Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU ”Agora – Viitorul Europei” la Piatra Neamț: Cum văd susținătorii celor cinci scenarii din Cartea Albă a Comisiei Europene viitorul României în UE

Published

on

Viitorul Europei trebuie să îi regăsească pe toți europenii alături într-o Uniune mai puternică, mai unită și care să acționeze cu o singură voce, este mesajul principal cu care s-a încheiat cea de-a doua dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, organizată la Curtea Domnească din Piatra Neamț de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro, cu sprijinul Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Centrului Europe Direct Piatra Neamț, ADR Nord-Est și al autorităților locale.

La finalul dezbaterii, vorbitorii – cele cinci personalități regionale care au susținut câte unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei – au vorbit într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro despre momentele cheie ale dezbaterii, despre cea mai bună opțiune de viitor pentru România și pentru Europa ca întreg.

Tudor Jijie, lect. univ. dr., Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, Director Executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru (susținător al scenariului 1 – Continuând pe același drum)

T.J.: ”Scenariul 5 este unul care ne avantajează și, în mod evident, e cel pe care automat l-am susținut și eu, în afara jocului de rol, deoarece e o mare oprtunitatate să prindem din urmă niște decalaje de dezvoltare.

Pentru mine nu este întâmplător faptul că asta au votat cetățenii, iar la Piatra Neamț rezultatul a fost unul cu atât mai clar, decât la Târgoviște. Probabil că la Făgăraș vom merge pe aceeași direcție. Sunt oameni aici care au beneficiat într-o mai mare măsură de fonduri europene, aua vut o absorbție mai mare și este o zonă care are nevoie de mai mult pentru a se dezvolta și eu mă bucur că ați ales să fiți astăzi aici.

Este important să participăm la toate discuțiile legate de viitorul Europei, pe orice temă este abordată alături de așa-zisul nucleu dur al Uniunii Europene.

Atât vreme cât nu instituționalizăm acest concept și este vorba doar despre un grup de inițiativă care poate mai mult și face mai mult, dar în contextul regulilor pentru toți, asta ne poate ajuta și pe noi să prindem din urmă ”de facto” prima viteză a Europei. Este nevoie de o Europă consolidată, altminteri am avea o Europă vest-falică, una care se va reîmpărți. Am avut deja scenariul acesta în secolul 18, nu mai avem nevoie de el din motive religioase, egoiste, umane și naționale de care nu ne-am vindecat. Europa este un spațiu al solidarității, restul regulilor fiind reguli liberale”.

Provocări pentru România pentru a sprijini Europa să aibă o voce comună

T.J.: ”Prima este provocarea de a fi primită la masă ca partener cu drepturi egale, de a se face respectată, auzită, într-o manieră partenerială. Și de aici recurg și celelalte – o piață mai liberă, justiție, reguli europene implementate, deci o Europă la noi acasă”.

Vasile Asandei, director general, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (susținător al scenariului 3 – Cei care își doresc mai mult realizează mai mult)

V.S.: ”Acum că am depășit faza votului și susținerea pentru fiecare scenariu, pot spune că ne dorim cu toții mai multă Europă, deci scenariul 5 este ceea ce cred că își dorește majoritatea populației României.

Cât privește scenariul 3, eu îl consider o oportunitate și dacă suntem realiști și ne uităm la modul în care s-a creat, cum funcționează Uniunea Europeană el se aplică în prezent deja. Sunt lucruri pe care unii le fac, iar alți vin pe parcurs – zona euro, spațiul Schengen. Dar eu îl consider o oportunitate și din altă perspectivă, pentru că și noi putem fi inițiatorii sau participanții la niște inițiative care să ne ajute mai mult. După cum am spus și în dezbatere, noi trebuie să mergem cu o viteză mai mare, ca să îi prindem pe ceilalți din urmă. Și dacă avem inițiativă, dacă ne dorim, putem face mai mult, iar în acest scenariu putem face mai mult. Cred că conotația negativă vine din faptul că se consideră că doar unii au dreptul sau posibilitatea să facă mai mult. Și asta trebuie eliminat. În cazul zonei euro sau a spațiului Schengen, chiar dacă nu au avut cu toții posibilitatea de a face parte din ele, au creat un cadru căruia ceilalți se pot alătura mai târziu. Uneori e bine să fii în afară, ca să poți învăța lecțiile pe piele celorlalți și asta ajută. Scenariul 3 este o oportunitate, nu știu dacă va fi urmat sau nu, cred mai degrabă că viitorul Europei va fi o combinație între aceste scenarii, nu cred că va fi urmat strict unul dintre ele.

Pornind de la ideea că cu toți ar trebui să facem mai mari eforturi ca Europa să meargă înainte și nu oricum, ci mai bine, scenariul 5 este scenariul către care mergem și poate chiar mai mult. De asemenea, cred că ar trebui să existe o preocupare importantă pentru piața unică, pentru libera ciruclație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor, capitalurilor șamd. Ar trebui să acceptăm ideea că cei care vor mai mult pot face mai mult, dar trebuie să existe o bază clară pentru toată lumea, să știe că nu sunt excluși unii sau alții, că nu există cetățeni de mâna a doua, cred că Europa trebuie să investească mai mult în comunicarea cu cetățenii ei. Apreciez foarte mult inițiativa Agora – Viitorul Europei și sper că va continua și în alte forme. Eu vă asigur că la nivel local și regional văd interesul oamenilor pentru subiecte legate de Europa foarte crescut. Nu trebuie să fii nici la București, nici la Bruxelles, într-o poziție administrativă sau de putere ca să fii preocupat de aceste lucruri. Poate că oamenii, a nivel de bază, simt cel mai bine efectele Uniunii Europene și sunt și foarte interesați să își spună părerea. Euro-optimismul românilor este fundamentat, dar trebuie să comunicăm mai mult și mai bine valorile. Altfel, riscăm să nu știm ce pierdem din valorile acestea”.

Carol Schnakovszky, prof. univ. dr. ing., rector al Universității ”V. Alecsandri” din Bacău (susținător al scenariului 4 – Mai puțin, dar mai eficient)

Despre rezultatul votului, despre dezbatere

C.S.: ”Toate scenariile au fost interesante și ma bucur că l-am putut susține pe cel de-al patrulea. E sunt inginer, iar acesta s-a pliat mult mai bine pe pregătirea mea inginerească, celelalte fiind mult prea politico-economice. Toate scenariile au avantajele și dezavantajele lor. Celelalte se aseamană 70%, în ceea ce privește piața unică, uniunea economică și monetară, securitate, fiind mici diferențe între cele patru scenarii, pe când în scenariul “Mai puțin dar mai eficient”, aici abordările sunt total diferite deoarece presupune multă inovare. Acest scenariu n-a mai fost experimentat până acum, nici măcar la nivel de 20%.  Abordarea este una nouă și presupune regândirea priorităților, o cale destul de lungă deoarece fiecare stat membru are priorități, dar trebuie să stabilească doar câteva priorități comune. Politicile vor fi construite conform acestor priorități, iar bugetul va urma aceeași logică. Acest lucru înseamnă o administrare mai simplă, mai eficientă, cu rezultate mai vizibile”.

Pe ce scenariu s-ar plia mai bine România

C.S.: ”Pentru situația actuală, într-adevăr, scenariul votat se potrivește cel mai bine cerințelor cetățenilor României. Românii vor libertate de mișcare, libertatea circulației forței de muncă, lucru care este îngrădit mai mult sau mai puțin în celelalte scenarii”.

Andrei Postolache, antreprenor IT și consilier independent în Municipiul Iași (susținător al scenariului 5- Mult mai mult, împreună)

A.P.: ”Scenariul, așa cum a fost prezentat el, ”mai mult, împreună” este fezabil până în 2025. Dacă extindem puțin conceptul la ideea generală de o Europă federală, atunci nu știu dacă este feazbil până în 2025, dar eu cred că este un ideal către care trebuie să ne îndreptăm pentru că atunci când discuți fiecare temă, subiect cu subiect, cu oamenii rezonează cu ideea asta, numai că ea nu a fost comunicată ca o varianta de sine stătătoare la nivel public foarte mult”.

Eurobarometru – românii sunt euroentuziaști și au încredere în instituțiile europene mai mult decât cele naționale. Pe ce se bazează acest euro-optimism

A.P.: ”Cred că e un lucru care se bazează pe dezamăgiri în instituțiile românești, larg răspândită, că într-un fel sau altul, aceea că statul român a eșuat sau nu face lucrurile cum trebuie și, prin comparație, instituțiile europene par mai profesioniste, mai organizate, mai transparente, mai bine intenționate și ne îndreptăm spre ele ca spre o măsură de protecție. Dar cred că trebuie să apreciem partea pozitivă, ce putem construi alături de instituțiile europene, să apreciem partea pozitivă la statul român, să îl ”reparăm” dacă trebuie reparat. Europa a fost pentru noi, multă vreme, ca o supapă de a scăpa de niște probleme. Trebuie să devenim un stat refonadator, să ne asumăm lucrul acesta. La masa Europei, unde ne aflăm acum, unde în sfârșit suntem și noi înăuntru, după secolele acelea pe care le învățam la școală și eram oropsiți și uitați, trebuie să ne comportăm ca atare și să construim ceva în Europa și în România”.

Poate deveni România un actor puternic în zona digitală?

A.P.: ”România deja este un actor relevant în IT-ul european, suntem cea mai mare piață de IT din Europa Centrală și de Est. Sunt foarte multe firme românești, s-a dezvoltat deja o infrastructură în jurul IT-ului. Avem și clădirile di birouri, și oamenii,și universitățile și tot felul de servicii auxiliare. unde maia vem de evoluat este partea de antreprenoriat, adică firme pornite aici la noi în țară care să crească spectaculos și să cucerească piețe internaționale. Dar și aici lucrurile evoluează în direcția corectă, deci sunt convins că România are potențialul și uman și de altă natură de a fi un actor regional relevant, pritnre primii trei din Europa”.

Citiți și ”Agora – Viitorul Europei”: La Piatra Neamț, românii au optat pentru mai multă Europă și pentru o Uniune Europeană cu o voce comună

Urmăriți și VIDEO ”Agora – Viitorul Europei”: Cetățenii români au dezbătut și au votat privind viitorul României în UE la Curtea Domnească din Piatra Neamț

Reprezentanța Comisiei Europene în România și CaleaEuropeana.ro au organizat vineri, 1 septembrie, la Curtea Domnească din Piatra Neamț, cu sprijinul Centrului Europe Direct Nord-Est, al ADR Nord Est, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, cea de-a doua dezbatere publică cu cetățenii ”Agora – Viitorul Europei”, la finalul căreia participanții au decis, la fel ca la Târgoviște, că viitorul Europei trebuie să îi regăsească pe toți europenii alături într-o Uniune mai puternică, mai unită și care să acționeze cu o singură voce.

Axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017, dezbaterea a fost inițiată de cinci personalități locale, fiecare susținând unul dintre scenariile analizate în Cartea Albă privind Viitorul Europei, urmată de o dezbatere mai largă cu cetățenii care, la final, au votat scenariul pe care îl consideră cel mai potrivit pentru un viitor de succes al României în Uniunea Europeană. 

”Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. În acest scenariu în care există consens în ceea ce privește faptul că nici UE-27 în forma actuală, nici țările europene pe cont propriu nu sunt suficient de bine pregătite pentru a face față provocărilor curente, statele membre decid să pună în comun competențe, resurse și procese decizionale în toate domeniile”, arată scenariul 5 – Mult mai mult, împreună –, cel care a obținut cele mai multe voturi și cel care prevede că viitorul Uniunii se bazează pe o cooperare aprofundată mai mult ca niciodată.

Dezbaterea publică cu cetățenii de la Piatra Neamț a fost precedată de cea la Târgoviște (28 august) – prima dezbatere din seria ”Agora – Viitorul Europei” – și va fi urmată de cea de la Făgăraș (4 septembrie).

Reprezentanța Comisiei Europene în România și platforma media CaleaEuropeana.ro organizează în perioada următoare, cu sprijinul Centrelor Europe Direct, al Ministrului delegat pentru Afaceri Europene și al autorităților locale, o serie de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, axate pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017. 

Context

Cartea albă privind viitorul Europei a fost anunțată de președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, inițiativa fiind salutată de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016. Ea analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și a locurilor de muncă, la preocupările suscitate de globalizare și cele în materie de securitate.

Documentul prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcție de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile au un caracter ilustrativ,  nu se exclud reciproc și nu sunt exhaustive.

De la discursul președintelui Juncker privind Starea Uniunii din 2016, Reprezentanța Comisiei Europene a organizat/participat la 12 dezbateri și dialoguri pe tema viitorului Europei și a celor cinci scenarii puse în discuție.

 

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV INTERVIU Comisarul european Thierry Breton: PNRR nu poate fi renegociat, ci pus în aplicare cât mai repede. Cu un nou guvern, România va fi într-o poziție mai bună să-l implementeze

Published

on

© European Union 2021 - Source : EC Audiovisual

Interviu realizat de Robert Lupițu

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost adoptat și trebuie pus în aplicare, iar acesta nu poate fi redeschis spre renegociere, a afirmat joi comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul vizitei pe care demnitarul european a efectuat-o la București pentru a discuta cu oficialii români despre situația îngrijorătoare cauzată de pandemie și rata scăzută de vaccinare.

Aflat la București în mijlocul unei crize politice și a unor negocieri pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale, Thierry Breton a arătat că executivul european speră că “România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să implementeze cât mai repede posibil” planul de 29,2 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană și Consiliul UE.

Până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa“, a subliniat Breton, care s-a întâlnit în România cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și cu ministrul sănătății Cseke Atilla.

Pledând pentru “curaj politic” din partea decidenților în a implementa certificatul verde, Thierry Breton a făcut un apel și către cetățenii români să se vaccineze, declarându-se îngrijorat de situația din țara noastră.

“Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. (…) Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. (…) Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o. Este în mâinile voastre“, a spus comisarul european.

El a vorbit și în termeni apreciativi la adresa “forței digitale” a României, salutând faptul că Bucureștiul va găzdui noul Centru de competențe în materie de securitate cibernetică al UE. Acest lucru “demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni“, a subliniat Breton.

Responsabil și pentru componenta Fondului European de Apărare în cadrul portofoliului său de comisar, Thierry Breton a spus, cu privire la proiectele mobilității militare din România, că vrea să se asigure că “vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine”.

În final, comisarul european pentru piață internă a semnalat prioritatea îmbunătățirii rezilienței lanțului aprovizionare strategic în contextul unui parteneriat între Comisia Europeană și industrie. El a citat în acest sens criza semiconductorilor, dar și lecțiile învățate din această criză pe partea domeniului sănătății. “Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă“, a conchis Thierry Breton.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule comisar Breton, vizita dumneavoastră la București este prima de când președintele von der Leyen a dat undă verde Planului național de redresare și reziliență pentru România. Și a făcut acest lucru într-unul dintre cele mai importante spitale în lupta împotriva COVID. Care este evaluarea dumneavoastră după discuțiile de astăzi cu oficialii români despre situația îngrijorătoare în ceea ce privește pandemia?

Thierry Breton: Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. În primul rând, avem un nou val al acestei pandemii care se apropie. Acesta se numește al cincilea val și vine peste tot, dar, desigur, țările în care există deja o rată bună de vaccinare sunt mult mai bine protejate și oamenii nu merg la spital. Ar putea să se îmbolnăvească, dar nu se duc la spital. Din nefericire, pentru țările care au sub 50% din populație, ca în România, care este vaccinată, atunci vedem un număr în creștere. Și asta este groaznic, pentru că știm că este o boală periculoasă. Și știm, de asemenea, că avem soluția. Iar soluția este vaccinarea. Astăzi, Europa este la peste 72-73% și este adevărat că în România suntem sub 50%. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. Iar mesajul meu este că vă rog să abordați acest aspect, în special pentru generația tânără. Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. Așadar, mesajul este foarte simplu. Avem instrumentul, trebuie să accelerăm. Dozele sunt aici, nu ne lipsește vaccinul. Suntem foarte norocoși în Europa. Trimitem peste tot pe planetă pentru că avem mai multe doze decât ne trebuie. Dar trebuie să îl folosim. Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o! Este în mâinile voastre!

CaleaEuropeană.ro: Deși este a șasea țară din UE ca mărime, România are a doua cea mai mică rată de vaccinare împotriva COVID-19, doar 7 milioane de persoane fiind vaccinate. Unde am greșit și care ar trebui să fie următorii pași pentru a stimula campania de vaccinare, inclusiv combaterea dezinformării?

Thierry Breton: Ei bine, dezinformarea este peste tot. Și știm că dezinformarea se află pe rețele. Adică, alte platforme. Adică, trebuie să educăm tânăra noastră generație, dar și pe toată lumea să spună: “Nu pentru că vedeți o informație, un Instagram sau orice altceva, pe Twitter, nu înseamnă că este adevărat”. Adică, ar trebui să aveți propria voastră judecată. Și astăzi, în domeniul vaccinării, suntem capabili să avem propria noastră judecată, pentru că avem acum 3 miliarde de persoane care au fost vaccinate fără niciun efect secundar, cu excepția faptului că funcționează și nu mai merg la spital. Deci, funcționează. Aceasta este o informație adevărată. Orice altceva este, bineînțeles, fake news și dezinformare. Dar este adevărat peste tot, nu doar în România. Așadar, ce ar trebui să facem? Este un singur lucru de făcut. În primul rând, nu este responsabilitatea mea să spun asta, este responsabilitatea statelor membre. Dar, din nou, sunt aici pentru a vedea dacă putem sprijini, dacă aveți nevoie de mai multe vaccinuri, dacă aveți nevoie de mai multă logistică. Din păcate, știm că, din cauza ratelor sale scăzute de vaccinare, vedem spitalele (n.r. – din România) într-o situație foarte dificilă. Probabil una dintre cele mai tensionate situații din Europa. Așa că trimitem ajutoare pentru a sprijini. Este comun, suntem europeni suntem toți împreună în solidaritate europeană. Dar, desigur, vreau să spun, a fi european înseamnă că trebuie să acționăm ca europeni ajutându-ne unii pe alții. Dar știți, când te duci să te vaccinezi, o faci pentru tine, o faci pentru alții, o faci pentru familia ta, pentru prietenii tăi. O faci și pentru Europa, pentru că suntem europeni. Bineînțeles, atunci când doar 50% din populație este vaccinată și există un val, atunci este un cluster mare, potențial într-o țară mare ca România. Deci asta este o problemă. Deci, faceți-o și pentru Europa, pentru că, în cele din urmă, știm că ceea ce ne salvează împotriva virusului este cu siguranță ca toți europenii să fie vaccinați în același timp.

CaleaEuropeană.ro: În același timp, ați cerut curaj politic pentru dezbaterea parlamentară în curs privind implementarea certificatului digital COVID – vă simțiți asigurat după întâlnirile de astăzi?

Thierry Breton: Ei bine, știți, spun acest lucru în general, cred că este important pentru că știu că uneori, mai ales în această situație foarte specială, trebuie să luăm o decizie dificilă. Bineînțeles, am prefera să nu folosim certificatul digital. Dar știm că trebuie să o facem pentru câteva săptămâni. Avem un certificat digital astăzi în 27 de state membre, un certificat digital european care funcționează atât de bine păstrând în același timp drepturile noastre fundamentale. Vreau să vă ofer o informație: 75 de țări au acceptat certificatul nostru digital. Așadar, nu numai Europa a făcut-o, dar funcționează atât de bine încât, păstrând, bineînțeles, drepturile noastre, suveranitatea, autonomia și identitatea noastră, și alte țări l-au adoptat. Așa că eu cred că da, poate că unii spunem că este puțin împotriva libertății mele, dar fac acest efort pentru câteva săptămâni, pentru că știu că este un instrument care ne va ajuta să fim solidari, să ne asigurăm că ne protejăm, că vom putea continua să trăim, că vom continua să garantăm că nu suntem o cauză de risc și că economia va putea continua să funcționeze. Pentru că, dacă vom intra într-un nou lockdown, nu numai că va fi o tragedie pentru noi ca persoane, dar ar putea fi o tragedie și din punct de vedere economic pentru noi ca și continent.

CaleaEuropeană.ro: Discuțiile dumneavoastră cu oficialii români au avut loc în mijlocul unei crize politice și guvernamentale. Este Comisia Europeană îngrijorată de peisajul general din România? De asemenea, unele dintre ideile apărute în urma negocierilor dintre familiile politice a fost redeschiderea negocierilor PNRR. Care este mesajul Comisiei Europene în această privință?

Thierry Breton: Cred că nu trebuie să ne amestecăm în politica statelor membre. Suntem democrații mari și de aceea Europa este ceea ce este. Este extrem de important. Este adevărat că avem un moment democratic deosebit acum în România. Sperăm că vom avea foarte curând un guvern stabil, un lucru care este extrem de important pentru noi și pentru țară. Este important, de asemenea, inclusiv pentru ceea ce am vorbit, despre campania de vaccinare și pentru toate reformele. Dar știți, planul a fost adoptat.

CaleaEuropeană.ro: Deci, nu se redeschid negocierile PNRR?

Thierry Breton: Nu se redeschid, bineînțeles că nu, dar (n.r. – planul) trebuie să fie aplicat acum foarte repede. Și sperăm că, da, România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să pună în aplicare acest lucru cât mai repede posibil, pentru că, până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul Comisiei Europene, gestionați un portofoliu foarte larg, cu piața unică în frunte, dar cu piloni distincți și clari: Europa digitală, reziliența cibernetică, industria, mobilitatea militară. Ce așteptări aveți de la România în ceea ce privește tranziția digitală și cu găzduirea centrului cibernetic al UE?

Thierry Breton: În primul rând, sunt foarte fericit și mândru că România va găzdui Centrul Cyber al UE, pentru că demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni. Am vizitat unul foarte faimos în această dimineață în București. De aceea suntem foarte bucuroși că România va fi centrul resurselor noastre cibernetice și poate și al apărării. Așa că nu am nicio așteptare. Am o oarecare speranță că vom reuși să consolidăm. Sunt convins că vom putea să o facem, pentru că acesta este un mare punct forte al României. Unii nu știu că România este atât de bună în acest domeniu. Eu știu acest lucru mai ales că în viața mea am fost ministru de finanțe, dar și CEO într-o companie digitală. Și întotdeauna am admirat calitatea inginerilor de aici. Așa că sunt foarte fericit și sunt convins că este începutul unui lucru foarte, foarte mare.

CaleaEuropeană.ro: Iar în ceea ce privește mobilitatea militară, ați discutat acest subiect cu ministrul Apărării, domnul Ciucă. Ce poate face Comisia Europeană pentru a sprijini proiectele de infrastructură ale României, în special pentru regiunea Mării Negre?

Thierry Breton: Știu că este un proiect foarte important. Adică, tot ceea ce este aici face parte din marele plan pentru România. Așa că eu cred că este un lucru bun. Dar, bineînțeles, aceasta este prioritatea României. Iar misiunea mea, în calitate de comisar responsabil cu apărarea în cadrul Comisiei, în special cu Fondul European de Apărare, este, de asemenea, să mă asigur că vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine, iar acesta este, de asemenea, un lucru care este, probabil, la fel de important ca și infrastructura.

CaleaEuropeană.ro: Piața unică, industria și lanțul de aprovizionare au fost afectate în timpul acestei crize. De asemenea, urgența medicală – de la echipamente medicale la tratamente și vaccinuri – a demonstrat cât de important este parteneriatul dintre factorii de decizie și industrie pentru reziliența noastră. Ce este pregătită să facă Comisia Europeană pentru a consolida în continuare acest parteneriat în vederea atingerii acestui obiectiv de reziliență?

Thierry Breton: Așa cum știți, în strategiile industriei noastre avem foarte multe lucruri în joc. Dar să spunem că cel mai important lucru pentru mine astăzi, pe care l-am învățat din această criză, care, desigur, nu s-a încheiat, este să îmbunătățim reziliența lanțului nostru de aprovizionare strategic. Iar astăzi avem câteva lanțuri de aprovizionare strategice care ar putea fi puțin în pericol. Desigur, am vorbit despre sănătate, dar acum am fost capabili să facem tot ce este necesar. Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Nu era cazul acum 18 luni. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă. Avem, de asemenea, o problemă a lanțului de aprovizionare în domeniul semiconductorilor. Lucrăm din greu pentru a ne asigura că suntem capabili să relocalizăm unele activități și să fim acoperiți, deci exportator net de cipuri, ceea ce este extrem de important. Avem multe alte domenii în care lucrăm, dar ne străduim să ne asigurăm lanțul de aprovizionare. Aceasta este o lecție pe care am învățat-o din criză și, apropo, nici o singură țară nu poate câștiga în lumea de astăzi. Acesta este motivul pentru care suntem atât de norocoși să fim toți împreună ca europeni.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim, domnule comisar Breton, pentru acest interviu.

Thierry Breton: Vă mulțumesc.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL11 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH11 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.11 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA13 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ2 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending