Connect with us

INTERNAȚIONAL

Înaintea reuniunii cu Vladimir Putin și a summitului NATO, Donald Trump nu exclude posibilitatea recunoașterii anexării peninsulei Crimeea de către Rusia

Published

on

Președintele Donald Trump a lăsat ușa deschisă pentru o recunoaștere de către SUA a anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, spunând reporterilor că o astfel de mișcare va fi pusă în discuție atunci când se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin luna viitoare, informează Bloomberg și Radio Europa Liberă.

Întrebat de reporteri în cadrul unei călătorii cu Air Force One pe 29 iunie dacă ar putea renunța la poziția de lungă durată a Washington-ului față de anexarea Crimeei, Trump a spus: “Va trebui să vedem”.

FOTO: en.kremlin.ru

Trump a răspuns similar când a fost întrebat dacă va lua în considerare ridicarea sancțiunilor Statelor Unite împotriva Rusiei, care au fost impuse din cauza anexării. El a spus că scopul summitului cu Vladimir Putin din 16 iulie este îmbunătățirea relațiilor dintre Washington și Moscova, care se află la cel mai scăzut nivel după Războiul Rece.

“Vom vedea ce face Rusia”, a spus Trump, conform surselor citate.

Președintele SUA nu se află la primele declarații cordiale față de Rusia și Vladimir Putin. Înaintea tensionatului summit G7 din Canada, Trump a lăsat să se înțeleagă că și-ar dori reintegrarea Rusiei în format și s-a delimitat, în mai multe rânduri, de anexarea Crimeei de către Federația Rusă, întrebăndu-se retoric dacă nu cumva administrația Obama s-a purtat prea blând cu Moscova.

Citiți și Primul summit Trump-Putin, găzduit într-o capitală din Uniunea Europeană: Președinții Statelor Unite și Rusiei se întâlnesc pe 16 iulie la Helsinki, la câteva zile după summitul NATO

Donald Trump și Vladimir Putin vor participa pe 16 iulie, la Helsinki, la primul lor summit bilateral de la instalarea președintelui american în funcție.

Reuniunea va avea loc la câteva zile după ce Donald Trump va participa la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, acolo unde liderii euro-atlantici sunt așteptați să agreeze noi măsuri pentru contracarea agresiunilor, inclusiv cea provenită dinspre Est prin anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Guvernul german: “Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată” de decizia președintelui Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania

Published

on

Autoritățile de la Berlin sunt îngrijorate de decizia președintelui Donald Trump de a retrage mii de soldați americani din Germania, care ar putea deterioria semnificativ relațiile germano-americane, relatează presa internațională și Agerpres.

“Relaţia germano-americană ar putea fi grav afectată de o astfel de decizie a preşedintelui american”, a declarat Coordonatorul guvernului german pentru relaţiile transatlantice, Peter Beyer.

Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania, a declarat vineri un înalt oficial american sub protecţia anonimatului, o decizie luată la o săptămână distanță după ce Angela Merkel a anunțat că nu va participa la summitul G7 de la Washington, transmite Reuters și Agerpres.

Citiți și: Preşedintele Donald Trump a ordonat armatei americane retragerea a aproximativ 9.500 de soldaţi din Germania

Numărul militarilor americani dislocaţi în Germania ar urma să se reducă la 25.000, de la 34.500 cât sunt în prezent.

Continue Reading

SUA

SUA: Joe Biden, contracandidatul președintelui Trump, promite să lupte împotriva rasismului și în favoarea reformării poliției

Published

on

© Biography.com

Democratul Joe Biden, fost vicepreşedinte al SUA care candidează împotriva republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale din noiembrie, a promis să lupte împotriva rasismului şi în favoarea reformelor în rândurile poliţiei după moartea afro-americanului George Floyd, informează duminică dpa și Agerpres.

Floyd, în vârstă de 46 de ani, a murit luna trecută, în Minneapolis (Minnesota) după ce un poliţist alb l-a ţintuit la pământ cu genunchiul timp de aproape 9 minute.

Într-un articol de opinie publicat sâmbătă în cotidianul Los Angeles Times, Biden a vorbit despre nevoia de “politici concrete şi de mult timp necesare pentru a combate rasismul sistemic”.

“Dacă voi fi ales, în 100 de zile de la preluarea mandatului mă angajez să înfiinţez o comisie de supraveghere a poliţiei naţionale”, a promis Biden.

“Trebuie să implementăm reglementări poliţieneşti orientate cu adevărat spre comunitate şi să ne asigurăm că fiecare departament de poliţie din ţară trece printr-o revizuire comprehensivă a practicilor privind angajarea, pregătirea şi detensionarea, în timp ce guvernul federal trebuie să ofere instrumentele şi resursele necesare pentru punerea în aplicare a reformelor”, a continuat Biden, în vârstă de 77 de ani.

Manifestările împotriva brutalităţii poliţiştilor şi a rasismului în SUA au avut loc, la sfârşitul săptămânii în Marea Britanie, Germania, Canada şi luni în Noua Zeelandă. Tot luni, mii de oameni s-au adunat la Dublin şi Amsterdam şi câteva zeci la Paris. 

La o săptămână după moartea George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.

Continue Reading

NEWS

OMS recomandă purtarea măștilor de protecție și în locurile publice pentru a nu permite răspândirea coronavirusului

Published

on

© WHO/ Twitter

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă purtarea măștilor de protecție în public pentru a  nu permite răspândirea coronavirusului, deoarece măștile pot reprezenta o „barieră” pentru picăturile cu agenți patogeni care pot infecta persoanele din jur. Inițial, OMS susținea că nu există suficiente dovezi potrivit cărora oamenii sănătoși ar trebui să-și acopere fețele cu măști, în public, informează BBC, potrivit Digi24.

De asemenea, OMS recomandă purtarea măștilor de protecție în zonele în care virusul se răspândește și distanțarea socială nu este posibilă, precum transportul public sau magazine.

Cu toate acestea, agenţia ONU cu sediul la Geneva a subliniat că purtatul măştilor poate creşte riscurile pentru sănătate dacă oamenii le contaminează atingându-le cu mâinile murdare, relatează Agerpres.

“Măştile pot crea, de asemenea, un fals sentiment de securitate”, a declarat directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un briefing de presă online.

Oficialul OMS a avertizat că purtatul măştilor nu poate înlocui igiena mâinilor, distanţarea fizică şi nici ţinerea sub urmărire a  şi a contactelor lor sociale. “Nu pot spune acest lucru suficient de clar: doar măştile singure nu vă vor proteja de COVID-19”, a subliniat Tedros.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, totodată, persoanele de peste 60 de ani sau cu afecțiuni medicale ar trebui, de asemenea, să poarte măștile atunci când distanțarea socială nu poate fi menținută, conform Mediafax.

OMS recomandase anterior ca doar lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele infectate cu noul  și îngrijitorii lor să poarte măștile de protecție.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending