Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a criticat joi poziția exprimată de omologul său rus, Serghei Lavrov, la reuniunea ministerială OSCE de la Stockholm, conform căreia în România și Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.

“Poziția exprimată de Federația Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă și face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii și încheierii, în 2011, a Acordului între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice”, a transmis Bogdan Aurescu, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române participă joi și vineri la Consiliul Ministerial al OSCE, iar această poziție va fi exprimată și în discursul național pe care Aurescu îl va susține și care este planificat, în urma tragerii la sorți de către organizatori a ordinii vorbitorilor în cadrul Consiliului Ministerial OSCE, la finalul acestei zile sau în dimineața zilei de mâine.

“Poziția României, a SUA și a Alianței Nord-Atlantice a fost exprimată public și transmisă Federației Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menționat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federației Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenție de transformare a sistemului de apărare antirachetă”, se mai arată în comunicatul citat.

Aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declarația finală a Summitului NATO de la Varșovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635). Astfel, la paragraful 55 al Declarației se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă.”, iar la paragraful 59 se menționează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu va submina capacitățile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări provenind din afara spațiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară și că nu există nicio intenție de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declarațiile ruse care amenință să țintească aliații din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile și contraproductive.”

De altfel, textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE –http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o „natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul), menționează scopul acestuia ca fiind „legitima apărare” (paragraful 8 din preambul) și subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că „Părțile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internațional și cu principiile și normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală si colectivă”.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă, în perioada 2-3 decembrie 2021, la cea de-a 28-a sesiune a Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa / OSCE, care se va desfășura la Stockholm.

Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE are loc pe fondul situațiilor tensionate generate de criza instrumentalizării migranților de la granița Belarus cu Polonia, Lituania și Letonia, conflictul din estul Ucrainei și cel din Nagorno-Karabah.

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creșterea eficienței în implementarea mecanismelor de soluționare a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

SUA au evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte, relatează AFP, potrivit Agerpres. 

„Suntem profund preocupaţi de probele că Rusia a făcut planuri pentru acţiuni agresive semnificative împotriva Ucrainei, planuri care includ eforturi în vederea destabilizării Ucrainei din interior, precum şi operaţiuni militare la scară mare”, a declarat șeful diplomaţiei americane Antony Blinken, cu prilejul unei reuniuni a NATO de la Riga.

Reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre NATO a continuat în cursul zilei de 1 decembrie 2021 cu o sesiune de lucru cu participarea Georgiei și Ucrainei, care s-a focalizat asupra evoluțiilor de securitate regionale.

Antony Blinken a acuzat Moscova că reuneşte zeci de mii de soldaţi suplimentari în apropiere de frontieră. „Nu ştim dacă preşedintele Putin a luat o decizie privind invazia. Ştim că el este pe cale să desfăşoare capacitatea de a face acest lucru rapid, dacă ia decizia”, a precizat Blinken.

Citiți și: Secretarul de stat american: SUA sunt ”serios preocupate” de acţiunile şi declaraţiile Rusiei faţă de Ucraina

Amintim că președintele SUA, Joe Biden, l-a primit la Casa Albă pentru prima dată pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urmă cu trei luni,  iar cu acest prilej cei doi lideri au adoptat o declarație comună privind parteneriatul strategic SUA-Ucraina.

Mai mult, Antony Blinken a subliniat, de asemenea, că aliaţii NATO veghează ca Ucraina să aibă mijloace de a se apăra, afirmând că Alianţa „va examina ce trebuie să facă în cazul unei noi agresiuni ruse, pentru a-şi întări propriile apărări”, în cadrul unei consolidări a forţelor din flancul său estic.

În acest sens, secretarul general Jens Stoltenberg al Alianței a declarat, la finalul reuniunii de la Riga, că sprijinul NATO pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și Georgiei rămâne „de neclintit”, se arată în comunicatul oficial.

„Miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit cu partenerii Georgia și Ucraina. Miniștrii au precizat că orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave. Trebuie să rămânem vigilenți și să evităm escaladarea”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

#NATO Foreign Ministers met with partners #Georgia & #Ukraine. Ministers made clear that any further Russian aggression against Ukraine will have serious political & economic consequences. We need to remain vigilant & avoid escalation. #ForMin pic.twitter.com/9f7jYQZADT

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) December 1, 2021

Miniștrii de externe ai statelor NATO au discutat, de asemenea, despre lecțiile ce trebuie trase din misiunea de aproape două decenii a Alianței în Afganistan. Evoluțiile din Balcanii de Vest au fost pe ordinea de zi, Finlanda, Suedia și Înaltul Reprezentant al UE alăturându-se discuțiilor.

Națiunile NATO au observat o consolidare semnificativă a Rusiei și o concentrare neobișnuită de forțe în Ucraina și în jurul acesteia.

„Nu numai că Rusia și-a sporit prezența militară mai aproape de granițele Ucrainei, dar a folosit și forța militară împotriva Ucrainei. Au făcut acest lucru în 2014, când au invadat și anexat ilegal Crimeea, care face parte din Ucraina, și continuă să sprijine separatiștii înarmați din Donbass, în estul Ucrainei”, a punctat Stoltenberg, potrivit unui comunicat de presă.

Secretarul general a declarat că NATO a făcut apel la Rusia să detensioneze situația. „Putem spera la ce e mai bun și putem face apel la Rusia să nu folosească din nou forța militară împotriva unei Ucraine suverane și independente, dar trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău”, a mai spus el.

Unele națiuni NATO – inclusiv Statele Unite – au oferit ajutor Ucrainei în lupta sa. NATO a oferit instruire serviciilor ucrainene și a oferit consultanță oficialilor ucraineni cu privire la modalitățile de îmbunătățire a capacităților lor.

Stoltenberg a calificat intensificarea acțiunilor rusești drept “inexplicabilă și nejustificată”, iar națiunile NATO doresc ca rușii să înceteze provocările. „Dacă fac contrariul și decid de fapt să folosească din nou forța împotriva Ucrainei, atunci am spus clar… în timpul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de astăzi din Letonia, că Rusia va trebui atunci să plătească un preț mare; vor exista consecințe grave pentru Rusia. Și acesta este un mesaj clar din partea NATO”, a subliniat secretarul general al NATO.

„Rămânem uniți în obiectivul nostru de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă”, a mai scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

Foreign Ministers discussed the situation in & around #Ukraine. We stand united in our aim to deter Russia from any further aggressive action. We also addressed #Belarus, arms control & #NATO‘s next strategic concept. #ForMin pic.twitter.com/zotcF2S84r

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 30, 2021

În context, secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Austin, aflat într-o vizită în Coreea de Sud, şi-a exprimat de asemenea speranţa că Statele Unite şi Rusia ar putea lucra pentru “a rezolva problemele şi preocupările şi a reduce +temperatura+ în regiune”.

La rândul său, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, declarând că o invazie rusă ar provoca sancţiuni ce ar lovi Moscova mai puternic decât oricare dintre cele impuse până acum.

Citiți și: Președintele Volodimir Zelenski: Parteneriatul american este crucial pentru ucrainieni

Ucraina, o fostă republică sovietică ce aspiră să se alăture Uniunii Europene şi NATO, a devenit principalul punct de conflict între Rusia şi Occident, în condiţiile în care relaţiile s-au deteriorat până la cel mai grav nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece. Ucraina spune că Rusia a desfăşurat peste 90.000 de militari de-a lungul lungii lor graniţe comune.

Moscova acuză Kievul că îşi urmăreşte propria consolidare militară. Ea a respins ca fiind incendiare sugestiile că se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei, dar şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul său teritoriu după cum consideră de cuviinţă.