Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a analizat împreună cu 100 de fermieri din Gorj stadiului proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, provocările din sectorul agricol și soluțiile necesare pentru a le depăși.
Potrivit unui comunicat al MADR, acesta a participat la Târgu-Jiu, la seminarul „Schimb de experiență și promovare de bune practici privind PNDR 2014–2020”.
Alături de ministru s-au aflat Dana Rebega, director general al Autorității de Management pentru PNDR (AMPNDR), care a oferit clarificări detaliate privind măsurile de finanțare disponibile, condițiile de eligibilitate și prioritățile pentru perioada următoare, precum și Cosmin Mihai Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj, care a subliniat importanța investițiilor în agricultură pentru dezvoltarea economică a județului și sprijinul constant acordat fermierilor locali.
„Este esențial să construim, împreună cu sistemul bancar și Fondul de Garantare, un mecanism mai accesibil pentru finanțarea proiectelor europene”, a subliniat ministrul Florin Barbu.
Cu acest prilej, ministrul a prezentat un bilanț al rezultatelor obținute în sectorul zootehnic în perioada 2023–2025. Doar în 2024, România a produs peste 598 de milioane de pui, iar în județul Gorj au fost crescuți peste 18 milioane. În sectorul ovin, PNDR 2014–2020 a susținut investiții în abatoare și în reproducție, contribuind la creșterea efectivelor.
Totodată, Florin Barbu a menționat că România a exportat peste 200 de milioane de pui către Franța, Italia și alte state europene, atingând un grad de autosuficiență de 165% în sectorul avicol.
„Rolul nostru, al MADR, este să integrăm eficient noile fonduri europene în toate ramurile agriculturii – vegetal, zootehnic și procesare”, a afirmat ministrul.
În încheiere, Florin Barbu a reiterat că parteneriatul cu fermierii români este esențial pentru succesul oricărui program de dezvoltare rurală: „Fermierii sunt pilonul de bază al agriculturii românești.”
Viitorul buget multianual al UE este construit pe trei piloni. Primul dintre aceștia prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune.
Ceilalți doi piloni sunt cel al competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) și cel al Europei globale.
Propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici de membrii legislativului european care au transmis că bugetul pe termen lung avansat de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea celor două politici, cea de coeziune și agricolă comună.
Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, reprezintă „o înghețare a investițiilor”, au avertizat eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în „megafonduri-umbrelă”.
