAE estonian realizând un schimb de opinii pe tema reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO, care va avea loc la Riga, la începutul lunii noiembrie 2021.

Continue Reading

ROMÂNIA

Visa Waiver: SUA anunță că au în vedere includerea României în programul de renunțare la obligativitatea vizelor

Published

on

© Presidency.ro

Secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, a declarat marţi că Statele Unite iau în considerare adăugarea a patru ţări în programul de renunţare la obligativitatea vizelor (Visa Waiver) care permite deplasarea în Statele Unite fără viză pentru o şedere de până la 90 de zile, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Avem patru candidaţi în pregătire: Israel, Cipru, Bulgaria şi România”, a declarat Mayorkas la un eveniment din industria turismului.

“Suntem foarte, foarte concentraţi pe program”, a adăugat oficialul american, care a precizat că acest program oferă beneficii economice şi de securitate semnificative, conchide sursa citată.

Anunțul lui Mayorkas vine după ce, pe 29 septembrie, Statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile. Decizia a intrat în vigoare la 23 octombrie.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

VWP este un parteneriat de securitate cuprinzător între Statele Unite și țările desemnate, care facilitează călătoriile internaționale în Statele Unite pentru afaceri sau turism fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile, protejând în același timp securitatea națională.

Pentru a participa la VWP, o țară trebuie să îndeplinească în permanență cerințe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea legii privind imigrația, securitatea documentelor și gestionarea frontierelor. Aceste cerințe includ o rată de refuzuri de vize pentru neimigranți mai mică de trei procente, emiterea de documente de călătorie sigure și colaborarea strânsă cu autoritățile americane de aplicare a legii și de combatere a terorismului.

Continue Reading

ROMÂNIA

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Comandamentul Statelor Unite din Europa a donat aproape 18.000 de teste rapide Serviciului de Ambulanță București-Ilfov pentru a ajuta România să lupte împotriva pandemiei COVID-19, informează Ambasada SUA la București subliniind că “Statele Unite și România au luptat cot la cot în unele dintre cele mai ostile teatre de operațiuni din vremurile noastre, iar acum ne luptăm cu încă un dușman comun – COVID-19”.

“Suntem împreună în această luptă!”, a transmis misiunea diplomatică americană.

Sub auspiciile Programului de asistență umanitară al Biroului pentru cooperare în domeniul apărării, coordonatorul Programului de parteneriat cu statul Alabama și consilierul pe probleme bilaterale, locotenent-colonelul Baltz și partenerii săi români – maistrul militar clasa a III-a Ionescu, caporalul Schuster și doamna Negoiță au livrat testele, arată sursa citată.

Programul de parteneriat cu statul a ajutat la crearea unei cooperări bilaterale de neclintit în materie de securitate și a nenumărate relații interpersonale care fac posibile toate reușitele diplomatice.

Faptul că programul se axează pe asistență umanitară, schimburi regulate, sprijin reciproc și împărtășirea celor mai bune practici a adus beneficii ambelor națiuni și a îmbunătățit foarte mult interoperabilitatea în cei aproape treizeci de ani în care Garda Națională a Statului Alabama și România au fost parteneri sub incidența sa.

Lt. Col. Baltz a declarat la momentul livrării testelor că “suntem alături și vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”.

Prin această donație, Statele Unite se alătură unui număr însemnat de țări care sprijină România, țară ce se confruntă cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea Uniunii Europene și a unor țări membre precum Ungaria, Polonia, Olanda, Italia, Franța și Austria, care fie au preluat pacienți, fie vor trimite echipe medicale în România, fie au donat concentratoare de oxigen și medicamente. Forme de sprijin au venit și din partea Republicii Moldova și Serbiei

Aceasta nu este prima formă de sprijin furnizată de Statele Unite României în lupta împotriva COVID-19. În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Raport Comisia Europeană: Nivelul emisiilor de CO2 în 2020 a scăzut cu 10% față de 2019 și 31% față de 1990

Marian-Jean Marinescu35 mins ago

Marian-Jean Marinescu semnalează că ”numărul insuficient de locuri de parcare este cea mai mare amenințare la adresa siguranței șoferilor de camion din Europa”

ROMÂNIA2 hours ago

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac: Ajutorul UE pentru Republica Moldova arată nivelul de încredere pe care Europa îl are în administrația celui de al doilea stat românesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

România a fost desemnată a treia cea mai influentă țară în Parlamentul European, devansând Franța, Italia sau Olanda

Dacian Cioloș3 hours ago

VoteWatch Europe: Dacian Cioloș, desemnat al treilea cel mai influent membru al Parlamentului European

U.E.16 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA3 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi7 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending