Connect with us

SUA

Germania respinge sancțiunile SUA împotriva companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2: Deciziile privind politica energetică europeană sunt luate în Europa

Published

on

© Heiko Maas/Twitter

Germania a respins joi „ingerințele externe și… sancțiunile extrateritoriale”, după ce Comitetul pentru relații externe al Senatului Statelor Unite a aprobat un proiect de lege care se opune conductei Nord Stream 2 din Rusia către Germania.

,,Deciziile privind politica energetică europeană sunt luate în Europa”, a declarat ministrul de externe, Heiko Maas, cu privire la posibilele sancțiuni ale SUA împotriva companiilor implicate în proiectul Nord Stream 2, pe care proiectul de lege solicitat de președintele american Donald Trump încearcă să le impună.

„Respingem amestecul străin și, în principiu, sancțiunile extrateritoriale”, a adăugat Maas.


Anterior, Ministerul german al Economiei a afirmat că ,,a luat notă cu regret de votul din Camera Reprezentanţilor SUA”, subliniind însă că Senatul american nu s-a pronunţat încă asupra proiectului de lege. “Poziţia noastră cu privire la sancţiunile extrateritoriale este clară: le respingem”, adaugă Ministerul german al Economiei, relatează Agerpres.

Şi mai vehementă a fost reacţia lui Rainer Seele, directorul grupului energetic austriac OMV, una din companiile implicate în proiectul Nord Stream 2.

,,Sancţiunile împotriva Nord Stream 2 sunt o lovitură pentru Europa şi Germania. A venit timpul ca Berlinul şi Bruxelles-ul să adopte o poziţie politică clară şi să reacţioneze”, a spus Seele, potrivit sursei citate mai sus. 

În cadrul eforturilor de a opri construcția gazoductului Nord Stream 2, cu o valoare de 10,5 miliarde de dolari (9,6 miliarde de euro), parlamentarii americani au impus sancțiuni care vizează în principal companiile care furnizează servicii de construire a conductelor din proiect. Dispozițiile au fost adoptate miercuri ca parte a Legii privind Apărarea Națională din 2020, informează Deutsche Welle

Proiectul de lege oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene.

În acest context, senatorul republican Ted Cruz a declarat că proiectul de lege, dacă va intra în vigoare, va proteja securitatea energetică a Europei și va împiedica Moscova să obțină miliarde de dolari „care ar putea fi folosiți pentru a alimenta agresiunea rusă”.

După aprobarea Camerei Reprezentanților, Senatul SUA va trebui să voteze proiectul de lege, care va merge apoi la președintele SUA, Donald Trump, pentru semnare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Cum arată prima uniformă a Forței Spațiale a Statelor Unite

Published

on

© United States Space Force/ Twitter

Forța Spațială a Statelor Unite a publicat, pe Twitter, o imagine cu uniforma de camuflaj pe care o vor folosi membrii săi.

Pe contul de Twitter al Forței Spațiale a Statelor Unite a fost astfel dată publicității o fotografie cu uniforma care nu este cu mult diferită de cele ale celorlalte forțe militare ale Statelor Unite.

Uniforma este formată dintr-un material de tip camuflaj utilizat atât la uniformele Armatei tereste (U.S. Army), cât și la cele ale aviației militare (US Air Force). Deasupra buzunarului de la piept, partea stângă, este inscripționat textul ”US Space Force”.

Având în vedere gradul militarului din fotografie, evidențiat prin cele 4 stele, cel mai probabil uniforma aparține generalului John ”Jay” Raymond”, care a fost numit șeful Operațiunilor Spațiale în cadrul Forței Spațiale a Statelor Unite la 20 decembrie 2019, și comandat al Comandamentului militar Spațial al Statelor Unite la 29 august 2019, potrivit site-ului spaceforce.mil.

Acesta adepus jurământul la 14 ianuarie 2020. 

Amintim că președintele american Donald Trump a anunțat la 29 august lansarea unui comandament militar american al spațiului care va avea ca misiune să asigure supremația Statelor Unite, pe fondul amenințărilor Chinei și Rusiei.

”Este un moment istoric, o zi istorică în care se recunoaşte că spaţiul este în centrul securităţii naţionale şi apărării Americii”, a afirmat preşedintele Statelor Unite în cursul unei ceremonii la Washington, adăugând că ”Spacecom se va asigura ca dominaţia americană în spaţiu să nu fie ameninţată niciodată”.

Acest nou comandament va superviza spaţiul – sateliţii şi aeronavele la mare altitudine – ca un teren de luptă şi va fi echivalentul Centcom, însărcinat cu operaţiunile militare americane în Orientul Mijlociu.

Decizia președintelui american vine în completarea anunțului din luna iunie 2018, când atunci Donald Trump a spus că dorește înființarea unei a șasea ramuri a armatei americane, ”o forță spațială” (space force), care va fi independentă de aviația militară.

Vom avea o armată a aerului şi o forţă armată spaţială, separată, dar egală”, a spus el, tranşând dezbaterea actuală în defavoarea celor, în special din Congres, care voiau ca noua forţă spaţială să fie ataşată US Air Force.

”Pentru a apăra America, o simplă prezenţă în spaţiu nu este suficientă, noi trebuie să dominăm spaţiul”, a declarat Donalt Trump.

Donald Trump indicase deja că este favorabil creării acestei a şasea ramuri, alături de armata terestră (US Army), aviaţia militară (US Air Force), marina (US Navy), corpul puşcaşilor marini şi gărzile de coastă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

A început procesul pentru destituirea președintelui american. Senatorii care îl vo judeca pe Donald Trump au depus jurământul

Published

on

© Chuck Schumer/ Twitter

Senatul american a deschis joi procesul de punere sub acuzare și destituire împotriva președintelui Donald Trump, cu citirea în plen a celor două articole din actul de acuzare împotriva liderului de la Casa Albă, anunță agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

Sesiunea a fost prezidată de Chuck Grassley, senatorul cu rangul cel mai înalt în camera inferioară a Congresului, care i-a invitat pe cei șapte procurori desemnați de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților conduși de congresmanul Adam Schiff.

Acesta din urmă a citit pe un ton grav cele două capete de acuzare în procesul politic împotriva preşedintelui american, respectiv abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului. Donald Trump ”a acţionat într-o manieră contrară încrederii conferite unui preşedinte şi subversivă pentru conduita guvernului”, a indicat în discursul său Adam Schiff, fost procuror federal în California şi şef al anchetei parlamentare din Camera Reprezentanţilor în urma căreia au fost reţinute cele două capete de acuzare.

Judecătorul John Roberts, de la Curtea Supremă, a sosit la circa două ore de la începutul ședinței, în fața căruia senatorii americani au depus jurământul, în primul act al procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, conform AFP, citat de Agerpres.

Aleşii camerei superioare a Congresului american au jurat împreună să facă ”justiţie într-o manieră imparţială, în acord cu Constituţia şi legile” SUA, în acest proces politic ce va fi prezidat de John Roberts, al treilea proces de acest fel din istoria SUA, după cele împotriva preşedinţilor Richard Nixon şi Bill Clinton.

Un singur senator din cei 100 a fost absent, republicanul Jim Inhofe, rămas în Oklahoma pentru a ajuta un prieten ce are o problemă de sănătate, el urmând să depună jurământul marţi, ziua începerii dezbaterilor pe fond în procesul de impeachment (punere sub acuzare şi destituire).

Procedura de destituire a fost inițiată de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis joi că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”, relatează AFP, potrivit Agerpres

“Ar trebui să meargă foarte repede”, a declarat el din Biroul oval.

Senatul, unde republicanii se bucură de o majoritate de 53 la 47, este for decizional.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending