Viitorul Europei trebuie să îi regăsească pe toți europenii alături într-o Uniune mai puternică, mai unită și care să acționeze cu o singură voce, este mesajul principal cu care s-a încheiat cea de-a doua dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, organizată la Curtea Domnească din Piatra Neamț de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro, cu sprijinul Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Centrului Europe Direct Piatra Neamț, ADR Nord-Est și al autorităților locale.
La finalul dezbaterii, vorbitorii – cele cinci personalități regionale care au susținut câte unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei – au vorbit într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro despre momentele cheie ale dezbaterii, despre cea mai bună opțiune de viitor pentru România și pentru Europa ca întreg.
Tudor Jijie, lect. univ. dr., Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, Director Executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (susținător al scenariului 1 – Continuând pe același drum)
T.J.: ”Scenariul 5 este unul care ne avantajează și, în mod evident, e cel pe care automat l-am susținut și eu, în afara jocului de rol, deoarece e o mare oprtunitatate să prindem din urmă niște decalaje de dezvoltare.
Pentru mine nu este întâmplător faptul că asta au votat cetățenii, iar la Piatra Neamț rezultatul a fost unul cu atât mai clar, decât la Târgoviște. Probabil că la Făgăraș vom merge pe aceeași direcție. Sunt oameni aici care au beneficiat într-o mai mare măsură de fonduri europene, aua vut o absorbție mai mare și este o zonă care are nevoie de mai mult pentru a se dezvolta și eu mă bucur că ați ales să fiți astăzi aici.
Este important să participăm la toate discuțiile legate de viitorul Europei, pe orice temă este abordată alături de așa-zisul nucleu dur al Uniunii Europene.
Atât vreme cât nu instituționalizăm acest concept și este vorba doar despre un grup de inițiativă care poate mai mult și face mai mult, dar în contextul regulilor pentru toți, asta ne poate ajuta și pe noi să prindem din urmă ”de facto” prima viteză a Europei. Este nevoie de o Europă consolidată, altminteri am avea o Europă vest-falică, una care se va reîmpărți. Am avut deja scenariul acesta în secolul 18, nu mai avem nevoie de el din motive religioase, egoiste, umane și naționale de care nu ne-am vindecat. Europa este un spațiu al solidarității, restul regulilor fiind reguli liberale”.
Provocări pentru România pentru a sprijini Europa să aibă o voce comună
T.J.: ”Prima este provocarea de a fi primită la masă ca partener cu drepturi egale, de a se face respectată, auzită, într-o manieră partenerială. Și de aici recurg și celelalte – o piață mai liberă, justiție, reguli europene implementate, deci o Europă la noi acasă”.
Vasile Asandei, director general, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (susținător al scenariului 3 – Cei care își doresc mai mult realizează mai mult)
V.S.: ”Acum că am depășit faza votului și susținerea pentru fiecare scenariu, pot spune că ne dorim cu toții mai multă Europă, deci scenariul 5 este ceea ce cred că își dorește majoritatea populației României.
Cât privește scenariul 3, eu îl consider o oportunitate și dacă suntem realiști și ne uităm la modul în care s-a creat, cum funcționează Uniunea Europeană el se aplică în prezent deja. Sunt lucruri pe care unii le fac, iar alți vin pe parcurs – zona euro, spațiul Schengen. Dar eu îl consider o oportunitate și din altă perspectivă, pentru că și noi putem fi inițiatorii sau participanții la niște inițiative care să ne ajute mai mult. După cum am spus și în dezbatere, noi trebuie să mergem cu o viteză mai mare, ca să îi prindem pe ceilalți din urmă. Și dacă avem inițiativă, dacă ne dorim, putem face mai mult, iar în acest scenariu putem face mai mult. Cred că conotația negativă vine din faptul că se consideră că doar unii au dreptul sau posibilitatea să facă mai mult. Și asta trebuie eliminat. În cazul zonei euro sau a spațiului Schengen, chiar dacă nu au avut cu toții posibilitatea de a face parte din ele, au creat un cadru căruia ceilalți se pot alătura mai târziu. Uneori e bine să fii în afară, ca să poți învăța lecțiile pe piele celorlalți și asta ajută. Scenariul 3 este o oportunitate, nu știu dacă va fi urmat sau nu, cred mai degrabă că viitorul Europei va fi o combinație între aceste scenarii, nu cred că va fi urmat strict unul dintre ele.
Pornind de la ideea că cu toți ar trebui să facem mai mari eforturi ca Europa să meargă înainte și nu oricum, ci mai bine, scenariul 5 este scenariul către care mergem și poate chiar mai mult. De asemenea, cred că ar trebui să existe o preocupare importantă pentru piața unică, pentru libera ciruclație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor, capitalurilor șamd. Ar trebui să acceptăm ideea că cei care vor mai mult pot face mai mult, dar trebuie să existe o bază clară pentru toată lumea, să știe că nu sunt excluși unii sau alții, că nu există cetățeni de mâna a doua, cred că Europa trebuie să investească mai mult în comunicarea cu cetățenii ei. Apreciez foarte mult inițiativa Agora – Viitorul Europei și sper că va continua și în alte forme. Eu vă asigur că la nivel local și regional văd interesul oamenilor pentru subiecte legate de Europa foarte crescut. Nu trebuie să fii nici la București, nici la Bruxelles, într-o poziție administrativă sau de putere ca să fii preocupat de aceste lucruri. Poate că oamenii, a nivel de bază, simt cel mai bine efectele Uniunii Europene și sunt și foarte interesați să își spună părerea. Euro-optimismul românilor este fundamentat, dar trebuie să comunicăm mai mult și mai bine valorile. Altfel, riscăm să nu știm ce pierdem din valorile acestea”.
Carol Schnakovszky, prof. univ. dr. ing., rector al Universității ”V. Alecsandri” din Bacău (susținător al scenariului 4 – Mai puțin, dar mai eficient)
Despre rezultatul votului, despre dezbatere
C.S.: ”Toate scenariile au fost interesante și ma bucur că l-am putut susține pe cel de-al patrulea. E sunt inginer, iar acesta s-a pliat mult mai bine pe pregătirea mea inginerească, celelalte fiind mult prea politico-economice. Toate scenariile au avantajele și dezavantajele lor. Celelalte se aseamană 70%, în ceea ce privește piața unică, uniunea economică și monetară, securitate, fiind mici diferențe între cele patru scenarii, pe când în scenariul “Mai puțin dar mai eficient”, aici abordările sunt total diferite deoarece presupune multă inovare. Acest scenariu n-a mai fost experimentat până acum, nici măcar la nivel de 20%. Abordarea este una nouă și presupune regândirea priorităților, o cale destul de lungă deoarece fiecare stat membru are priorități, dar trebuie să stabilească doar câteva priorități comune. Politicile vor fi construite conform acestor priorități, iar bugetul va urma aceeași logică. Acest lucru înseamnă o administrare mai simplă, mai eficientă, cu rezultate mai vizibile”.
Pe ce scenariu s-ar plia mai bine România
C.S.: ”Pentru situația actuală, într-adevăr, scenariul votat se potrivește cel mai bine cerințelor cetățenilor României. Românii vor libertate de mișcare, libertatea circulației forței de muncă, lucru care este îngrădit mai mult sau mai puțin în celelalte scenarii”.
Andrei Postolache, antreprenor IT și consilier independent în Municipiul Iași (susținător al scenariului 5- Mult mai mult, împreună)
A.P.: ”Scenariul, așa cum a fost prezentat el, ”mai mult, împreună” este fezabil până în 2025. Dacă extindem puțin conceptul la ideea generală de o Europă federală, atunci nu știu dacă este feazbil până în 2025, dar eu cred că este un ideal către care trebuie să ne îndreptăm pentru că atunci când discuți fiecare temă, subiect cu subiect, cu oamenii rezonează cu ideea asta, numai că ea nu a fost comunicată ca o varianta de sine stătătoare la nivel public foarte mult”.
Eurobarometru – românii sunt euroentuziaști și au încredere în instituțiile europene mai mult decât cele naționale. Pe ce se bazează acest euro-optimism
A.P.: ”Cred că e un lucru care se bazează pe dezamăgiri în instituțiile românești, larg răspândită, că într-un fel sau altul, aceea că statul român a eșuat sau nu face lucrurile cum trebuie și, prin comparație, instituțiile europene par mai profesioniste, mai organizate, mai transparente, mai bine intenționate și ne îndreptăm spre ele ca spre o măsură de protecție. Dar cred că trebuie să apreciem partea pozitivă, ce putem construi alături de instituțiile europene, să apreciem partea pozitivă la statul român, să îl ”reparăm” dacă trebuie reparat. Europa a fost pentru noi, multă vreme, ca o supapă de a scăpa de niște probleme. Trebuie să devenim un stat refonadator, să ne asumăm lucrul acesta. La masa Europei, unde ne aflăm acum, unde în sfârșit suntem și noi înăuntru, după secolele acelea pe care le învățam la școală și eram oropsiți și uitați, trebuie să ne comportăm ca atare și să construim ceva în Europa și în România”.
Poate deveni România un actor puternic în zona digitală?
A.P.: ”România deja este un actor relevant în IT-ul european, suntem cea mai mare piață de IT din Europa Centrală și de Est. Sunt foarte multe firme românești, s-a dezvoltat deja o infrastructură în jurul IT-ului. Avem și clădirile di birouri, și oamenii,și universitățile și tot felul de servicii auxiliare. unde maia vem de evoluat este partea de antreprenoriat, adică firme pornite aici la noi în țară care să crească spectaculos și să cucerească piețe internaționale. Dar și aici lucrurile evoluează în direcția corectă, deci sunt convins că România are potențialul și uman și de altă natură de a fi un actor regional relevant, pritnre primii trei din Europa”.
Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro au organizat vineri, 1 septembrie, la Curtea Domnească din Piatra Neamț, cu sprijinul Centrului Europe Direct Nord-Est, al ADR Nord Est, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, cea de-a doua dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, la finalul căreia participanții au decis, la fel ca la Târgoviște, că viitorul Europei trebuie să îi regăsească pe toți europenii alături într-o Uniune mai puternică, mai unită și care să acționeze cu o singură voce.
Axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017, dezbaterea a fost inițiată de cinci personalități locale, fiecare susținând unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei, urmată de o dezbatere mai largă cu cetățenii care, la final, au votat scenariul pe care îl consideră cel mai potrivit pentru un viitor de succes al României în Uniunea Europeană.
”Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. În acest scenariu în care există consens în ceea ce privește faptul că nici UE-27 în forma actuală, nici țările europene pe cont propriu nu sunt suficient de bine pregătite pentru a face față provocărilor curente, statele membre decid să pună în comun competențe, resurse și procese decizionale în toate domeniile”, arată scenariul 5 – Mult mai mult, împreună –, cel care a obținut cele mai multe voturi și cel care prevede că viitorul Uniunii se bazează pe o cooperare aprofundată mai mult ca niciodată.
Dezbaterea publică cu cetățenii de la Piatra Neamț a fost precedată de cea la Târgoviște (28 august) – prima dezbatere din seria ”Agora – Viitorul Europei” – și va fi urmată de cea de la Făgăraș (4 septembrie).
Reprezentanța Comisiei Europene în România și platforma media CaleaEuropeana.ro organizează în perioada următoare, cu sprijinul Centrelor Europe Direct, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, o serie de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, axate pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.
Context
Cartea albă privind viitorul Europei a fost anunțată de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, inițiativa fiind salutată de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016. Ea analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la preocupările suscitate de globalizare și cele în materie de securitate.
Documentul prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile au un caracter ilustrativ, nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.
De la discursul președintelui Juncker privind Starea Uniunii din 2016, Reprezentanța Comisiei Europene a organizat/participat la 12 dezbateri și dialoguri pe tema viitorului Europei și a celor cinci scenarii puse în discuție.
.
