Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene va dovedi, încă o dată, că patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate, a declarat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, la Varșovia, în cadrul ceremoniei de deschidere a președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, subliniind importanța motto-ului “Securitate, Europa!” al președinției poloneze, în acest context crucial.

Costa a elogiat contribuția Poloniei la Uniunea Europeană în cei 20 de ani de la aderare, descriind-o ca pe una dintre cele mai mari povești de succes ale extinderii UE.

“O adevărată sursă de dinamism. O piatră de temelie a apărării europene. Un pilon crucial al pieței unice. Și o economie inovatoare și înfloritoare. Polonia este cu siguranță una dintre cele mai mari povești de succes ale extinderii, cea mai bună investiție geostrategică făcută de Europa pentru a garanta libertatea și democrația după lungi perioade de totalitarism.”, a spus Costa.

The Polish presidency will prove once more that patriotism and European integration are interconnected.

There is no better time for Polish leadership in the EU.#Poland25EU

Follow my speech at the launch of the Polish presidency of @EUCouncil ↓ https://t.co/4QRi5mIXiH

— António Costa (@eucopresident) January 3, 2025

Securitate și apărare în centrul agendei europene

Într-un moment de intensificare a amenințărilor geopolitice, Polonia, care a fost un bastion al apărării europene, joacă un rol-cheie în consolidarea securității continentului. Costa a anunțat organizarea unei reuniuni informale a liderilor europeni în februarie 2025, dedicată tematicii apărării, cu participarea secretarului general al NATO și a prim-ministrului Marii Britanii, invitarea premierului britanic fiind făcută la sugestia lui Tusk.

“Ucraina trebuie să rămână prioritatea noastră principală. În acest an trebuie să continuăm să fim alături de Ucraina – atât cât este necesar, atât timp cât este necesar, pentru a obține o pace globală, justă și durabilă. Dreptul internațional trebuie să prevaleze, pentru libertatea poporului ucrainean și pentru securitatea noastră comună”, a adăugat premierul portughez, pledând pentru o cooperare transatlantică solidă și o autonomie strategică europeană.

“Știm cu toții că apărarea este crucială pentru prezentul și viitorul Europei, dar este doar o componentă a arhitecturii noastre de securitate. După cum subliniază pe bună dreptate programul președinției poloneze, trebuie să o abordăm într-un mod mai integrat. Pentru a ne consolida reziliența în fața dezastrelor naturale – precum inundațiile dramatice pe care Polonia le-a suferit vara trecută -, securitatea frontierelor noastre, pentru a aborda provocările legate de migrație, pentru a face față amenințărilor și atacurilor hibride, pentru a consolida infrastructura energetică și securitatea alimentară și pentru a reduce dependența noastră de tehnologiile și materiile prime importate. Aceasta este calea de a obține o autonomie europeană strategică cuprinzătoare, făcând democrațiile europene mai rezistente, mai unite și mai puternice în mod colectiv pentru a face față provocărilor globalizării. Deoarece prosperitatea și securitatea merg mână în mână”, a continuat șeful Consiliului European.

Soluții pentru sustenabilitate economică și socială

Președintele Consiliului European a subliniat că Președinția poloneză abordează securitatea într-un mod integrat, incluzând reziliența în fața dezastrelor naturale, securitatea frontierelor, tranziția energetică și siguranța alimentară. În plus, el a evidențiat importanța unui nou Cadru Financiar Multianual pentru a stimula competitivitatea, convergența socială și coeziunea regională în Uniunea Europeană.

“Sectorul apărării poate deveni un motor economic prin investiții strategice, creând locuri de muncă mai bune și mai bine plătite și dezvoltând industrii europene competitive la nivel global,” a declarat Costa.

Un viitor al unității și al valorilor europene

Antonio Costa a încheiat cu o referire la moștenirea simbolică a Poloniei și la lecțiile istoriei europene.

“Marele scriitor polonez Stanislaw Lem a spus odată: „Nu căutăm nimic în afară de oameni. Nu avem nevoie de alte lumi. Avem nevoie de oglinzi”. Are dreptate. Politica este despre și pentru oameni. La sfârșitul zilei, ceea ce contează este modul în care politicile naționale și europene îmbunătățesc viața de zi cu zi a oamenilor. Acesta este sensul Uniunii Europene. Și acesta este, cred eu, scopul președinției poloneze”, a conchis președintele Consiliului European, declarându-se privilegiat de faptul că va putea colabora cu Donald Tusk, fost președinte al Consiliului Europena, din postura de prim-ministru al Poloniei.

Polonia, din ce în ce mai ambiţioasă pe scena europeană, a preluat de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, cu sloganul “Securitate, Europa!”, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles.

Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene – începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.

La fel ca la precedenta succesiune a celor două țări ale grupului de la Vișegrad la președinția Consiliului UE, în 2011, Ungaria și Polonia sunt conduse de aceiași Viktor Orban și Donald Tusk în postura de prim-miniștri.

Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia, joi, la Consiliul European, asupra intensificării atacurilor hibride ruseşti care vizează subminarea democraţiilor prin dezinformare, prin activităţi cibernetice maligne, manipulare prin social media, în special în contexte electorale, amintind în acest sens de alegerile din ţara noastră şi din Republica Moldova. Cu referire la Republica Moldova, șeful statului a pledat pentru adoptarea rapidă a planului de reformă și creștere de 1,8 miliarde de euro și s-a pronunțat pentru deschiderea cât mai rapid posibil a primelor capitole de negociere în vederea aderării la UE.

El a subliniat că aceste atacuri nu sunt îndreptate numai către o singură ţară, ci împotriva societăţilor democratice în general şi a modului de viaţă bazat pe valori, drepturi şi libertăţi, precizează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În acest cadru, Klaus Iohannis a informat liderii UE despre evoluţiile recente din România, în contextul alegerilor prezidenţiale, şi a transmis un mesaj ferm privind respectul pentru valorile democratice şi calea pro-europeană, România continuând să fie o ţară stabilă şi responsabilă.

Astfel, preşedintele României a solicitat, la nivelul UE, o coordonare eficientă pe tema combaterii ingerinţelor străine prin dezvoltarea de instrumente şi mecanisme eficiente împotriva acestor fenomene tot mai prezente, tema combaterii interferenţelor şi activităţilor hibride ale Rusiei fiind introdusă în textul concluziilor finale la solicitarea României.

Citiți și Liderii UE încheie simbolic odiseea aderării României la Schengen, salutând ridicarea controalelor la frontierele terestre de la 1 ianuarie 2025

În ceea ce priveşte decizia de ridicare a controalelor la frontierele terestre şi finalizarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, textul concluziilor Consiliului European salută adoptarea acesteia şi, în acest context, preşedintele Klaus Iohannis a adresat mulţumiri celorlalţi lideri UE pentru sprijinul acordat pentru adoptarea acestei decizii şi a reiterat angajamentul ţării noastre de a rămâne în continuare un partener angajat şi proactiv în consolidarea securităţii interne a UE, precum şi a securităţii frontierelor externe.

Referitor la Ucraina, discuţiile au vizat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pe toate dimensiunile sale, precum şi continuarea sprijinului cuprinzător al Uniunii pentru Ucraina. A fost reafirmată susţinerea UE pentru principiile şi obiectivele cheie ale Formulei de Pace propuse de preşedintele Zelenski, fiind subliniată importanţa faptului ca nicio iniţiativă internaţională de pace să nu fie avansată fără implicarea Ucrainei. În egală măsură, UE trebuie să rămână implicată îndeaproape în toate chestiunile care privesc securitatea Europei, arată Administraţia Prezidenţială.

În acest sens, preşedintele Iohannis a reconfirmat sprijinul ţării noastre pentru Ucraina, pe toate palierele relevante, îndeosebi în ceea ce priveşte nevoile de apărare şi cele energetice. Cu privire la eventuale negocieri pentru pace, şeful statului român a subliniat necesitatea ca acestea să se bazeze pe principii corecte şi juste, cu respectarea dreptului internaţional şi a poziţiei Ucrainei, ca victimă a acestei agresiuni ilegale şi neprovocate.

Totodată, Klaus Iohannis a atras atenţia asupra problemei securităţii energetice a Republicii Moldova, care, alături de Ucraina, se confruntă cu provocări tot mai grave pe acest palier, pe fondul agresiunii ruse. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat inclusiv pentru maximizarea sprijinului oferit la nivel bilateral pentru cele două ţări, împreună cu partenerii europeni şi internaţionali.

Totodată, a punctat şi necesitatea continuării sprijinului rezilienţei şi a stabilităţii Republicii Moldova, precum şi a eforturilor de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin implementarea Planului de Creştere pentru Moldova şi prin adoptarea rapidă a Facilităţii de Reformă şi Creştere. De asemenea, Concluziile adoptate fac referire la necesitatea consolidării sprijinului pentru Republica Moldova pe palierele cruciale menţionate, inclusiv securitatea energetică.

Liderii UE au abordat situaţia din Orientul Mijlociu, fiind salutat acordul de încetare a focului din 27 noiembrie între Israel şi Liban şi au reiterat apelul către părţile implicate privind implementarea acestuia. Totodată, a fost reluat apelul de încetare a focului în Fâşia Gaza şi de eliberare a tuturor ostaticilor, precum şi de îmbunătăţire a accesului la asistenţă umanitară. Liderii europeni au reiterat angajamentul faţă de respectarea dreptului internaţional şi soluţia celor două state.

Preşedintele României a pledat pentru o poziţionare unitară, fermă şi coordonată care să permită UE să îşi aducă propria contribuţie la soluţionarea acestor crize, în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile multilateralismului. În acest sens, arată el, Uniunea Europeană îşi poate consolida rolul de mediator în regiune, precum şi pe cel de apărător al drepturilor omului, într-un sens mai larg.

Referitor la situaţia din Siria, Klaus Iohannis a reiterat sprijinul ţării noastre pentru politica UE privind revenirea refugiaţilor sirieni, care trebuie să fie voluntară şi în condiţii de siguranţă. De asemenea, a arătat că este necesară o soluţie politică în Siria, care să includă o tranziţie paşnică a puterii către un guvern responsabil, care să protejeze suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Siriei.

Şeful statului a încurajat menţinerea unei abordări constructive în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei, cu accent pe urmărirea progreselor pe partea de protecţie a frontierelor şi consolidare a dimensiunii externe a migraţiei. El subliniat, de asemenea, că migraţia continuă să fie o provocare comună, care trebuie abordată printr-o cooperare consolidată şi măsuri decisive, care au produs rezultate pozitive până în prezent prin reducerea migraţiei ilegale şi a cererilor de azil. Totodată, a menţionat faptul că România poate sprijini o implementare timpurie a Pactului privind migraţia şi azilul, pe anumite aspecte, ţinând cont de un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate.

Klaus Iohannis a arătat că politica de extindere, una dintre cele mai importante politici ale UE, trebuie continuată, inclusiv luând în considerare oportunităţile oferite de cadrul actual. A reiterat sprijinul faţă de ambiţiile partenerilor de a avansa procesele de aderare la UE într-un ritm crescut, cu respectarea principiului meritelor proprii. În acest context, acesta a evocat şi sprijinul pentru obiectivul deschiderii cât mai curând posibil a Clusterului I de negocieri cu Republica Moldova şi Ucraina.

Liderii europeni au reiterat importanţa creşterii pregătirii, prevenirii şi răspunsului la crize, în contextul unui climat al ameninţărilor aflat în continuă evoluţie. A fost accentuată, de asemenea, importanţa unei pregătiri îmbunătăţite şi coordonate la nivel militar şi civil, în cadrul unei abordări care ia în considerare riscurile pe toate palierele relevante.

Preşedintele României a reafirmat importanţa şi urgenţa consolidării capacităţilor UE de acţiune în acest domeniu, ca priorităţi ale Uniunii, inclusiv în contextul numărului tot mai mare de dezastre naturale cauzate de schimbările climatice.

Klaus Iohannis a pledat, totodată, pentru necesitatea unei pregătiri consolidate şi coordonate pentru gestionarea strategică a crizelor, la nivelul întregii societăţi, respectând competenţele statelor membre şi în sinergie cu NATO, precum şi pentru un nivel realist de ambiţie şi pentru prioritizarea iniţiativelor în domeniu, care necesită finanţare urgentă.

Corespondență din Bruxelles

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au salutat joi decizia Consiliului UE de a ridica controalele persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, conform concluziilor adoptate la summitul Consiliului European, această mențiune încheind simbolic odiseea procesului de integrare a celor două țări în zona de liberă circulație.

Reuniți pe 12 decembrie la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

“România este în Schengen cu drepturi depline!“, a exclamat atunci președintele Klaus Iohannis, referindu-se la “o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți”.

Miniștrii afacerilor interne au luat decizia cu privire la data eliminării controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria și România și între acestea, după ce Austria a anunţat că renunţă la opoziţia faţă de aderarea deplină a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, ultimul obstacol pentru cele două ţări est-europene după o aşteptare îndelungată. De asemenea, și Parlamentul Olandei a votat ca guvernul de la Haga să susțină aderarea deplină a celor două țări la Schengen.

Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis asupra accesului României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce miniștrii afacerilor interne din Austria, Bulgaria, România și Ungaria s-au întrunit pe 21-22 noiembrie la Budapesta, sub auspiciile președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, pentru a avansa negocierile pentru integrarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, singura țară care se mai opunea acestei decizii fiind Austria.

Potrivit acordului prezentat în noiembrie în Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 27 noiembrie că ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), au agreat aderarea completă la Schengen și cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025, decizia formală urmând a fi luată la nivelul Consiliului JAI.

Austria, refractară în 2022, când şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parţială a Bulgariei şi României în martie, limitată la aeroporturi şi la porturi maritime.

Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.