Connect with us

INTERNAȚIONAL

În era protecționismului lui Trump, UE și Japonia pledează pentru semnarea unui acord de liber schimb

Published

on

Premierul Japoniei, Shnizo Abe, a întreprins o vizită în Bruxelles, prilej cu care a avut întrevederi cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,  și cu cel al Consiliului European, Donald Tusk, pentru a negocia un acord de liber schimb și a încheia un parteneriat strategic „foarte curând”, aceasta putând fi considerat drept o încercare de a echilibra schimbarea SUA în materie de de comerț, notează New Europe.

Sursă foto: ec.europa.eu

Președintele Juncker a declarat: „Considerăm că acest acord este necesar doarece noi credem în liberul schimb, echitabil și bazat pe reguli. În acest fel ne vom orienta către lume, mai degrabă decât să revenim la izolaționism. UE este deschisă pentru afaceri echitabile. Negocierile noastre cu Japonia sunt acum într-o etapă decizivă, și sper, finală”, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene.

Un mesaj asemnător a fost dat și de către premierul Japoniei, ținând să reitereze angajamentul țării sale pentru liberul schimb la nivel global: „Vom încerca, în principiu, să urmărim semnarea unui acord cât mai curând posibil pentru a-i conferi o simbolistică a comerțului liber.”

Aceste declarații ale liderilor european și japonez sunt făcute în contextul în care, în cadrul întâlnirii G20 al miniștrilor de finanțe, SUA s-au declarat împotriva condamnării practicilor protecționiste, dorind chiar renegocierea OMC.

Reprezentanți ai Japoniei și UE se vor întâlni în luna aprilie în Tokyo pentru o nouă rundă de negocieri în vederea intensificării procesului și a semnării unui acord.

Pe lângă acest acord comercial, UE și Japonia sunt angajate în negocierea unui parteneriat strategic care să reflecte poziția Japoniei ca partener strategic cheie al UE în Asia și care reliefează angajamentul comun al partenerilor pentru deschidere, comerț bazat pe reguli, respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Cooperare transfrontalieră cu fonduri europene între România și Ucraina pentru reabilitarea infrastructurii spitalicești și introducerea conceptului de telemedicină

Published

on

Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea au anunţat luni, cu prilejul conferinţei de lansare a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate”, în valoare totală de peste 3,7 milioane de euro, că s-a semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea Secţiei de ortopedie şi a sălii de sterilizare din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Tulcea, relatează Agerpres

Tot în cadrul proiectului, care se derulează în comunităţi de pe malurile române şi ucrainene ale Dunării, în baza parteneriatul dintre CJ Tulcea, Primăria Ismail (regiunea ucraineană Odessa), Spitalul Dunărean al Consiliului regional Odessa şi Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos (Galaţi), s-a semnat şi contractul de realizare a documentaţiei tehnice de reabilitare a unor secţii din Spitalul orăşenesc din Măcin, a precizat Persida Costea, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean Tulcea.

Prin proiectul privind infrastructura de sănătate, partea ucraineană va reabilita un spital de pediatrie şi Spitalul dunărean al Consiliului regional Odessa, iar în Spitalul orăşenesc Măcin, ca şi în secţia de ortopedie a SJU din Tulcea se va implementa sistemul de telemedicină. Potrivit managerului Spitalului orăşenesc Măcin, Vasilica Dascălu, telemedicina este o alternativă mai ieftină și care oferă servicii sigure și de calitate pentru comunicarea între specialiștii aflați la distanță, în vederea asigurării celui mai bun tratament pentru pacienți. 

Proiectul privind infrastructura de sănătate din Tulcea şi Ismail a fost iniţiat în urmă cu cinci ani.

Valoarea totală a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate” este de 3,78 de milioane de euro, iar perioada de implementare este de 36 de luni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Un cipriot condamnat la închisoare pe viață, cea mai aspră sentință din istoria Ciprului, după ce a ucis șapte femei, printre care și două românce

Published

on

Fostul căpitan de armată cipriot Nicos Metaxas a primit luni şapte condamnări la închisoare pe viaţă, după ce a pledat vinovat la acuzaţiile de ucidere a cinci femei şi două fetiţe, toate cu cetăţenie străină, printre care şi două românce, transmite Agerpres, potrivit Agerpres.

Cazul, care a echivalat cu cele mai cumplite atrocităţi comise împotriva unor femei în Cipru, a declanşat revoltă şi oroare într-o ţară unde crimele grave sunt relativ rare, şi a provocat demisia ministrului justiţiei şi demiterea şefului poliţiei.

Nicos Metaxas, în vârstă de 35 de ani, s-a recunoscut vinovat la 12 capete de acuzare referitoare la răpirea şi uciderea cu premeditare a şapte persoane – provenite din Filipine, Nepal şi România (Livia Florentina Bunea, în vârstă de 38 de ani, şi fiica sa în vârstă de 8 ani, Elena – n.red.) – între septembrie 2016 şi iulie 2018.

Cei doi copii, în vârstă de 6, respectiv 8 ani, erau fiicele a două dintre femei.

Sentinţa, dictată de tribunalul penal din Assizes, este cea mai aspră pronunţată vreodată de sistemul de justiţie cipriot.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Delegația Parlamentului European, după vizita la Chișinău: Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Republica Moldova pentru binele cetăţenilor ţării

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu a avut o întrevedere luni, 24 iunie, cu delegaţia deputaţilor europeni, condusă de Heidi Hautala, vicepreşedinte al Parlamentului European, prilej cu care oficialii au trasat priorităţile de cooperare între Republica Moldova şi UE, transmite un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău.

Premierul Maia Sandu a apreciat sprijinul Uniunii Europene acordat ţării noastre, în special, în situaţiile când procesele democratice se aflau în pericol şi a exprimat speranţa că partenerii europeni vor susţine, în continuare, eforturile Guvernului de la Chişinău de consolidare a instituţiilor şi proceselor democratice.  

Premierul a subliniat că drepturile omului, revenirea la practicile democratice şi crearea oportunităţilor pentru cetăţeni sunt priorităţi absolute pentru Guvern. Şefa Executivului a menţionat că guvernul precedent a făcut multe promisiuni şi a pornit multe programe fără a avea acoperire financiară pentru ele şi a lăsat ţara într-o situaţie financiară dificilă.    

„Am exprimat speranţa că foarte curând vor putea fi reluate programele de asistenţă financiară şi tehnică pentru Republica Moldova. Am exprimat solicitările noastre de ajutor pentru a investiga furturile majore din ultimii ani, dar şi spălările de bani despre care ştim cu toţii. Sperăm foarte mult că, în continuare, vom obţine suport pe aceste dimensiuni, dar şi pe alte domenii, lucru care va duce la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor din Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu la conferinţa de presă.  

La rândul său, vicepreşedintele Parlamentului European, Heidi Hautala, a promis o nouă pagină în relaţia dintre Uniunea Europeană şi noul Guvern de la Chişinău în implementarea reformelor democratice.  

„Amtosfera la Chişinău este alta. Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Moldova pentru binele cetăţenilor ţării. Este important să deblocăm asistenţa macrofinanciară. Este binevenită această nouă iniţiativă de a amplifica sprijinul nostru, pentru că vedem că acum chiar există voinţă politică. Mai ales în ceea ce priveşte crearea unui sistem judiciar independent şi intensificarea proceselor de transparenţă şi întărire a integrităţii”, a conchis oficialul european.

O delegaţie a Parlamentului European s-a aflat luni, la Chişinău, pentru a evalua situaţia politică din Republica Moldova şi pentru un schimb de opinii cu noul guvern al ţării. Delegaţia a fost formată din patru europarlamentari, iar din ea a făcut parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending