România, ca multe alte state membre ale UE, este preocupată de situația geopolitică, de cea energetică și de impactul lor considerabil asupra inflației, a semnalat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe organizate de BNR alături de Banca Europeană de Investiții (BEI).
”Șocurile inflaționiste asupra componentelor energetice ale coșului de consum au lovit în mod repetat pe parcursul celei de-a doua jumătăți a anului 2021. Acestea au fost parțial compensate de o schemă de sprijin guvernamental, în vigoare din noiembrie 2021. Cu toate acestea, componenta energetică a reprezentat în continuare mai mult de jumătate din rata anuală globală a inflației până la sfârșitul anului 2021. Este un fapt acum că aproximativ 85% din IPC își are rădăcina în creșterea prețurilor la energie. Prin urmare, aşteptările inflaţioniste pe orizontul de un an au crescut brusc, reflectând evoluţiile actuale. Poziţionarea aşteptărilor de doi ani în apropierea benzii de variaţie ţintă sugerează că mecanismul de ancorare este încă în vigoare. Cu toate acestea, o măsură specifică pentru a aborda situaţia energetică este o necesitate”, a spus Isărescu, la conferinţa cu tema ”Sprijinul politicilor şi noua normalitate emergentă: cât de bine sunt poziţionate firmele româneşti?”, potrivit Agerpres.
Acesta a detaliat că incertitudinile continuă să fie cauzate de evoluția pandemiei, având în vedere valul actual, deși este declanșat de o variantă mai puțin agresivă.
Isărescu a declarat că se poate concluziona, împreună cu sondajul BEI, că pandemia Covid-19 a fost un şoc economic masiv, contracarat cu un răspuns impresionant de măsuri de sprijin.
”Sondajul de investiţii al BEI arată că firmele româneşti au devenit mai optimiste în 2021, mai multe firme aşteptându-se să majoreze investiţiile decât să le reducă. Ne bucurăm să auzim asta, cu toate că suntem conştienţi de eforturile suplimentare pe care România trebuie să le depună în mai multe domenii. Este cazul unor domenii precum inovarea sau accesul la finanţare. Cu toate acestea, suntem bucuroşi să vedem că o mare parte a firmelor din România au investit deja sau intenţionează să investească pentru abordarea impactului schimbărilor climatice, peste media la nivelul UE”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
De asemenea, în zona euro se anticipează o creștere de 4,0 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 2,7 %, în 2023.
În ceea ce privește România, economia țării noastre a înregistrat un avans de 6,3% în 2021, însă ritmul de creștere va încetini până la 4,2% în acest an.
În al treilea trimestru al anului 2021, UE în ansamblul său a atins nivelul de dinainte de pandemie și se preconizează că toate statele membre vor fi depășit această etapă până la sfârșitul anului 2022.
