Președintele Nicușor Dan s-a declarat “îngrijorat profund” de rezultatele studiului prezentat marți de INSCOP și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc – IICCMER, care relevă că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun.
“În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor. Când speranțele sunt înșelate ani la rând, nostalgia devine o reacție firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a scris șeful statului, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit președintelui, “această imagine falsă despre perioada comunistă este întreținută și de campanii de dezinformare, care încearcă să submineze valorile democratice și să ofere un trecut împachetat frumos, în timp ce ascund adevărul despre represiune, frică, foamete și lipsa de libertate”.
“Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria noastră colectivă și cât de ușor pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea onestă cu cetățenii. Pentru a păstra democrația vie și relevantă, trebuie să combatem ferm dezinformarea, să redăm oamenilor încrederea prin politici publice corecte și să construim o societate în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală să fie resimțite de toți cetățenii. România nu poate construi un viitor solid privind înapoi cu iluzii. Avem datoria de a învăța din trecut, nu de a-l reînvia”, a punctat președintele Nicușor Dan.
La peste 35 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989 împotriva regimului comunist și a dictatorului Nicolae Ceaușescu și la aproape două decenii de la condamnarea oficială, în Parlament, a acestui regim ca fiind „ilegitim și criminal”, majoritatea românilor se poziționează favorabil și cu o notă nostalgică la perioada comunistă. Această constatare o arată cel mai recent sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și prezentat în integralitate marți. Peste 55% dintre respondenți consideră că regimul comunist a fost „mai degrabă un lucru bun” pentru România, iar aproape 67% îl evaluează pozitiv pe Nicolae Ceaușescu, în ciuda represiunii și abuzurilor din acea perioadă și a faptului că 1.116 de compatrioți au plătit cu viața la revoluția care a declanșat căderea regimului ceaușist.
Percepțiile favorabile nu se limitează la o evaluare generală: 48% dintre români cred că nivelul de trai era mai bun înainte de 1989, iar aproape 59% apreciază că instituțiile statului erau mai eficiente în comunism decât în prezent, 65% consideră că în perioada dinainte de 1989 era mai multă corupție în România, . De asemenea, 77% sunt de părere că România era o țară mai bogată înainte de 1989, iar 68% spun că se producea mai mult.
Studiul, intitulat „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, reflectă atât o memorie colectivă influențată de experiențe personale sau transmise în familie, cât și o disociere între libertățile politice – unde comunismul este în mod majoritar condamnat – și dimensiunile socio-economice, unde trecutul apare într-o lumină adesea idealizată.
Lansarea sondajului a avut loc marți la sala Transilvania din cadrul Palatului Victoria Sondajul de opinie, realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025, oferă o radiografie la zi a felului în care românii se raportează la perioada comunistă, aducând în prim-plan elementele de memorie colectivă care alimentează nostalgia față de fostul regim.
Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.
