Decizia Rusiei de recunoaștere a regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, face și mai incerte previziunile economice, și așa revizuite, ale Comisiei Europene, apreciază comisarul european pentru economice, Paolo Gentiloni, conform Reuters, citat de Agerpres.
”Violarea dreptului internaţional prin recunoaşterea de către Rusia a celor două teritorii separatiste din Ucraina va creşte semnificativ această incertitudine”, a declarat Paolo Gentiloni într-o videoconferinţă organizată în comun de Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare, Comisia Europeană şi Comitetul Economic şi Social European.
De asemenea, în zona euro se anticipează o creștere de 4,0 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 2,7 %, în 2023.
În al treilea trimestru al anului 2021, UE în ansamblul său a atins nivelul de dinainte de pandemie și se preconizează că toate statele membre vor fi depășit această etapă până la sfârșitul anului 2022.
Așa se face că Gentiloni a insistat că fundamentele revenirii economice ”rămân solide” şi de acea Comisia Europeană are încredere că avansul economiei se va accelera după încetinirea înregistrată în timpul iernii.
”Sperăm că îmbunătăţirea continuă a pieţei muncii, gradul ridicat al economiilor gospodăriilor, condiţiile de finanţare care sunt încă favorabile şi punerea în aplicare a fondurilor de relansare vor susţine o fază expansionistă prelungită şi robustă”, a concluzionat comisarul european.
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat luni seara decretul de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, dar și tratate de prietenie, cooperare și ajutor reciproc între Rusia și aceste zone din estul Ucrainei, gest menit să transmită mesajul că Moscova nu mai recunoște acordurile de la Minsk și se retrage din negocierile purtate în cadrul formatului Normandia, mediate de Franța și Germania.
În urma acestei decizii surprinzătoare, prețul petrolului a explodat marţi, cotaţia barilului de ţiţei Brent apropiindu-se de pragul simbolic de 100 de dolari.
Un eventual conflict în Ucraina sau sancţiunile impuse Rusiei ar putea afecta livrările de materii prime precum petrol, gaze naturale, aluminiu şi grâu.
Creşterea cererii şi diminuarea stocurilor globale de petrol şi produse petroliere au alimentat şi ele tendinţa de apreciere, în condiţiile în care livrările suplimentare din Iran sunt incerte având în vedere că negocierile pe tema programului nuclear se prelungesc.
Qatarul a semnalat că nicio țară nu are capacitatea de înlocuire a livrărilor de gaze rusești către Europa cu gaze naturale lichefiate, în caz de perturbări din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina, potrivit Agerpres.
Terminalele europene de gaze naturale lichefiate au capacitate disponibilă limitată pentru a absorbi livrările suplimentare din SUA sau din alte state, în eventualitatea întreruperii livrărilor de gaze ruseşti.
Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE. Bruxelles-ul este nevoit să se reorienteze în materie de aprovizionare cu caz, mai ales că tensiunile privind Ucraina ating noi și noi piscuri.
Astfel, UE a demarat discuții cu Statele Unite și cu alți furnizori despre creșterea livrărilor de gaze către Europa. Într-un gest de ”solidaritate cu aliații care împărtășesc aceleași valori”, Japonia a decis să ofere Uniunii surplusul de gaz natural lichefiat.
