Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU | Gabriela Dancău, ambasadorul României la Madrid: Operaționalizarea Parteneriatului Strategic, un exercițiu de explorare reciprocă a oportunităților oferite de PNRR și fondurile UE

Published

on

© Ambasada României în Spania/ Embajada de Rumanía en España

Interviu realizat de Robert Lupițu

Operaționalizarea pe deplin a Parteneriatului Strategic dintre România și Spania reprezintă o dimensiune prioritară pentru acțiunea diplomatică a celor două țări, a declarat Gabriela Dancău, ambasadorul României la Madrid, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul în care Bucureștiul și Madridul marchează anul acesta 140 de ani de ani de la debutul relațiilor diplomatice.

Relațiile diplomatice dintre România și Spania, speciale prin prisma apartenenței comune la NATO și la Uniunea Europeană și a comunității românești din Spania, aniversează 140 de ani printr-o serie de acțiuni importante prin care cele două țări acordă un nou impuls relațiilor politice, economice, academice și culturale.

Potrivit ambasadorului României, calendarul de acțiuni vizează dimensiunea bilaterală de cooperare politico-diplomatică, dimensiunea operaționalizării Parteneriatului Strategic la nivel securitar și sectorial, dimensiunea promovării culturii românești în Spania și dimensiunea umană, axată pe comunitatea românească din Spania.

Gabriela Dancău a vorbit și despre caracterul special al relațiilor româno – spaniole din perspectiva apartenenței la UE și la NATO.

“Cele două țări împărtășesc numeroase puncte de vedere cu privire la agenda europeană, iar preocupările din Vecinătatea Estică prezintă interes și la celălalt capăt al Europei, în egală măsură în care și pentru Romania prezintă interes ceea ce se întâmplă în zona Mediteranei”, a subliniat ambasadorul român, punctând că țara noastră a reușit să ralieze Spania la o serie de interese regionale din Vecinătatea Estică, iar România s-a profilat drept un actor activ la Marea Mediterană.

Din perspectivă NATO, Gabriela Dancău a arătat că România este recunoscătoare Spaniei, care a asigurat în premieră, în primele luni ale anului 2021, misiunile de poliție aeriană ale Alianței Nord-Atlantice deasupra teritoriului României și în regiunea Mării Negre.

Ambasadorul României a ținut să mai sublinieze că, dincolo de dimensiunea politico-diplomatică și cea strategică și de securitate, operaționalizarea Parteneriatului Strategic ar putea reprezenta un exercițiu de explorare reciprocă a oportunităților economice și de guvernanță și de adoptare a unor politici cu caracter inovator, cu atât mai mult din perspectiva implementării PNRR și al fondurilor europene alocate atât pentru Spania, cât și pentru România.

“România și Spania sunt state cu un profund profil pro-european, a căror dezvoltare, modernizare, transformare și progres sunt intrinsec legate de proiectul european, care reprezintă și un liant puternic al legăturilor dintre cele două state”, a mai afirmat Dancău.

Ambasadorul român a mai punctat și rolul important al comunității românești, “cea mai mare comunitate străină din Spania” și “o comunitate matură, consolidată în peisajul societății spaniole”.

Interviul integral:

CaleaEuropeană.ro: Anul acesta, relațiile bilaterale dintre România și Regatul Spaniei sunt la ceas aniversar. Se împlinesc 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări. Ce acțiuni a pregătit România, atât la nivel de ambasadă, cât și împreună cu autoritățile spaniole pentru celebrarea acestui moment?

Gabriela Dancău: Anul acesta, România și Spania aniversează 140 de ani de relații diplomatice bilaterale care se află la un nivel excelent, acela de consolidare a Parteneriatului Strategic. Aniversarea este și un prilej pentru a da un nou impuls relațiilor politice, economice, academice și culturale. De aceea, calendarul nostru de acțiuni în acest an este structurat pe patru dimensiuni: una bilaterală, centrată pe contactele la nivel politico-diplomatic; una strategică, reprezentată de operaționalizarea pe deplin a Parteneriatului Strategic, atât dintr-o perspectivă sectorială, cât și din cea de securitate; una de diplomație publică și culturală, de promovare a culturii românești în Spania și, nu în ultimul rând, dimensiunea umană, având în centru comunitatea românească din Spania. Aceste dimensiuni adesea se întrepătrund pentru a-și conferi reciproc mai multă vizibilitate și a transmite mesajul nostru către un public cât mai larg.

Într-un efort de a oferi o vizibilitate sporită acțiunii bilaterale, ne-am propus ca aproape fiecare contact politico-diplomatic la nivel înalt din acest an să fie dublat și de unul de diplomație publică și culturală. Astfel, aniversarea celor 140 de ani de relații diplomatice româno-spaniole reprezintă și prilejul deosebit de a organiza o suită de evenimente publice, cu implicarea unor instituții din ambele țări. Temele alese reflectă atât bogăția diversității societăților din țările noastre, cât și elemente istorice comune.

În primul rând, expoziția documentară realizată de colegii noștri de la Arhivele Diplomatice române, itinerată în diferite cadre instituționale și academice, reprezintă un demers cât se poate de firesc în anul aniversar și oferă publicului spaniol, dar și român o perspectivă asupra evenimentelor importante care au marcat istoria relațiilor bilaterale. Cât mai curând, ea va fi încununată de lansarea unui Album aniversar bilingv privind relațiile bilaterale româno-spaniole, realizat de noi cu sprijinul unor personalități din lumea academică din România și Spania. Un alt moment important din calendarul nostru a fost reprezentat de o fructuoasă colaborare cu Romfilatelia, fiind lansat, într-o locație emblematică din Madrid, un întreg poștal aniversar care conține portretele regilor Alfonso al XII-lea și Carol I, în a căror perioadă au fost stabilite relațiile diplomatice.

Un loc central în calendarul evenimentelor aniversare îl ocupă expoziția „Tezaure Arheologice din România. Rădăcinile dacice și romane”, curatoriată de Muzeul Național de Istorie a României, și organizată sub egida Ministerului Afacerilor Externe, Ministerele Culturii din România și Spania și Ministerul Apărării Naționale al României, cea mai amplă și importantă expoziție arheologică organizată vreodată peste hotare. Cele 835 de artefacte expuse provin de la 39 de muzee din România și vor fi prezentate, începând din 1 octombrie, publicului spaniol și român deopotrivă, într-o locație centrală prestigioasă din centrul capitalei Spaniei, Muzeul Național de Arheologie din Madrid.

Însă calendarul nostru cultural este unul deosebit de bogat: organizăm concerte de muzică clasică cu artiști români și spanioli în locații prestigioase din Spania, precum: Academia Regală de Arte Frumoase din Madrid, Palatul Regal La Granja de San Ildefonso, de lângă Segovia, sau Palatul Regal din Madrid.

Secretarii de stat pentru afaceri europene au inaugurat, în marja consultărilor, o expoziție a Arhivelor Diplomatice române și spaniole, care a evidențiat momentele definitorii ale celor 140 de ani de relații diplomatice, la sediul Palatului Viana, sediul de ceremonial al Ministerului de Externe spaniol.

Ulterior, această expoziție a fost mutată la sediul Senatului spaniol, în contextul vizitei la Madrid a președintei Senatului, însoțită de o delegație parlamentară, pentru consultări cu omoloaga spaniolă, o vizită ce a venit în mod natural în continuarea reuniunii bilaterale realizate în format videoconferință din luna martie, având ca temă centrală egalitatea de gen.

Ne dorim ca vizibilitatea acestor contacte politico-diplomatice să depășească sfera instituțională, de aceea am itinerat această expoziție la Universitatea din Valladolid, pentru o zi de studiu dedicată studenților, cărora le-am vorbit și despre dimensiunea contemporană a relației româno-spaniole, despre interesele comune pe care le împărtășesc țările noastre, în ciuda poziției geografice îndepărtate.

CaleaEuropeană.ro: La 140 de ani de la cel dintâi moment din relațiile oficiale dintre state – cele diplomatice – România și Spania împărtășesc de aproximativ un deceniu și jumătate apartenența comună la NATO și la Uniunea Europeană. Care este dinamica actuală, din perspectivă politică și securitară a relațiilor dintre București și Madrid?

Gabriela Dancău: La ediția din 2020 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, printre invitații de onoare s-a numărat și ministrul afacerilor externe spaniol, a cărei participare prin videoconferință a fost foarte apreciată de Corpul diplomatic român. A fost un semnal că cele două țări împărtășesc numeroase puncte de vedere cu privire la agenda europeană, iar preocupările din Vecinătatea Estică prezintă interes și la celălalt capăt al Europei, în egală măsură în care și pentru Romania prezintă interes ceea ce se întâmplă în zona Mediteranei.

După cum ați văzut, la începutul lunii februarie, ministrul spaniol al afacerilor externe a fost în vizită la București, fiind primul oficial dintr-un stat NATO și UE care a venit în România în 2021. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru a pregăti, alături de ministrul Bogdan Aurescu, operaționalizarea Parteneriatului Strategic dintre România și Spania. De asemenea, la 29 aprilie 2021, a avut loc vizita la Madrid a secretarului de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, pentru consultări cu omologul spaniol, Juan González-Barba Pera, ca răspuns la vizita oficialului spaniol efectuată în octombrie 2020, iar în perioada 13-15 mai vizita la Madrid a Președintelui Senatului României, Anca Dragu. Apoi, la finalul lunii mai a avut loc vizita la Madrid a ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, care a avut o întâlnire cu omologul spaniol, José Manuel Rodríguez Uribes, iar în ultima săptămână a lunii iunie vizita în Spania a ministrului muncii și protecției sociale, Raluca Turcan. De asemenea, în această toamnă, vom avea un calendar foarte dens de vizite instituționale importante.

Așa cum am menționat, având în vedere contextul sanitar, calendarul de acțiuni a cuprins și o serie de dezbateri online, în continuare accesibile celor interesați, despre marile mutații declanșate de pandemia de Covid-19 în societățile noastre ori despre Vecinătatea Uniunii Europene. Pentru organizarea acestor evenimente ne-am asociat unor think tank-uri din România și Spania, precum New Strategy Center sau Institutul Regal Elcano. E important să menționez organizarea la 26 aprilie a unei videoconferințe care a reunit miniștrii de externe român, spaniol și polonez, organizată în siajul trilateralei de securitate România-Polonia-Turcia de la București, care a avut ca invitați Ucraina și Georgia.

Privind în ansamblu toate aceste acțiuni se poate afirma că am reușit să raliem Spania la o serie de interese regionale din Vecinătatea Estică, iar noi la rândul nostru ne profilăm drept un actor activ la Marea Mediterană. În calitate de state de frontieră ale UE și NATO, Spania și România înțeleg importanța proiectării în vecinătatea europeană, către Mediterana, respectiv către Marea Neagră, a valorilor pe care le împărtășesc: atașamentul profund și consecvent pentru multilateralism și dreptul internațional, protejarea drepturilor universale ale omului și promovarea reglementării diferendelor de orice fel prin mijloace pașnice.

CaleaEuropeană.ro: Anul 2021 a debutat cu dislocarea a 6 avioane Eurofighter Typhoon și a 130 de militari ale Forțelor Aeriene Spaniole la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a asigura misiuni de Poliție Aeriană Întărită NATO deasupra României și la Marea Neagră. Ce rol are această desfășurare de forțe pentru cooperarea pe palierul de securitate dintre România și Spania, la nivel bilateral și în cadrul aliat?

Gabriela Dancău: Statele noastre sunt aliați puternici în NATO, urmează aceleași valori și obiective comune, orientate spre viitor. Asigurarea misiunilor de Poliție Aeriană Întărită reprezintă un angajament în cadru aliat, cu scopul garantării securității statelor NATO de pe flancul estic, într-un context de securitate complicat de la Marea Neagră. Cu alte cuvinte, misiunea spaniolă în România este, în primul rând, o manifestare a coeziunii și solidarității Alianței în fața provocărilor de securitate actuale. 

Totodată, dislocarea în premieră a unor aeronave de luptă ale Forțelor Aeriene spaniole și a personalului militar spaniol în România reprezintă rezultatul firesc al cooperării excelente în plan bilateral, pornind de la Parteneriatul Strategic dintre cele două țări și în baza Memorandumului de Înțelegere care stabilește direcțiile de cooperare militară. 

Exercițiul militar a constituit un prilej de fructificare a cooperării bilaterale foarte bune în zona apărării, misiunile aliate de poliție aeriană și antrenamentele comune contribuind la amplificarea capacității de reacție și descurajare, precum și la consolidarea interoperabilității dintre Forțele Aeriene române și Forțele Aeriene spaniole, inclusiv în contextul provocărilor generate de pandemia de Covid-19.

Suntem recunoscători Spaniei pentru o primă acțiune de asigurare a poliției aeriene deasupra teritoriului României în primele luni ale anului 2021 și am convingerea că vom avea o cooperare tot mai intensificată pe flancul estic, inclusiv în regiunea Mării Negre.

CaleaEuropeană.ro: Cum intenționează România să impulsioneze operaționalizarea Parteneriatului Strategic anunțat în 2013? Care sunt nivelul de ambiție și de obiective ale acestui moment de referință în relațiile româno-spaniole?

Gabriela Dancău: Dincolo de dimensiunea politico-diplomatică și cea strategică și de securitate, operaționalizarea Parteneriatului Strategic ar reprezenta un exercițiu de explorare reciprocă a oportunităților economice și de guvernanță și de adoptare a unor politici cu caracter inovator, cu atât mai mult din perspectiva implementării PNRR și al fondurilor europene alocate atât pentru Spania, cât și pentru România. Cu puțin peste un deceniu de experiență democratică în plus față de România și două decenii în plus de apartenență la UE, Spania constituie în continuare un exemplu de succes într-o serie de domenii de interes pentru România precum: dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare, atât cea de mare viteză, cât și cea de navetă urbană și inter-urbană; urbanismul smart; recuperarea patrimoniului cultural; cooperare universitară; modernizarea sistemului sanitar; mediul; dezvoltarea sectorului turistic; energiile regenerabile; accesarea de fonduri europene.

În ultimii patru ani, dialogul politico-diplomatic s-a intensificat constant, Ambasada României în Regatul Spaniei inițiind atât contacte multiple la nivel guvernamental și local, cât și încheierea de documente de cooperare bilaterală ca follow-up la aceste contacte, în domeniul turismului, sănătății, culturii, muncii, migrației, pregătirii diplomaților, digitalizării și infrastructurii rutiere. De exemplu, în 2018 s-au semnat un Memorandum de Înțelegere între Ministerele Apărării din România și Spania și un Memorandum de Înțelegere între Institutele Naționale de Administrație Publică din cele două țări, iar în 2019 un Memorandum de Înțelegere între Ministerul român pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat și Agenția spaniolă responsabilă de comerț exterior, ICEX, precum și un Memorandum de Înțelegere între Camerele de Comerț naționale ale României și Spaniei.

Continuam să adăugăm piese la construcția relației bilaterale în plan sectorial. În luna martie am profitat de anul aniversar pentru a inaugura un consulat onorific al României la Málaga, în Comunitatea Autonomă Andaluzia, regiune extrem de relevantă în plan turistic, dar și economic în general, motiv pentru care evenimentul în sine a fost dublat de o serie de întâlniri cu autoritățile locale și regionale și antreprenori din domeniul IT&C. Însă acolo unde nu este nevoie neapărat de prezența fizică, încercăm să ajungem prin videoconferințe, așa cum a fost cazul celor două evenimente online organizate cu sectorul IT&C din Andaluzia, respectiv cu Camera de Comerț Timiș, de atragere a fondurilor europene alocate prin PNRR și de creare de poli tehnologici atractivi pentru specialiști și competitivi pe plan european atât din punct de vedere al costurilor, cât și a competențelor în domeniul digital, prioritar în noua lume post-pandemică. Cu proxima deschidere a consulatului onorific din Insulele Baleare, vom organiza un forum economic în care vom prezenta oportunitățile de investiții din România și tot în perioada următoare vom organiza la Sevilla și Málaga misiuni economice alături de camere de comerț din România.

CaleaEuropeană.ro: Un loc central în relația bilaterală dintre București și Madrid este reprezentat de cooperarea în cadrul UE. Ambele țări împărtășesc apartenența informală la grupul “Prietenii coeziunii”, în vreme ce planul istoric de redresare economică de 750 de miliarde de euro a fost posibil și ca urmare a unei idei inițiale a prim-ministrului spaniol. Ambele țări vor fi beneficiare ale unor sume consistente pentru relansare post-Covid-19. De asemenea, Conferința privind viitorul Europei este o altă platformă de dezbatere importantă pentru viziunea ambelor țări cu privire la proiectul european.

Gabriela Dancău: România și Spania sunt state cu un profund profil pro-european, a căror dezvoltare, modernizare, transformare și progres sunt intrinsec legate de proiectul european, care reprezintă și un liant puternic al legăturilor dintre cele două state. Atașamentul amândurora față de proiectul european, cum m-am referit anterior, ține de faptul că cele două state au ieșit din regimuri dictatoriale (în perioade diferite și cu nuanțele necesare), iar UE a avut un rol fundamental în acest proces de racordare la valorile și principiile democratice, servind ca accelerator și sprijin al transformărilor profunde economice și sociale prin care au trecut societățile noastre.

Spania a reprezentat pentru România un model de urmat în ceea ce privește dobândirea acquis-ului comunitar, atragerea de fonduri europene și împărtășirea bunelor practici pe o paletă largă de domenii, arătând deschidere și consiliere față de solicitările punctuale adresate de România de-a lungul timpului. Trebuie să menționez că Spania sprijină aderarea României la spațiul Schengen.

Doresc să evidențiez convergența opiniilor noastre pe multiple subiecte ale agendei europene, inclusiv in contextul actual, al Conferinței privind viitorul Europei. Ca parteneri egali în Uniunea Europeană, ambele state urmărim ca Europa să fie mai pregătită pentru a face față viitoarelor crize, fie ele pandemico-sanitare, economice, legate de evenimente climatice sau de atacuri cibernetice, și pentru asumarea unui rol pro-activ în luarea deciziilor, pentru că viitorul nostru îl vedem numai într-o Uniune Europeană mai puternică, solidară și inclusivă, mai bine adaptată provocărilor viitorului.

Dispunem de documente strategice care să ne inspire în acțiunile noastre, cum ar fi Agenda Strategică a UE și Declarația de la Sibiu din 2019.

În cadrul UE, am avut ocazia să colaborăm în multe formate și să ne coordonăm inclusiv în contextul reconfigurărilor la nivel european, determinate de etapa post-Brexit și de provocările pandemiei de Covid-19 și cred că există atât potențial, cât și voință, pentru a o face de o manieră mult mai sistematizată și mai vizibilă.

Avem o cooperare constantă în cadrul UE, inclusiv în formatul “Prietenilor coeziunii” menționat de dumneavoastră. Spania și România și-au unit forțele în demersurile de menținere a alocărilor dedicate politicilor tradiționale cum sunt politica de coeziune sau politica agricolă comună, ca mijloc de a contribui la atingerea convergenței reale între regiuni și între statele membre UE, dar și la buna funcționare a pieței interne. În lipsa dobândirii unei convergențe reale la nivel european, noile provocări precum schimbările climatice, inovarea, transformarea industrială, noile tehnologii, protecția datelor, migrația, îmbătrânirea populației etc. și cu atât mai mult consecințele actuale ale pandemiei sunt mult mai greu de gestionat.

Ambele state au avut în vedere o abordare coordonată la nivelul UE pentru a face față provocărilor legate de pandemia Covid-19, sprijinind demersurile Comisiei Europene pentru achiziționarea în comun a vaccinurilor, medicamentelor și a altor echipamente, pentru adoptarea unei strategii de vaccinare și pentru agrearea certificatelor sanitare europene. Susținerea noastră merge și în direcția dezvoltării unei Uniuni a Sănătății, pentru că s-a dovedit că unitatea și coeziunea, cerințe fundamentale pentru o Uniune mai puternică, sunt singurele soluții pentru depășirea dificultăților la nivelul UE.

Legat de faza critică a pandemiei, aș vrea să reamintesc că România, primul stat european ce a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene din cadrul Mecanismului de Protecție Civilă a Uniunii, a facilitat livrarea de echipamente de protecție în Spania, într-un moment în care această țară se confrunta cu o situație epidemiologică foarte gravă.

Ambele țări acordă o atenție deosebită consolidării pilonului social european, nediscriminării, promovării egalității de oportunități, în vederea afirmării unei uniuni bazate pe valorile comune ale solidarității, convergenței și coeziunii, capabile să își revină după criză. După cum se cunoaște, partea română urmărește foarte atent respectarea și implementarea măsurilor legate de drepturile lucrătorilor mobili europeni, în special a lucrătorilor sezonieri, care au avut un rol foarte important inclusiv în funcționarea pieței interne și a asigurării lanțurilor de aprovizionare în context pandemic. În această direcție putem valorifica activitatea Autorității Europene pentru Muncă (ELA), o agenție europeană creată recent, cu rol important în facilitarea și consolidarea dialogului între statele membre în domeniul mobilității muncii. Din acest punct de vedere, trebuie să subliniez că avem o colaborare foarte bună cu Spania. În ceea ce privește problematica combaterii violenței de gen, țin să subliniez că Madridul are o experiență extinsă în acest domeniu și, deși România a făcut progrese în această direcție, Spania poate reprezenta un model pentru țara noastră din punctul de vedere al legislației adoptate și al punerii acesteia în aplicare.

Referitor la criza economică, spre deosebire de abordarea crizei precedente, de această dată pandemia a schimbat paradigma de implicare a Uniunii Europene, iar noțiunea de solidaritate a prevalat în fața unei abordări austere, pentru că numai o viziune comună și coordonată la nivelul Uniunii poate conduce la o recuperare sustenabilă a economiilor europene, cu impact direct asupra rezilienței proiectului european și proiectării forței sale în exterior pentru apărarea valorilor bazate pe reguli și promovarea unui multilateralism eficient.

Ca unul dintre statele europene lovite din plin de pandemie și dată fiind structura economiei și rolul important pe care îl are sectorul turistic, Spania a contribuit la modelarea a ceea ce numim astăzi Planul de redresare pentru Europa, premierul spaniol Pedro Sánchez lansând în martie 2020 un apel pentru crearea unui nou „Plan Marshall” pentru Europa și a unui fond de redresare de până la 1,5 trilioane de euro. Agrearea arhitecturii actuale de redresare economică, fără precedent la nivel european și chiar internațional, s-a realizat la capătul unui proces dificil de negocieri, atât la nivel tehnic, cât și la cel mai înalt nivel politic. Obiectivul comun al tuturor statelor și instituțiilor europene a fost acela de a asigura un proces de redresare economică coordonat și sustenabil pe termen mediu și lung, axat pe procese de tranziție – ecologică și digitală – eficiente și juste.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) este instrumentul cheie al Planului de redresare a Europei. La nivelul Uniunii Europene, prin RRF vor fi alocați 672,5 miliarde de euro pentru sprijinirea investițiilor și reformelor (312,5 miliarde sub formă de granturi și 360 miliarde ca împrumuturi). 

La nivel european, eforturile de redresare economică pun un accent deosebit pe transformarea digitală și tranziția către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic, în vederea întăririi rezilienței UE și a statelor membre; în acest sens, Centrul european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, cu sediul la București, va avea un rol esențial. În mod cert, trebuie să evităm ca decalajele de dezvoltare să fie adâncite de consecințele acestei crize, cu impact asupra celor mai vulnerabile categorii, pentru că această recuperare trebuie să fie și justă.

Atât România cât și Spania consideră că Planurile naționale de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență sunt adevărate proiecte de țară, fiind aliniate recomandărilor specifice fiecărei țări și în plan mai larg Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Agendei ONU 2030. Și Spania are o abordare ambițioasă în ceea ce privește atât tranziția ecologică, cât și în domeniul schimbărilor climatice. România sprijină eforturile UE în această privință și este pregătită să-și aducă contribuția la un proces echitabil și inclusiv. Lansarea recentă a Rețelei pilot de diplomație climatică a României este un instrument care ne va ajuta în mod sigur să fim mai activi și mai vizibili în acest domeniu. În același timp, demersurile noastre de a asigura tranziția verde ar trebui să protejeze competitivitatea economică și să ia în considerare consecințele sociale ale acestui proces, care diferă de la stat la stat.

O Uniune Europeană rezilientă și stabilă, relevantă în plan global, presupune capacitatea continuă și fermă de a proiecta stabilitatea și prosperitatea, precum și valorile, principiile și libertățile noastre comune în spațiul de vecinătate – în cazul Spaniei acesta include, prin extensie, din considerente cultural-istorice și America Latină -, iar dacă această vecinătate nu va fi rezilientă, nici Uniunea nu va putea fi pe deplin. Este important de subliniat că România și Spania sprijină angajamentul UE față de politica de extindere și asigurarea credibilității acestui proces. Ambele state și-au manifestat pro-activ solidaritatea în circumstanțele determinate de pandemie prin livrarea de materiale sanitare, doze de vaccin sau trimiterea de personal medical atât pe canale directe bilaterale, care completează alte pachete de asistență, așa cum a procedat România în primul rând în relația cu R. Moldova, cât și prin intermediul Team Europe sau mecanismul COVAX, acesta din urmă favorizat de Spania, care este în curs de implementare a Planului de solidaritate pentru vaccinare. 

Asigurarea unei vecinătăți stabile, sigure și prospere este prioritară; de aceea, România dorește ca organizarea Summit-ului Parteneriatului Estic în luna decembrie a acestui an să reprezinte o bună oportunitate pentru definirea unei viziuni strategice ambițioase pentru viitorul PaE, la fel cum pentru Spania au fost importante inițiativele promovate în contextul aniversării a 25 de ani de la lansarea procesului Barcelona, în 2020, și adoptarea noului Parteneriat UE-Vecinătatea Sudică- “O nouă Agendă pentru Mediterana”, a cărei construcție și ale cărei obiective au fost sprijinite de România. Pentru noi este cu atât mai relevant acest efort pe dimensiunea PaE în contextul concluziilor turneului ministrului român de externe, alături de omologii din Austria și Lituania, în statele din Caucazul de Sud, desfășurat pe baza mandatului și în coordonare cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell, și mai ales motivat de susținerea foarte puternică pe care România o are față de R. Moldova. Ne aflăm în fața unei oportunități unice de a ajuta la modernizarea acestei țări care are opțiuni clare democratice și europene, cu o agendă curajoasă de reformă și care poate deveni un model în Vecinătatea estică și un exemplu pozitiv al puterii transformatoare a UE.

Suntem în plină desfășurare a Conferinței pentru viitorul Europei, un moment oportun de reflecție asupra proiectului nostru european de creștere a rezilienței interne și externe (ceea ce partea spaniolă numește autonomie strategică deschisă), nu numai motivat de lecțiile învățate în contextul pandemiei, dar și pe termen mediu și lung. Dorim să aducem Europa mai aproape de cetățeni, prin concentrarea pe acțiuni concrete, pragmatice și realiste care să consolideze acest proiect european. Apreciem drept deosebit de utile dezbaterile în domenii orizontale, de interes direct pentru cetățenii europeni – sisteme de sănătate reziliente, redresarea economiei și gestionarea consecințelor sociale ale pandemiei, îmbunătățirea instrumentarului UE în sfera combaterii crizelor, respectul pentru valorile care stau la baza UE (statul de drept și drepturile fundamentale), gestionarea crizei migrației, securitatea, relațiile cu vecinătatea UE și rolul global al Uniunii. Până în prezent au avut loc mai multe evenimente sub egida Conferinței în România; dintre acestea, aș menționa evenimentul de lansare a dezbaterii naționale privind viitorul Europei găzduit de președintele României, domnul Klaus Iohannis, în 13 iulie 2021.

Pentru Spania, concluziile care se vor degaja pe marginea Conferinței pentru viitorul Europei sunt foarte importante și prin prisma pregătirilor de asumare a Președinției Consiliului UE în al doilea semestru al anului 2023. În consecință, este firesc ca în cadrul consultărilor dinamice și active pe care le derulăm tema viitorului Europei să ocupe un rol important, degajându-se deja anumite teme de interes comun pentru coordonarea unor inițiative bilaterale; aș menționa aici utilizarea educației ca instrument de promovare a conștientizării apartenenței cetățenilor la UE și la valorile sale, prin valorificarea dinamică și coerentă a programelor europene „Erasmus +” sau EPAS („Școli-ambasador ale Parlamentului European”).  Fără a se renunța la competențele naționale și la propriile tradiții de gestionare a curriculei școlare, există, printre altele, inițiative spaniole vizând susținerea introducerii de standarde europene de educație, pentru a încuraja unitățile de învățământ să includă în conținutul obișnuit elemente care să contribuie la consolidarea identității europene la nivelul tinerei generații, cea de care depinde în deceniile următoare viitorul proiectului european. Stimularea implicării tinerei generații în aceste dezbateri reprezintă și pentru noi una dintre dimensiunile prioritare ale procesului.

CaleaEuropeană.ro: Din cele peste 4 milioane de români de peste hotare, un milion trăiesc și muncesc în Spania. Care este contribuția pe care românii din Spania o aduc societății țării în care locuiesc și care este nivelul lor de integrare? Cum poate fi fructificat potențialul capitalului uman reprezentat de românii din Spania în ecuația relației bilaterale?

Gabriela Dancău: Comunitatea românească, cea mai mare comunitate străină din Spania, este deja o comunitate matură, consolidată în peisajul societății spaniole în urma celor două valuri principale de emigrare consemnate după 2001, anul ridicării vizelor cu Uniunea Europeană, și după 2007, anul aderării la marea familie europeană. Este un subiect nelipsit în nenumăratele discuții pe care le avem cu autoritățile spaniole la toate nivelurile, având de fiecare dată confirmarea unei integrări depline a cetățenilor români în comunitățile locale din care fac parte. Fără echivoc, comunitatea românească din Spania reprezintă o parte indispensabilă a microcosmosului în care trăiesc, contribuind decisiv la bunăstarea socială și economică a țării-gazdă. 

Dacă, pe de-o parte, un segment al comunității române aspiră la dobândirea cetățeniei spaniole, fără să piardă în același timp cetățenia română, deziderat pentru îndeplinirea căruia se depun eforturi constante din partea Ambasadei în relația cu instituțiile spaniole, pe de altă parte există o masă semnificativă de cetățeni români care doresc reîntoarcerea în România. 

Potențialul acestui capital uman este enorm și, cu minimum de perseverență din partea statului român, pe termen mediu, o parte din acest potențial poate fi transformat  într-o imensă oportunitate pentru România. Să fiu mai clară, urmărind în timp evoluția prezenței românești în Spania, am putut observa o reconfigurare a spectrului profesional și educațional al acestei comunități. Dacă, în primii ani după 1990, majoritatea celor care părăseau România erau agricultori sau lucrători în construcții, cu trecerea anilor din țară au plecat din ce în ce mai mulți medici, ingineri, cercetători, o adevărată scurgere de resursă umană. Iată că, în ultimii ani, asistăm dacă nu la o inversare mult dorită a soldului migrator, la o încetinire clară a acestui flux al resursei umane. Observăm că destui oameni cu profesii diverse sunt interesați de întoarcerea acasă. Condițiile economice, sociale și de muncă din România sunt în continuă evoluție și au devenit atractive pentru cei care păreau plecați pentru totdeauna. 

Revenind la potențialul uman oferit de românii din diaspora, depinde de noi, de autoritățile române, cum reușim să aducem acasă concetățenii de toate profesiile și de toate categoriile de vârstă. Pentru că, fie că vorbim de tineri aflați la studii în Spania sau oameni aflați la maturitate profesională, fiecare român întors acasă este un câștig imens. 

De aceea, de-a lungul întregii mele prezențe în Spania, am pus în prim plan promovarea mediului de afaceri românesc și a oportunităților oferite de economia noastră în continuă ascensiune, dar și de costurile de viață adesea mult mai accesibile prin comparație cu cele existente în alte state europene. Am speranța că, prin eforturile misiunii pe care o conduc, de proiectare a imaginii reale a României de astăzi, o țară cu potențial de atragere a investițiilor și a capitalului uman deopotrivă, am reușit să contribuim la efortul nostru comun de a aduce cetățenii români acasă. Românii din diaspora sunt o resursă foarte valoroasă care poate contribui la consolidarea societății și economiei țării noastre, iar această oportunitate nu trebuie ratată.

CaleaEuropeană.ro: În acest tablou complex, care mai este imaginea României în Spania?

Gabriela Dancău: În ceea ce privește imaginea de țară, aș putea spune că România este percepută corect de societatea spaniolă, ceea ce nu înseamnă că situația nu poate fi îmbunătățită. Aici consider eu că rolul diplomației, inclusiv cel cultural, poate fi eficient în a apropia și mai mult cele două popoare și a utiliza astfel cultura ca pe o fereastră de oportunitate pentru o cunoaștere reciprocă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL4 mins ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.23 mins ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA43 mins ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.1 hour ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.2 hours ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Daniel Buda7 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending