Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU ”Agora – Viitorul Europei” la Piatra Neamț: Cum văd susținătorii celor cinci scenarii din Cartea Albă a Comisiei Europene viitorul României în UE

Published

on

Viitorul Europei trebuie să îi regăsească pe toți europenii alături într-o Uniune mai puternică, mai unită și care să acționeze cu o singură voce, este mesajul principal cu care s-a încheiat cea de-a doua dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, organizată la Curtea Domnească din Piatra Neamț de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro, cu sprijinul Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Centrului Europe Direct Piatra Neamț, ADR Nord-Est și al autorităților locale.

La finalul dezbaterii, vorbitorii – cele cinci personalități regionale care au susținut câte unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei – au vorbit într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro despre momentele cheie ale dezbaterii, despre cea mai bună opțiune de viitor pentru România și pentru Europa ca întreg.

Tudor Jijie, lect. univ. dr., Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, Director Executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (susținător al scenariului 1 – Continuând pe același drum)

T.J.: ”Scenariul 5 este unul care ne avantajează și, în mod evident, e cel pe care automat l-am susținut și eu, în afara jocului de rol, deoarece e o mare oprtunitatate să prindem din urmă niște decalaje de dezvoltare.

Pentru mine nu este întâmplător faptul că asta au votat cetățenii, iar la Piatra Neamț rezultatul a fost unul cu atât mai clar, decât la Târgoviște. Probabil că la Făgăraș vom merge pe aceeași direcție. Sunt oameni aici care au beneficiat într-o mai mare măsură de fonduri europene, aua vut o absorbție mai mare și este o zonă care are nevoie de mai mult pentru a se dezvolta și eu mă bucur că ați ales să fiți astăzi aici.

Este important să participăm la toate discuțiile legate de viitorul Europei, pe orice temă este abordată alături de așa-zisul nucleu dur al Uniunii Europene.

Atât vreme cât nu instituționalizăm acest concept și este vorba doar despre un grup de inițiativă care poate mai mult și face mai mult, dar în contextul regulilor pentru toți, asta ne poate ajuta și pe noi să prindem din urmă ”de facto” prima viteză a Europei. Este nevoie de o Europă consolidată, altminteri am avea o Europă vest-falică, una care se va reîmpărți. Am avut deja scenariul acesta în secolul 18, nu mai avem nevoie de el din motive religioase, egoiste, umane și naționale de care nu ne-am vindecat. Europa este un spațiu al solidarității, restul regulilor fiind reguli liberale”.

Provocări pentru România pentru a sprijini Europa să aibă o voce comună

T.J.: ”Prima este provocarea de a fi primită la masă ca partener cu drepturi egale, de a se face respectată, auzită, într-o manieră partenerială. Și de aici recurg și celelalte – o piață mai liberă, justiție, reguli europene implementate, deci o Europă la noi acasă”.

Vasile Asandei, director general, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (susținător al scenariului 3 – Cei care își doresc mai mult realizează mai mult)

V.S.: ”Acum că am depășit faza votului și susținerea pentru fiecare scenariu, pot spune că ne dorim cu toții mai multă Europă, deci scenariul 5 este ceea ce cred că își dorește majoritatea populației României.

Cât privește scenariul 3, eu îl consider o oportunitate și dacă suntem realiști și ne uităm la modul în care s-a creat, cum funcționează Uniunea Europeană el se aplică în prezent deja. Sunt lucruri pe care unii le fac, iar alți vin pe parcurs – zona euro, spațiul Schengen. Dar eu îl consider o oportunitate și din altă perspectivă, pentru că și noi putem fi inițiatorii sau participanții la niște inițiative care să ne ajute mai mult. După cum am spus și în dezbatere, noi trebuie să mergem cu o viteză mai mare, ca să îi prindem pe ceilalți din urmă. Și dacă avem inițiativă, dacă ne dorim, putem face mai mult, iar în acest scenariu putem face mai mult. Cred că conotația negativă vine din faptul că se consideră că doar unii au dreptul sau posibilitatea să facă mai mult. Și asta trebuie eliminat. În cazul zonei euro sau a spațiului Schengen, chiar dacă nu au avut cu toții posibilitatea de a face parte din ele, au creat un cadru căruia ceilalți se pot alătura mai târziu. Uneori e bine să fii în afară, ca să poți învăța lecțiile pe piele celorlalți și asta ajută. Scenariul 3 este o oportunitate, nu știu dacă va fi urmat sau nu, cred mai degrabă că viitorul Europei va fi o combinație între aceste scenarii, nu cred că va fi urmat strict unul dintre ele.

Pornind de la ideea că cu toți ar trebui să facem mai mari eforturi ca Europa să meargă înainte și nu oricum, ci mai bine, scenariul 5 este scenariul către care mergem și poate chiar mai mult. De asemenea, cred că ar trebui să existe o preocupare importantă pentru piața unică, pentru libera ciruclație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor, capitalurilor șamd. Ar trebui să acceptăm ideea că cei care vor mai mult pot face mai mult, dar trebuie să existe o bază clară pentru toată lumea, să știe că nu sunt excluși unii sau alții, că nu există cetățeni de mâna a doua, cred că Europa trebuie să investească mai mult în comunicarea cu cetățenii ei. Apreciez foarte mult inițiativa Agora – Viitorul Europei și sper că va continua și în alte forme. Eu vă asigur că la nivel local și regional văd interesul oamenilor pentru subiecte legate de Europa foarte crescut. Nu trebuie să fii nici la București, nici la Bruxelles, într-o poziție administrativă sau de putere ca să fii preocupat de aceste lucruri. Poate că oamenii, a nivel de bază, simt cel mai bine efectele Uniunii Europene și sunt și foarte interesați să își spună părerea. Euro-optimismul românilor este fundamentat, dar trebuie să comunicăm mai mult și mai bine valorile. Altfel, riscăm să nu știm ce pierdem din valorile acestea”.

Carol Schnakovszky, prof. univ. dr. ing., rector al Universității ”V. Alecsandri” din Bacău (susținător al scenariului 4 – Mai puțin, dar mai eficient)

Despre rezultatul votului, despre dezbatere

C.S.: ”Toate scenariile au fost interesante și ma bucur că l-am putut susține pe cel de-al patrulea. E sunt inginer, iar acesta s-a pliat mult mai bine pe pregătirea mea inginerească, celelalte fiind mult prea politico-economice. Toate scenariile au avantajele și dezavantajele lor. Celelalte se aseamană 70%, în ceea ce privește piața unică, uniunea economică și monetară, securitate, fiind mici diferențe între cele patru scenarii, pe când în scenariul “Mai puțin dar mai eficient”, aici abordările sunt total diferite deoarece presupune multă inovare. Acest scenariu n-a mai fost experimentat până acum, nici măcar la nivel de 20%.  Abordarea este una nouă și presupune regândirea priorităților, o cale destul de lungă deoarece fiecare stat membru are priorități, dar trebuie să stabilească doar câteva priorități comune. Politicile vor fi construite conform acestor priorități, iar bugetul va urma aceeași logică. Acest lucru înseamnă o administrare mai simplă, mai eficientă, cu rezultate mai vizibile”.

Pe ce scenariu s-ar plia mai bine România

C.S.: ”Pentru situația actuală, într-adevăr, scenariul votat se potrivește cel mai bine cerințelor cetățenilor României. Românii vor libertate de mișcare, libertatea circulației forței de muncă, lucru care este îngrădit mai mult sau mai puțin în celelalte scenarii”.

Andrei Postolache, antreprenor IT și consilier independent în Municipiul Iași (susținător al scenariului 5- Mult mai mult, împreună)

A.P.: ”Scenariul, așa cum a fost prezentat el, ”mai mult, împreună” este fezabil până în 2025. Dacă extindem puțin conceptul la ideea generală de o Europă federală, atunci nu știu dacă este feazbil până în 2025, dar eu cred că este un ideal către care trebuie să ne îndreptăm pentru că atunci când discuți fiecare temă, subiect cu subiect, cu oamenii rezonează cu ideea asta, numai că ea nu a fost comunicată ca o varianta de sine stătătoare la nivel public foarte mult”.

Eurobarometru – românii sunt euroentuziaști și au încredere în instituțiile europene mai mult decât cele naționale. Pe ce se bazează acest euro-optimism

A.P.: ”Cred că e un lucru care se bazează pe dezamăgiri în instituțiile românești, larg răspândită, că într-un fel sau altul, aceea că statul român a eșuat sau nu face lucrurile cum trebuie și, prin comparație, instituțiile europene par mai profesioniste, mai organizate, mai transparente, mai bine intenționate și ne îndreptăm spre ele ca spre o măsură de protecție. Dar cred că trebuie să apreciem partea pozitivă, ce putem construi alături de instituțiile europene, să apreciem partea pozitivă la statul român, să îl ”reparăm” dacă trebuie reparat. Europa a fost pentru noi, multă vreme, ca o supapă de a scăpa de niște probleme. Trebuie să devenim un stat refonadator, să ne asumăm lucrul acesta. La masa Europei, unde ne aflăm acum, unde în sfârșit suntem și noi înăuntru, după secolele acelea pe care le învățam la școală și eram oropsiți și uitați, trebuie să ne comportăm ca atare și să construim ceva în Europa și în România”.

Poate deveni România un actor puternic în zona digitală?

A.P.: ”România deja este un actor relevant în IT-ul european, suntem cea mai mare piață de IT din Europa Centrală și de Est. Sunt foarte multe firme românești, s-a dezvoltat deja o infrastructură în jurul IT-ului. Avem și clădirile di birouri, și oamenii,și universitățile și tot felul de servicii auxiliare. unde maia vem de evoluat este partea de antreprenoriat, adică firme pornite aici la noi în țară care să crească spectaculos și să cucerească piețe internaționale. Dar și aici lucrurile evoluează în direcția corectă, deci sunt convins că România are potențialul și uman și de altă natură de a fi un actor regional relevant, pritnre primii trei din Europa”.

Citiți și ”Agora – Viitorul Europei”: La Piatra Neamț, românii au optat pentru mai multă Europă și pentru o Uniune Europeană cu o voce comună

Urmăriți și VIDEO ”Agora – Viitorul Europei”: Cetățenii români au dezbătut și au votat privind viitorul României în UE la Curtea Domnească din Piatra Neamț

Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro au organizat vineri, 1 septembrie, la Curtea Domnească din Piatra Neamț, cu sprijinul Centrului Europe Direct Nord-Est, al ADR Nord Est, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, cea de-a doua dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, la finalul căreia participanții au decis, la fel ca la Târgoviște, că viitorul Europei trebuie să îi regăsească pe toți europenii alături într-o Uniune mai puternică, mai unită și care să acționeze cu o singură voce.

Axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017, dezbaterea a fost inițiată de cinci personalități locale, fiecare susținând unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei, urmată de o dezbatere mai largă cu cetățenii care, la final, au votat scenariul pe care îl consideră cel mai potrivit pentru un viitor de succes al României în Uniunea Europeană. 

”Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. În acest scenariu în care există consens în ceea ce privește faptul că nici UE-27 în forma actuală, nici țările europene pe cont propriu nu sunt suficient de bine pregătite pentru a face față provocărilor curente, statele membre decid să pună în comun competențe, resurse și procese decizionale în toate domeniile”, arată scenariul 5 – Mult mai mult, împreună –, cel care a obținut cele mai multe voturi și cel care prevede că viitorul Uniunii se bazează pe o cooperare aprofundată mai mult ca niciodată.

Dezbaterea publică cu cetățenii de la Piatra Neamț a fost precedată de cea la Târgoviște (28 august) – prima dezbatere din seria ”Agora – Viitorul Europei” – și va fi urmată de cea de la Făgăraș (4 septembrie).

Reprezentanța Comisiei Europene în România și platforma media CaleaEuropeana.ro organizează în perioada următoare, cu sprijinul Centrelor Europe Direct, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, o serie de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, axate pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017. 

Context

Cartea albă privind viitorul Europei a fost anunțată de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, inițiativa fiind salutată de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016. Ea analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la preocupările suscitate de globalizare și cele în materie de securitate.

Documentul prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile au un caracter ilustrativ,  nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

De la discursul președintelui Juncker privind Starea Uniunii din 2016, Reprezentanța Comisiei Europene a organizat/participat la 12 dezbateri și dialoguri pe tema viitorului Europei și a celor cinci scenarii puse în discuție.

 

 

 

.

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Tudor Ciuhodaru solicită sprijin de la Bruxelles pentru înființarea Companiei Farmaceutice Române ca parte a strategiei UE pentru asigurarea autonomiei producției și aprovizionării cu medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Singura opțiune sănătoasă pentru a depăși vulnerabilitățile sanitare în contextul unei viitoare crize de magnitudinea celei produse de noul coronavirus este elaborarea unei noi strategii europene privind politicile de sănătate, care să cuprindă standarde comune de calitate privind serviciile medicale și autonomie în asigurarea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente, a declarat, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, actualmente eurodeputat (PSD, S&D) și medic primar urgențe în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Strategie Europeană privind Politicile de Sănătate

Criza coronavirusului a evidențiat neajunsuri importante ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană în ceea ce privește capacitatea spitalelor de a gestiona un număr foarte ridicat de cazuri în condiții speciale de siguranță, dotarea cu echipamente necesare atât pentru personalul medical cât și pentru populația expusă riscului de îmbolnăvire comunitară, aprovizionarea cu medicamente sau asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici, precum și dificultăți privind implementarea unui răspuns coordonat la nivel european pentru combaterea pandemiei. 

Abordând chestiunea întreruperilor în aprovizionarea cu medicamente, precum Euthyrox – medicament utilizat în tratarea deficiențelor hormonale tiroidiene, Tudor Ciuhodaru vorbit despre soluțiile posibile atât pentru evitarea unor situații asemănătoare în cazul unui al doilea val de COVID-19 în următoarele șase luni, precum și pentru întărirea rezilienței sistemelor de sănătate la nivelul Uniunii Europene și ameliorarea sănătății populației. Astfel, bazându-se pe experiența sa practică în domeniul medical, eurodeputatul social-democrat a intervenit pe lângă Comisia Europeană cu cinci solicitări urgente, care privesc atât România cât și Uniunea Europeană:

(1) Introducerea unui Program Unitar European de Sănătate, care să se bazeze pe un standard european de calitate în sănătate, pe care Tudor Ciuhodaru l-a propus deja în Parlamentul European. Acesta presupune (după modelul NATO ce prevede alocare a 2% pentru apărare) alocarea minim a 6% din PIB pentru sănătate la nivelul fiecărui stat, Uniunea venind cu sume suplimentare în zonele/domeniile cu vulnerabilități (prin programe de tip REACT-EU).

Vreau să fim tratați la Iași, București, Timișoara, Alba Iulia, Oradea la fel ca la Bruxelles”, spune eurodeputatul român. 

(2) Înființarea CFR (Companiei Farmaceutice Române) care trebuie să includă cel puțin o fabrică de vaccinuri și de materiale sanitare. Antibiotice Iași poate deveni o parte importantă în această construcție menită să asigure tot ce e necesar într-un context geopolitic și epidemiologic delicat. Tudor Ciuhodaru consideră că redeschiderea Institutului Cantacuzino trebuie să devină o prioritate și la nivel european și să beneficieze de finanțare corespunzătoare.

Soluția mea legislativă a fost adoptată deja în Parlamentul României (după ce a fost depusă de 7 ori!) dar e momentul să accelerăm și la nivel euopean redeschiderea acestui obiectiv strategic nu doar pentru România (în contextul epidemiilor de gripă, coronavirus și rujeolă). O strategie a Comisiei Europene în domeniul farmaceutic va fi realizată până la sfârșiul acestui an, iar 10 milioane de euro sunt accesibili și pentru acest demers”, informează acesta.

(3) Alocarea fondurilor necesare Spitalelor Regionale de Urgență.

Iașul este primul oraș din Româna care va beneficia de un Spital Regional. Comisia Europeană a primit deja cererea de finanțare. Proiectul meu de suflet, atât de necesar, merge mai departe”, precizeză medicul de la Iași. 

(4) Un plan unic de combatere a cancerului la nivel european care se referă la prevenție, tratament, sprijin al pacienților oncologici dar și la cercetarea acestei patologii. În acest sens, Tudor Ciuhodaru menționează că s-a reușit deja elaborarea unui cod european de prevenție a cancerului, care include 12 moduri prin care puteți reduce riscul acestei boli.

(5) Eliminarea dublului standard la alimente și sancționarea dură a celor ce încalcă normele privind siguranța alimentară (pesticide, antibiotice, perturbatori endocrini). Se dezvoltă o nouă strategie privind siguranța alimentară, aplicabilă din 2021, pentru a proteja atât consumatorii cât și mediul.

Tratament autorizat pentru infecția cu COVID-19

În ceea ce privește utilizarea unui tratament eficace împotriva infecției cu COVID-19, eurodeputatul PSD a fost întrebat despre stadiului procesului de emitere a autorizației de către Agenția Europeană a Medicamentului pentru comercializarea pe piața internă a Remdesivir, medicament care a avut rezultate pozitive în tratatea pacienților cu coronavirus din SUA.  În acest sens, Tudor Ciuhodaru a declarat că va avea o nouă întâlnire, pe 22 iunie, cu comisarul european Stella Kyriakides pentru a evalua stadiul acestui proces, menționând, totodată că a solicitat și prezentarea stadiului de dezvoltare a unui nou vaccin.

Până acum nu există un medicament/vaccin aprobat la nivel mondial și, chiar dacă unele par promițătoare am văzut numeroase controverse și erori la nivelul forurilor responsabile de sănătatea noastră. Cele mai optimiste previziuni vorbesc de un an, un an și jumătate pentru obținerea unei astfel de soluții medicale și să nu uităm că sunt multe boli infecțioase pentru care nu avem nici azi vaccin”, a specificat politicianul de la Bruxelles. 

De asemenea, eurodeputatul a precizat că a interpelat Comisia Europeană pentru a lămuri în ce mod vor fi distribuite fondurile de 7,4 mld. de euro strânse în urma teledonului mondial de la începutul lunii mai în vederea finanțării cercetării și dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, precum și cine va avea acces la ele, în acest caz subliniind importanța ca aceste instrumente medicale să fie disponibile şi pentru ţările sărace, precum şi pentru cele bogate.

Asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici

Aducând în discuție un sondaj realizat de OMS în 155 de țări, în luna mai, care a arătat că în majoritatea acestora furnizarea serviciilor de sănătate pentru diagnosticarea și tratarea hipertensiunii, afecțiunilor cardio- vasculare, a cancerului sau diabetului a fost îngreunată sau chiar întreruptă în contextul pandemiei COVID-19, Tudor Ciuhodaru a mai fost întrebat ce măsuri a luat România pentru a include bolile cronice în planul național de răspuns la coronavirus.

Astfel, Tudor Ciuhodaru a răspuns că a cerut „în repetate rânduri redeschiderea spitalelor pentru astfel de pacienți, zeci dintre acești ajungând la spital și fiind diagnosticați „chiar și cu forme grave ale tuberculozei”. În context, eurodeputatul trage „un nou semnal de alarmă privind erorile și haosul din strategia și aplicarea măsurilor din această pandemie”, care a adus în prim-plan „bolnavi umiliți, cozi pentru rețete și tratamente”. „Politica e una, știința e alta… Nu numai că majoritatea reacțiilor au fost tardive și mai mult pompieristice decât științifice, dar nici acum nu vedem semne de trezire în ceea ce ne privește”, deplânge acesta.

Programul „UE pentru sănătate” și oportunitățile pentru redresare post-pandemie

Încheiând într-o notă mai optimistă, Tudor Ciuhodaru a vorbit despre potențialul Programului „UE pentru sănătate”, finanțat cu 9,4 mld. de euro prin viitorul Cadru Financiar Multianual și Instrumentul Next Generation EU, de a avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19, prin creșterea nivelului de sănătate a populației UE, consolidarea rezistenței sistemelor de sănătate și promovarea inovării în domeniul sănătății. 

E un program ambițios, o adevărată revoluție în sănătatea europeană”, spune eurodeputatul cu referire la potențialul acestuia de a acoperi lacunele din sistemele de sănătate deja cunoscute, precum și pe cele evidențiate de criza COVID-19. Astfel, Tudor Ciuhodaru precizează că susține „asigurarea și la nivel european a gratuității asistenței medicale pentru mamă și copil, accesul la diagnostic precoce și tratament pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare, practic asigurarea unui adevărat trepied al sănătății prin programe naționale de sănătate, infrastructură medicală (de la spitale regionale la digitalizare)” și, nu în ultimul rând, prin asigurarea autonomiei producției farmaceutice la nivel european, în care înființarea unei Companii Farmaceutice Române poate avea un rol important. 

În acest sens, Tudor Ciuhodaru propune să așteptăm să vedem ce linii de finanțare se vor deschide sub Programul „UE pentru sănătate” și recomandă, ulterior, investiții în Institutul Cantacuzino care „poate deveni acum un brand de țară, în opinia sa. 


Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru (PSD, S&D), aflat la primul său mandat în Parlamentul European, este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu India, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Legislativul de la Bruxelles. Specializat în medicina de urgență, Tudor Ciuhodaru activează ca medic primar în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending