Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au ieșit în evidență la summitul Consiliului European prin poziționări diferite privind modul de finanțare a sprijinului pentru Ucraina, în contextul în care liderii UE au ajuns la un acord pentru acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro Kievului pentru perioada 2026–2027, relatează Politico Europe.
După negocieri îndelungate, Uniunea Europeană a decis să asigure finanțarea Ucrainei prin împrumuturi comune, garantate de bugetul UE, urmând ca banii să fie rambursați de Kiev doar după ce Rusia va plăti despăgubiri de război. Deși decizia finală a fost prezentată drept un succes colectiv, diferențele de abordare dintre Paris și Berlin au fost evidente.
Emmanuel Macron a declarat că împrumutul comun al Uniunii Europene s-a impus drept „cea mai realistă și cea mai practică soluție” pentru finanțarea Ucrainei, după „discuții îndelungate” între statele membre.
Liderul de la Elysee a susținut această opțiune ca fiind cea mai fezabilă, în condițiile dificultăților juridice și politice legate de utilizarea directă a activelor rusești înghețate. Macron, un susținător constant al datoriei comune la nivel european, a văzut în acordul privind împrumutul un pas necesar pentru menținerea unității europene și pentru asigurarea sprijinului financiar vital pentru Kiev.
În schimb, cancelarul german Friedrich Merz s-a numărat printre cei mai fermi susținători ai utilizării activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei și a prezentat acordul drept un semnal dur transmis Moscovei.
Merz a subliniat că activele rusești vor rămâne blocate până când Rusia va plăti despăgubiri și a avertizat că, în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, Uniunea Europeană va recurge la folosirea acestor active pentru rambursarea împrumutului acordat Ucrainei, „în deplină conformitate cu dreptul internațional”.
Cancelarul german a insistat că Ucraina va rambursa împrumutul doar după ce Rusia va plăti despăgubiri și a calificat acordul liderilor europeni drept „o veste bună pentru Ucraina și una proastă pentru Rusia”.
„Presupun că banii vor fi disponibili cel târziu în a doua jumătate a lunii ianuarie”, a mai declarat cancelarul german, întrebat când va fi disponibil împrumutul de ordinul miliardelor de euro pentru Kiev. Fondurile vor menține țara pe linia de plutire în următorii doi ani, a mai subliniat politicianul conservator.
În viziunea sa, decizia UE transmite un mesaj clar Kremlinului că războiul nu va fi profitabil pe termen lung.
Diferențele de ton dintre cei doi lideri au fost vizibile și în evaluarea rezultatului summitului. Macron a mizat pe pragmatism și pe fezabilitatea politică a datoriei comune, în timp ce Merz a pus accent pe presiunea strategică exercitată asupra Rusiei și pe menținerea opțiunii de a utiliza activele înghețate drept instrument de constrângere.
În final, acordul prevede că 24 dintre cele 27 de state membre vor participa la împrumutul comun de 90 de miliarde de euro, în timp ce Cehia, Ungaria și Slovacia nu vor contribui la garanții. Totodată, liderii UE au mandatat Comisia Europeană să continue lucrul la aspectele tehnice și juridice ale unui posibil împrumut bazat direct pe activele rusești imobilizate.
Liderii europeni au intrat în summitul de joi cu intenția, împărtășită de mulți dintre ei, de a garanta acest împrumut extrem de necesar prin folosirea unei părți din cele aproximativ 210 miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate pe teritoriul UE. Planul a eșuat însă din cauza cererii Belgiei, care găzduiește 88% din aceste fonduri în Uniune, de a beneficia de garanții bugetare nelimitate din partea celorlalte state membre în cazul în care Moscova ar obține câștig de cauză într-un eventual proces de despăgubiri.
Prim-ministrul belgian Bart De Wever s-a grăbit să minimizeze rolul său în torpilarea planului UE privind înghețarea activelor rusești după summit. Întrebat dacă consideră rezultatul ca fiind o victorie, De Wever a răspuns: „Cred că Ucraina a câștigat… Europa a câștigat, iar stabilitatea financiară a câștigat cu siguranță”.
„Am contribuit la găsirea unei soluții pentru Ucraina, ceea ce era esențial”, a adăugat el. Prim-ministrul a mai spus că, în teorie, este „dispus să discute” din nou planul privind înghețarea activelor în viitor, dar a afirmat că noi discuții în ianuarie „nu sunt realiste”.
„Am încheiat un acord prin care putem satisface nevoile de finanțare ale Ucrainei pentru următorii doi ani”, a declarat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Potrivit acesteia, Comisia a propus două soluții, ambele viabile din punct de vedere juridic și tehnic, iar statele membre au decis să sprijine împrumuturile UE pe piețele de capital, lucru care va fi implementat pe baza unei cooperări consolidate.
