Polonia a discutat cu SUA despre schimbul de arme atomice pentru a contracara amenințarea tot mai mare din partea Rusiei, a declarat președintele polonez Andrzej Duda, după ce Rusia și-a intensificat retorica nucleară în legătură cu războiul pe care îl poartă în Ucraina.

“Problema, în primul rând, este că noi nu avem arme nucleare. Există întotdeauna o potențială oportunitate de a participa la partajarea de arme nucleare”, a declarat Duda într-un interviu acordat ziarului Gazeta Polska publicat miercuri și citat de Bloomberg.

Cel mai mare membru NATO din Europa de Est și-a sporit cheltuielile militare după invazia Rusiei în Ucraina vecină, dar până acum oficialii nu au spus că au discutat cu aliații care doresc să obțină arme nucleare ca mijloc de descurajare.

Bloomberg amintește că găzduirea de capacități nucleare poate însemna avioane de escortă sau de recunoaștere pentru o misiune nucleară sau oferirea de aeronave cu dublă capacitate disponibile pentru roluri nucleare până la găzduirea efectivă a armelor nucleare ale unui aliat.

Aliați precum Germania, Belgia, Țările de Jos, Italia și Turcia găzduiesc arme nucleare americane pe teritoriul lor, potrivit Centrului pentru controlul armelor și neproliferare.

Un diplomat de rang înalt din Varșovia a declarat că comentariile lui Duda ar putea include oricare dintre aceste activități. Diplomatul, care a refuzat să fie numit pentru că nu era autorizat să vorbească public pe această temă, a declarat că găzduirea armelor ar fi în interesul de securitate al Poloniei, al regiunii și al întregii Europe.

“Am vorbit cu liderii americani despre faptul că SUA iau în considerare o astfel de posibilitate” ca Polonia să împartă armele, a declarat Duda pentru ziar. “Subiectul este deschis”, a insistat el.

Poziția lui Duda ridică întrebări cu privire la posibilitatea ca armele nucleare americane să fie găzduite pentru prima dată de un membru NATO care a fost odată în spatele Cortinei de Fier. Acest lucru ar sfida avertismentele președintelui Vladimir Putin că Rusia va reacționa la orice extindere a capacităților militare ale alianței în fosta sa zonă de influență.

Putin a lăsat să se înțeleagă în ultimele zile că o nouă escaladare în Ucraina ar putea implica arme care nu au mai fost folosite în război din 1945. Înainte de a invada Ucraina, el a cerut NATO să revină la pozițiile pe care le avea în 1997, înainte ca țările din Europa Centrală și de Est să se alăture umbrelei protectoare Alianței.

Președintele Klaus Iohannis participă în perioada 6-7 octombrie 2022 la prima reuniune a Comunității Politice Europene şi la reuniunea informală a Consiliului European, care se desfășoară la Praga, Republica Cehă. Marți, șeful statului a avut consultări în acest sens cu trei lideri europeni – președintele Consiliului European și prim-miniștrii Finlandei și Luxemburgului.

Prima reuniune a Comunității Politice Europene, care va avea loc joi, 6 octombrie 2022, va constitui o platformă de dialog politic, care va reuni cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și 17 parteneri europeni, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit Palatului Cotroceni este vorba despre partenerii din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Turcia, Islanda, Regatul Norvegiei, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein.

Reuniunea va reprezenta un prilej de promovare a cooperării cu privire la teme de interes comun, în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității pe întreg continentul european, fără ca acest cadru să constituie o alternativă la procesul de extindere a Uniunii Europene.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. Președintele Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Mai mult, Marea Britanie și Republica Moldova s-au oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității, după cel de la Praga.

În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, care va avea loc la vineri, 7 octombrie 2022, liderii UE vor aborda situația din Ucraina, din perspectiva răspunsului european la demersurile Federației Ruse de escaladare a conflictului şi a continuării acordării de sprijin Ucrainei pe plan financiar, politic, militar şi umanitar.

De asemenea, va fi abordată situația pe piața de energie, din punctul de vedere al impactului prețurilor ridicate la energie asupra costului vieții şi al eforturilor de asigurare a securității aprovizionării cu energie.

Liderii UE vor avea discuții şi cu privire la situația economică la nivel european, cu accent pe abordarea nivelului ridicat al inflației și al riscului de recesiune.

Președintele Volodimir Zelenski reiterează importanța înființării unui tribunal special pentru crimele de agresiune ale Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a fi pedepsiți cei care nu pot fi atinși de Curtea Penală Internațională și de toate celelalte instituții judiciare disponibile din lume.

„Proiectul de acord internațional corespunzător pentru înființarea Tribunalului Special a fost prezentat recent la Kiev diplomaților din țările noastre partenere. Cu toate acestea, oferim acest acord nu numai partenerilor noștri, ci și tuturor celor din lume care prețuiesc dreptul și ordinea internațională”, a transmis președintele ucrainean. 

Potrivit șefului statului, atunci când se va încheia un acord și se va înființa un tribunal special pentru agresiunea rusă, „simplul fapt de a pregăti acuzații și de a emite mandate de arestare pentru cei care au planificat și au ordonat începutul acestei agresiuni va fi cel mai puternic semnal pentru toți ceilalți potențiali agresori din lume că războiul este pedepsit în mod inevitabil, iar cei vinovați sunt trași la răspundere”.

„De aceea spunem că legea poate garanta pacea și dreptatea. Poate! Pentru toți. Dar numai dacă creăm instituția necesară. Și invit Franța, în special Consiliul dumneavoastră constituțional, să participe activ la negocierile privind înființarea Tribunalului Special”, a conchis acesta.