Germania va rămâne un pilon de stabilitate în Europa, în pofida avansului extremei-drepte pe scena politică a celei mai puternice economii din Uniunea Europeană, într-o perioadă în care Uniunea Europeană caută soluții pentru a-și relansa competitivitatea, iar sprijinul Berlinului pentru Ucraina nu va urma o schimbare de curs, ci va rămâne constant pentru că singura soluție pentru pace nu este cea dictată de Rusia, ci aceea care aduce securitate Ucrainei și Europei. Asigurările vin din partea ambasadorului Republicii Federale Germania în România, Peer Gebauer, și au fost exprimate într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului. În interviu, diplomatul german a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen. Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple. Peer Gebauer a analizat și sfera relațiilor bilaterale evocând “mult potențial” de cooperare “în domeniul energiei și apărării”. În privința sezonului electoral din România, ambasadorul german s-a referit la moștenirea unei Românii de încredere în UE și NATO a președintelui Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, și a subliniat că este în interesul Germaniei, al Europei și al României ca viitoarea conducere de la București să susțină un “curs pro-european și pro-transatlantic”.
CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, ne întâlnim într-un moment de sărbătoare pentru țara dumneavoastră, în special, dar și în beneficiul Europei. 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Germania este văzută nu doar ca un pilon, ci ca CEL mai important pilon al stabilității și prosperității europene. Prin urmare, atunci când vedem că extrema dreaptă câștigă sau se clasează pe locul doi în alegerile regionale germane și că coaliția federală se restrânge, tindem să ne îngrijorăm. Este justificat? Avem motive de îngrijorare când vine vorba de leadership-ul german în Europa?
Dr. Peer Gebauer: Într-adevăr, Unificarea, căderea Zidului Berlinului și deschiderea Cortinei de Fier sunt și astăzi și în viitor motive de bucurie și de mândrie pentru noi, în Germania și în Europa, deoarece au arătat că oamenii pot învinge dictaturile și se pot îndrepta către societăți libere, liberale și deschise. Cred că acesta este încă un succes de care putem fi mândri. Aveți dreptate când subliniați fenomenul de creștere a puterii partidelor de extremă-dreapta în Germania în aceste alegeri regionale la care v-ați referit, dar și în multe alte țări din Europa. Cred că este o expresie a nesiguranței și a neliniștii crescânde în legătură cu numeroasele provocări cu care ne-am confruntat în ultimii ani: criza financiară, provocările legate de migrație, pandemia, iar acum agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei cu toate implicațiile, creșterea costurilor energiei etc. Creșterea partidelor naționaliste de dreapta este o expresie a acestei neliniști. În același timp, observăm în Germania, dar și în întreaga Europă, că partidele de mijloc, mainstream-ul scenei politice reprezintă încă cea mai puternică parte. Nu avem majorități pentru partidele de extremă-dreapta. Și există o convingere clară din partea tuturor partidelor democratice că este necesar să se continue un curs pro-european, pro-transatlantic. Acest lucru este valabil pentru Germania și pentru celelalte țări pe care le-am putea menționa. Așadar, nu trebuie să vă faceți griji. Desigur, înțeleg că oamenii își pun întrebări, dar Germania va rămâne un pilon de stabilitate în Europa.
Raportul Draghi: Europa nu mai are garanția că va fi un lider industrial nivel global
CaleaEuropeană.ro: În prezent, în UE, se pare că avem un nou rezolvator de probleme – raportul Draghi privind competitivitatea europeană. Raportul a fost lansat de fostul prim-ministru al Italiei și fost președinte al BCE, împreună cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Reacțiile germane la raport au fost oarecum difuze, în funcție de diferite ministere. Și vreau să știu, cum vede Germania recomandările din raportul Draghi, când vine vorba de apărare, când vine vorba de reglementare, de digital, de climă, de toate aspectele în care Europa este în urmă când vine vorba de energie, când vine vorba de competiția globală cu China și SUA.
Dr. Peer Gebauer: Împărtășesc evaluarea din întrebarea dumneavoastră. Germania și Europa, noi toți ne confruntăm cu multe provocări. Avem tendința de a pierde teren când vine vorba de competitivitate, fie față de SUA, China sau alte părți ale lumii, motiv pentru care salutăm foarte călduros concentrarea reînnoită asupra competitivității. În această privință, raportul Draghi este extrem de important și este salutat de Germania. Deoarece competitivitatea este baza pentru a avansa în Europa și pentru a avansa nu prin simple ajustări minore ici și colo, ci prin schimbarea puternică a cursului către politici mai orientate spre competitivitate. În acest sens, raportul Draghi este foarte binevenit. Domeniile asupra cărora se concentrează în raportul său, inovarea puternică, combinarea unei tranziții verzi cu o competitivitate mai puternică, un accent puternic pe securitate și, în același timp, reziliență, sunt domeniile-cheie. Evident, este un document cuprinzător și foarte bine gândit. Există multe propuneri și idei individuale care acum vor trebui discutate în cadrul european. O problemă, evident, va fi cea a finanțării acestui nou accent pe competitivitate. Desigur, vom asista la discuții. Nu văd acest lucru ca pe o slăbiciune, cred că este un punct forte în Europa faptul că avem posibilitatea de a discuta. Și discutând, încercând să ajungem la un compromis, am reușit întotdeauna să implicăm pe toată lumea. Cred că acesta va fi și cazul atunci când va fi vorba de punerea în aplicare a ideilor din raportul Draghi. Așadar, încă o dată, salutăm acest raport și suntem nerăbdători să începem acum o discuție rapidă cu privire la modul cel mai bun de a prelua ideile și de a avansa în această privință.
CaleaEuropeană.ro: Dacă ne uităm la leadership-ul german, dar și la industria germană, atunci când vine vorba de problema competitivității, a suveranității strategice și așa mai departe, Germania are un termen care spune că „vrem securitate economică ca o umbrelă mai largă”. În conformitate cu această poziție, ce rol credeți că ar trebui să joace Germania în modelarea viitorului Europei, folosind poate acest raport Draghi ca punct de plecare?
Dr. Peer Gebauer: Securitatea economică reprezintă un interes deosebit nu numai pentru Germania, ci, presupun, pentru aproape toate țările de pe continentul nostru și din lume. Într-adevăr, am pus un accent puternic pe asigurarea a ceea ce am realizat în Germania, în Europa, în decenii de creștere economică, de prosperitate, de pace. Acum simțim și realizăm că o mare parte din ceea ce ne-a făcut puternici se află sub o presiune puternică. În ceea ce privește baza noastră industrială din Europa, ne dăm seama că nu avem nicio garanție pentru viitor că vom continua să fim lideri în diverse domenii. Așadar, cred că, acum, accentul nu se pune doar pe securitate, ci poate mai mult pe a ne asigura că ne recâștigăm puterea. Că ne recâștigăm competitivitatea. Că putem să trecem prin tranziția verde – care, desigur, este relevantă și decisivă atunci când vine vorba de viitorul planetei noastre – să trecem prin această tranziție păstrându-ne puterea și fundamentul. Pentru că numai atunci vom reuși să modelăm viitorul într-un mod pozitiv. Securitatea este un aspect, dar cred că ați putea adăuga la acesta inovația economică, schimbarea economică necesară, modelarea unei tranziții necesare și care implică, de asemenea, luarea de decizii îndrăznețe și curajoase, uneori și asumarea de riscuri. A sta deoparte și a păstra doar ceea ce avem nu va fi suficient pentru următorii ani.
Controalele la frontiera germană, din cauza amenințărilor la adresa securității: O “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen
CaleaEuropeană.ro: Referitor la această parte, trebuie să vă mărturisesc că am văzut în ultimele săptămâni Germania în centrul atenției pe diferite teme, iar una importantă și pentru România este, bineînțeles, problema securității interne și a migrației. Germania a reintrodus recent controalele la frontieră din cauza preocupărilor legate de migrație, atrăgând critici din partea Poloniei și Greciei, care consideră că a abolit Spațiul Schengen. Ați putea detalia motivele din spatele acestei decizii și modul în care aceasta se încadrează în cadrul mai larg al UE pentru securitatea internă?
Dr. Peer Gebauer: Permiteți-mi să încep prin a spune că Germania știe și crede pe deplin în necesitatea unui răspuns european la provocările transfrontaliere din Europa. Beneficiem foarte mult de o deschidere pe continentul nostru și de aceea ne concentrăm întotdeauna pe găsirea de soluții europene. Acesta este motivul pentru care am sprijinit foarte mult adoptarea sistemului european comun de azil care a fost convenit recent și care urmează să fie pus în aplicare. Ceea ce am văzut în ultimele săptămâni în Germania, reintroducerea controalelor la frontieră, are de-a face cu faptul că au existat multe provocări pentru Germania și pentru societatea germană în ultimele luni și în ultimii ani, în principal amenințări la adresa securității. Am avut recent atacuri teroriste teribile, comise în contextul migrației ilegale. Am văzut o povară foarte grea asupra situației financiare a comunităților și asupra capacității de a găzdui refugiați. Avem în acest moment 3,5 milioane de refugiați în Germania, așadar un număr destul de mare, chiar și pentru o țară mare ca țara mea. Este vorba de aproape patru procente din populație, ceea ce vă dă o idee despre cât de dificilă este situația. A fost considerat necesar, și sunt de acord cu acest lucru, să luăm temporar măsuri suplimentare. Controalele la frontieră la care v-ați referit nu sunt ceva nou. Le-am văzut frecvent. De exemplu, în timpul Campionatului European de Fotbal 2024. Același lucru este valabil și pentru Jocurile Olimpice de la Paris. Germania și, în cazul Parisului, Franța, au introdus controale temporare la frontieră doar pentru a gestiona fluxul de fani, de suporteri. Este implicat un unghi puternic de securitate. De ce? Pentru că prin controlul frontierelor te asiguri că amenințările teroriste, crima organizată sau traficanții de persoane nu pot trece liber frontierele. În acest sens, decizia recentă a guvernului german s-a dovedit a fi destul de eficientă și, de exemplu, o serie de traficanți de persoane au fost prinși, iar trecerile neregulamentare au fost oprite. Aceste controale de frontieră nu trebuie comparate cu controalele de frontieră pe care le aveți încă, de exemplu, între România și Ungaria. Acolo aveți o frontieră unde toată lumea trebuie să oprească, fiecare camion este verificat, fiecare vizitator sau pasager trebuie să prezinte pașaportul. Atunci când vorbim despre controalele de frontieră dintre Germania și țările vecine, este vorba despre o rețea mai largă pentru a te asigura că se știe cine trece frontiera, iar oamenii sunt opriți și verificați doar în mod individual. În acest sens, cred că este o formă mult mai puțin invazivă de control al frontierelor decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen.
România merită să fie în spațiul Schengen. Germania “a muncit din greu” pentru acest obiectiv, care este “în interesul Europei”, “nu un act de milă”
CaleaEuropeană.ro: Și se bazează, probabil, așa cum dezvoltați, pe cooperarea în domeniul informațiilor și pe schimbul de informații în spațiul Schengen cu alte țări.
Dr. Peer Gebauer: Absolut, acesta este un element-cheie și atunci când vine vorba despre cum să ne implicăm cel mai bine vecinii. Acesta funcționează numai dacă cooperăm îndeaproape cu vecinii noștri. Politicienii germani în funcție au început acest proces de strânsă legătură cu țările vecine. Am găsit modalități de a ne asigura că ne explicăm mai bine, că nu există un câștigător și un învins în acest joc, ci că ne unim forțele pentru a aborda provocările care ne privesc pe toți. Pentru că nu este doar o problemă germană sau o problemă poloneză sau o problemă austriacă. Există probleme care ne afectează pe toți în Europa și de aceea cooperarea este întotdeauna cheia. Nu aș vedea aceste măsuri care au fost introduse recent ca fiind îndreptate împotriva cuiva, de fapt, ele sunt menite să fie integrate în abordarea europeană pentru a trata problema dificilă a migrației ilegale. În ceea ce privește spațiul Schengen, cred că ați sugerat acest lucru și în întrebarea dumneavoastră, ce înseamnă pentru România și cum putem avansa în această privință? Permiteți-mi să reiterez faptul că Germania continuă să sprijine neclintit România și Bulgaria atunci când vine vorba de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Am mai spus-o, dar aș dori să o repet: România și-a făcut toate temele. România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință. De aceea, vom continua să sprijinim pe deplin România. Cred că vom vedea în curând cum se va poziționa noul guvern austriac și sper că acest lucru va deschide uși și în ceea ce privește obiectivul României, pe care îl susținem pe deplin.
CaleaEuropeană.ro: Vedeți mai multe ferestre de oportunitate sau potențiale obstacole când vine vorba de îndeplinirea acestei ultime piese de intrare deplină în Schengen a României și Bulgariei? Pentru că încă avem controale la frontierele terestre, am reușit să intrăm în spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă.
Dr. Peer Gebauer: Este un mare succes că au fost eliminate controalele la frontierele maritime și aeriene și aș dori să felicit România pentru acest lucru. Dar da, problema frontierei terestre este încă una presantă. Am tendința de a fi optimist, motiv pentru care spun: da, văd mai multe oportunități și mai puține obstacole. Ca diplomat, trebuie să crezi întotdeauna în posibilități și nu pot decât să-i felicit pe responsabilii de aici, din România, pentru că au adoptat o poziție foarte prudentă, profesionistă și clară atunci când vine vorba de negocierea cu partenerii. Cred că acest lucru va da roade. Deși nu avem nicio garanție, eu rămân mai mult optimist privind acest subiect.
CaleaEuropeană.ro: Pe această parte, simțiți că dumneavoastră, ca partener major al României, puteți face ceva mai mult decât ați făcut deja? Vă întreb asta pentru că probabil că acest subiect al aderării României și Bulgariei la Schengen nu ar fi fost atât de sus pe agendă dacă nu ar fi fost discursul cancelarului Scholz de la Praga.
Dr. Peer Gebauer: Sunt de acord. În urmă cu doi ani, a declarat public că este clar în favoarea unei aderări rapide a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Deci da, Germania își poate asuma unele merite pentru că a fost o susținătoare activă. Iar activ nu înseamnă că, atunci când decizia este supusă la vot, ridicăm mâna în favoarea României, ci că Germania a muncit din greu în permanență alături de toți partenerii pentru a atinge acest obiectiv pentru România. Și de ce? Pentru că România merită și pentru că este în interesul Germaniei și al Europei să completeze spațiul Schengen în acest sens. Nu este un act de milă, ci este în interesul nostru, al tuturor. Germania va continua să fie o susținătoare activă. Dacă există o modalitate de a fi de ajutor și atunci când vine vorba de a-i convinge pe cei care încă nu sunt convinși, Germania își va face partea sa.
Nu va exista o “schimbare de curs a acțiunii germane” în sprijinirea Ucrainei. Singura soluție de pace posibilă, cea care aduce “pace și securitate Europei și în special Ucrainei”
CaleaEuropeană.ro: Acest subiect al apropierii României și Bulgariei de Schengen a fost și o decizie strategică după ce România a jucat un rol foarte important în ajutorarea Ucrainei, așa cum a făcut și Germania. Asta mă duce la celălalt subiect, unul în care și Germania este cumva în centrul atenției, pentru că știm că Germania a fost un susținător puternic al Ucrainei în timpul conflictului actual, în ciuda faptului că a fost criticată pentru ritmul mai lent în acordarea ajutorului militar și pentru recenta poziție reticentă privind trimiterea de rachete cu rază lungă de acțiune cu care Ucraina poate lovi ținte militare pe teritoriul Rusiei. Ce s-a schimbat în abordarea Germaniei față de acest sprijin de la începutul războiului și ce va rămâne constant?
Dr. Peer Gebauer: Ceea ce am văzut încă de la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei este un angajament clar al Germaniei de a face tot ceea ce este necesar și atât timp cât este necesar pentru a sprijini Ucraina, în strânsă legătură și cooperare cu toți aliații și partenerii noștri. Acest lucru este extrem de important, deoarece ne confruntăm cu o Rusie care nu vrea doar să cucerească părți din Ucraina și apoi să fie mulțumită și să se oprească. Rusia a declarat public în mai multe rânduri că dorește să dea timpul înapoi, că dorește să restabilească ordinea mondială a Războiului Rece, ceea ce înseamnă că nu doar Ucraina este în pericol. Și capacitatea de a-și alege propria soartă este pusă în pericol pentru România și celelalte țări din Europa Centrală și de Est de faptul că Rusia spune că vrea să dea timpul înapoi. Dacă vrei să eviți ca Rusia să aibă un cuvânt de spus, de exemplu, asupra viitorului României în NATO, atunci trebuie să oprim Rusia și trebuie să facem totul pentru ca Putin să nu aibă succes în războiul său împotriva Ucrainei. A spera pur și simplu să se oprească nu ar ajuta, ar prelungi pur și simplu conflictul, așa că este o abordare înțeleaptă și corectă din partea Germaniei, a României și a tuturor partenerilor și aliaților săi de a sprijini Ucraina în cel mai bun mod posibil. Ați subliniat faptul, și sunt de acord, că Germania a fost un susținător foarte puternic al Ucrainei în acești ultimi doi ani și jumătate. Suntem într-adevăr al doilea cel mai mare donator militar, dar și în ceea ce privește alte tipuri de ajutor, bunuri umanitare, sprijin financiar și așa mai departe. Același lucru este valabil și pentru România. Aplaud și laud decizia recentă de a oferi un sistem Patriot Ucrainei. Aceasta înseamnă literalmente salvarea de vieți și sprijinirea unui partener și a unui vecin aflat în nevoie, iar acest lucru nu poate fi apreciat suficient de mult. Ce vom vedea în viitor, având în vedere că vă referiți, de asemenea, la dezbaterea privind livrarea de arme cu rază lungă de acțiune sau la acordul de a le utiliza în interiorul teritoriului central al Rusiei? Astăzi, ca lider politic, trebuie să iei decizii foarte complexe. Trebuie să iei în considerare ce este disponibil, de ce este nevoie pentru apărarea propriei țări, a teritoriului NATO, ce efecte vor avea deciziile luate. Cancelarul federal german și guvernul federal german au declarat întotdeauna public că este cel mai relevant să menținem o legătură strânsă cu partenerii noștri, pentru ca susținerea comună pentru Ucraina să nu fie cumva destrămată. Cancelarul pune un mare accent pe legătura strânsă cu partenerii, în special, desigur, cu SUA, Franța, Regatul Unit. Ați văzut acest lucru atunci când a apărut dezbaterea privind tancurile de luptă, iar Germania a acționat în mod concertat cu ceilalți aliați prin livrarea tancurilor. Cred că această abordare este foarte ușor de înțeles și acest lucru marchează și dezbaterea privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune. Din exterior este adesea foarte dificil să ai o imagine completă a ceea ce se va întâmpla, dar sunt convins că vor fi luate decizii înțelepte, decizii în interesul Ucrainei, al Europei, al Germaniei. Aceste decizii sunt pe masă în fiecare zi și există o evoluție pe care am văzut-o în ultimii doi ani în ceea ce privește ceea ce a fost livrat. Nu pot decât să îmi exprim înțelegerea pentru o abordare prudentă și sobră, fără decizii rapide sau pripite sau în absența unei o strânse coordonări cu partenerii noștri aliați.
CaleaEuropeană.ro: Practic, Germania pledează pentru o decizie mai coordonată și aliată, nu la nivel bilateral sau inferior?
Dr. Peer Gebauer: Germania este un mare susținător al acestei abordări pe care am văzut-o în ultimii ani și care a făcut ca răspunsul nostru occidental la agresiunea rusă să fie, cred eu, unul puternic. Cred că vom continua să acționăm în acest fel, aceasta va fi poziția Germaniei. Și sunt foarte sigur că nu va exista o schimbare în cursul acțiunii germane, ci o continuare a sprijinului nostru cuprinzător pentru Ucraina.
CaleaEuropeană.ro: Într-un interviu pentru Radioul Public German, cancelarul Scholz a vorbit despre o viitoare conferință de pace între Ucraina și Rusia și citez: „Cred că acum este momentul în care trebuie să discutăm cum ieșim din această situație de război mai repede decât avem impresia acum”. Cum ar trebui să interpretăm acest lucru și cum putem stabili că am ajuns la acel moment?
Dr. Peer Gebauer: Ceea ce a spus el, desigur, vorbește de la sine, așa că nu este nevoie să îl interpretez. Dar ne dăm seama cu toții că acest război care are loc deja de doi ani și jumătate a făcut multe victime. Nu avem nicio garanție că Ucraina poate continua pe termen nelimitat această luptă curajoasă. Simțim, de asemenea, că există diverse evoluții politice și alegeri care aduc nesiguranță cu privire la situația în care ne vom afla în următorii doi, trei, patru ani. Cred că este înțelept, și de aceea este corect ceea ce a spus cancelarul, să facem cât de mult putem pentru a vedea dacă există o cale pașnică de ieșire din acest război. Dar, în același timp, și cancelarul spune clar acest lucru de fiecare dată când își exprimă opiniile cu privire la această agresiune rusă împotriva Ucrainei, nu ne putem mulțumi cu o pace dictată, dictată de Rusia, o pace în termenii Rusiei. Acest lucru nu ar aduce pace și nu ar elibera Ucraina. Ar face Ucraina dependentă de Rusia. Simpla oprire a luptelor în acest moment nu ar oferi nicio garanție că luptele nu vor continua într-o etapă ulterioară, după ce Rusia își va recăpăta puterea și capacitatea militară. Oricare ar fi soluția pentru care lucrăm, aceasta trebuie să fie o soluție care să aducă pace și securitate Europei și Ucrainei în special. Speranța unora care spun că dacă vă opriți și lăsați armele să tacă, atunci vom avea din nou pace este naivă. Rusia nu se va opri. Am văzut acest lucru în trecut. După agresiunile anterioare ale Rusiei, anexarea Crimeei și apoi invazia în Donbas, eforturile de soluționare a conflictului au fost valabile doar pentru o perioadă de timp, iar Rusia a folosit acest timp pentru a-și reconstrui trupele, capacitățile militare, și apoi a întreprins din nou o agresiune în toată regula. Trebuie să găsim o modalitate de a găsi pacea, dar care să nu ducă la izbucnirea, din nou, a conflictului, ci să ducă la o pace stabilă.
Apărarea și energia, pilonii majori ai creșterii cooperării Germania – România
CaleaEuropeană.ro: Cu toate acestea, conflictul pe care Rusia l-a purtat împotriva Ucrainei a fost un semnal de alarmă pentru noi în ceea ce privește apărarea și în ceea ce privește economia de război, așa cum mulți lideri europeni au spus deja. Dacă plecăm de la spectrul european, de la ajutorul pentru Ucraina și ne îndreptăm spre relația bilaterală dintre Germania și România, am putea spune că, într-un fel, România și Germania au răspuns acestui apel când vine vorba de cooperare, când vine vorba de finanțare europeană comună pentru diferite tipuri de arme și așa mai departe. Și trecând la această parte, știm că această relație bilaterală între Germania și România s-a consolidat în ultimii ani. Care sunt domeniile cheie în care vedeți o creștere în continuare, în special în sectorul economic și cel de securitate?
Dr. Peer Gebauer: Relațiile bilaterale dintre Germania și România sunt, într-adevăr, la fel de strânse și, aș spune, mai importante ca niciodată. Suntem aliați și parteneri în NATO, în UE și am extins cooperarea și schimburile la toate nivelurile. La cel mai înalt nivel al liderilor noștri politici, cancelarul nostru a vizitat România de două ori în ultimii doi ani, președintele nostru federal a fost aici de două ori în ultimii ani, ministrul nostru de externe a fost, de asemenea, aici de două ori. Este o densitate a contactelor politice pe care nu am mai văzut-o în nicio etapă anterioară. Este o evoluție pozitivă și foarte importantă, pentru că România și Germania sunt foarte sincronizate în ceea ce privește analiza situației și au un mare potențial de extindere a cooperării. La acest lucru v-ați referit cu întrebarea dumneavoastră, la domeniile de cooperare în care putem chiar să intensificăm colaborarea. Eu văd mult potențial în domeniul energiei și al apărării. De ce energie? Pentru că România are atât de multe surse de energie diferite, convenționale și regenerabile și, în același timp, este situată la intersecția culoarelor energetice, a conductelor și a conexiunilor dintre continentul asiatic și restul Europei. Sunt convins că România va juca un rol crucial ca furnizor de energie și hub energetic pentru Europa. Și având în vedere nevoile energetice pe care le avem în Germania, în industrie, este o oportunitate evidentă pe care o putem exploata pentru a extinde această cooperare energetică.
CaleaEuropeană.ro: Am putea considera această cooperare energetică drept viitoarea stea în ascensiune în cadrul relației bilaterale?
Dr. Peer Gebauer: Sunt sigur că va fi un pilon major al relațiilor noastre bilaterale. Sunt optimist, deoarece va completa amploarea deja existentă a cooperării noastre în sectorul auto, în comerțul cu amănuntul și în multe alte domenii în care colaborăm foarte strâns. Germania, după cum știți, este cel mai mare investitor și cel mai mare partener comercial pentru România și amândoi beneficiem enorm de pe urma acestui parteneriat. Al doilea domeniu este cu siguranță industria de apărare, pe care ați menționat-o în întrebarea dumneavoastră. Vedem o nevoie imensă ca Europa să își consolideze capacitățile de a se apăra și am vorbit despre Ucraina. Permiteți-mi să reiterez încă o dată, este vorba despre a ajuta Ucraina, dar nu este un act de milă. Este vorba, de asemenea, despre asigurarea libertății noastre și despre protejarea societăților noastre deschise în fața agresiunii ruse. Oricine crede că Rusia se va opri după cucerirea Ucrainei este, evident, naiv. Rusia va continua. Trebuie să ne asigurăm că ne consolidăm capacitățile de apărare. Singurul lucru care îl va opri pe Putin este realizarea faptului că nu va putea face niciun rău în Europa și împotriva intereselor europene, inclusiv în Moldova. Trebuie să ne consolidăm capacitățile, industria noastră de apărare. O mulțime de programe au fost demarate în acest sens. Planul și strategia industriei europene de apărare, care tocmai sunt dezbătute la Bruxelles și puse în aplicare, indică direcția în care ne îndreptăm. Comisia va pune un accent puternic pe acest domeniu și ați subliniat, pe bună dreptate, că există deja programe în care banii europeni pot fi utilizați pentru întreprinderi comune ale partenerilor europeni. Germania și România beneficiază, de asemenea, de aceste programe. Există mai multe proiecte care implică companii germane din industria de apărare și România. Lucrăm din greu la ele pentru ca acestea să prindă viață, să vedem companii germano-române producând aici, în România, bunuri precum pulbere de propulsie, muniție, anti-UAV, apărare aeriană, tancuri etc. Aceasta ar fi o veste excelentă în ceea ce privește oportunitățile de afaceri. Ar fi o veste excelentă și în ceea ce privește transferul de tehnologie și afirmarea României ca un centru al industriei de apărare. Și ar fi o veste excelentă când vine vorba de a ne asigura că Europa este suficient de puternică pentru a se apăra.
Moștenirea lui Klaus Iohannis: O Românie de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică/ Candidații pro-europeni și pro-transatlantici sunt în interesul nostru și al României
CaleaEuropeană.ro: Ne-ați dat câteva titluri interesante în ceea ce privește cooperarea dintre Germania și România și ajungând la ultima întrebare, știm că România se îndreaptă spre o schimbare politică semnificativă după viitoarele alegeri. Spun schimbare politică semnificativă pentru că avem atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare. Era prezidențială a președintelui Iohannis se va încheia după două mandate permise de Constituție. Cum credeți că această tranziție va influența relațiile României cu UE, NATO și în special cu Germania? Și în ce fel vă așteptați ca noua conducere a României să abordeze angajamentele sale în cadrul NATO, UE și Germania?
Dr. Peer Gebauer: Este un an interesant pentru România, într-adevăr, cu multe alegeri care au avut loc, care vor avea loc spre sfârșitul anului și, desigur, le urmărim îndeaproape. România, în ultimii ani, a fost în contextul internațional un partener foarte stabil și de încredere în UE, în Alianța Transatlantică. Și cu siguranță face parte din moștenirea lăsată de președintele Klaus Iohannis faptul că a modelat acest curs stabil și că a susținut o Românie de încredere și pro-occidentală, pro-atlantică. Schimbarea va veni la sfârșitul anului, dar credem că nu va fi o schimbare în ceea ce privește cursul de acțiune al României în cadrul UE și al Alianței Transatlantice. Desigur, nu am nicio idee cine va câștiga cursa prezidențială, deoarece există mulți candidați. Și nu pot prevedea rezultatele alegerilor parlamentare. Dar avem un sentiment foarte bun cu privire la aproape toți candidații care susțin un curs pro-european, pro-transatlantic, care este necesar, care este în interesul nostru și care este în interesul României. Suntem destul de relaxați cu privire la rezultatul alegerilor, pentru că noi credem că este alegerea poporului român, indiferent pentru cine votează, indiferent pentru ce partid votează, că este opțiunea alegătorilor români de a rămâne pe acest curs pro-european, pro-NATO și în viitor.
