INTERVIURI
INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE
Published
4 weeks agoon
La 62 de ani de la reconcilierea franco-germană în interiorul comunității europene prin intermediul Tratatului de la Elysée și la șase ani de la întărirea acestei cooperări prin Tratatul de la Aachen, Franța și Germania, două state fondatoare și motoarele politico-economice ale construcției continentale, au același set de priorități strategice pentru viitorul Uniunii Europene, acasă și pe plan global, cu o “suprapunere completă” a strategiei pentru competitivitatea Europei, axată pe simplificarea reglementării, dar cu diferențe de “cultură politică” între Paris și Berlin și între liderii celor două țări. Aceasta este abordarea comună pe care ambasadorii Franței și Germaniei la București, Nicolas Warnery și Peer Gebauer, o explică într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării reconcilierii franco-germane din urmă cu mai bine de șase decenii și în cadrul căruia și-au exprimat încrederea că România va rămâne același partener și aliat puternic al Franței și Germaniei în cadrul UE și NATO.
“Important nu este dacă nu suntem de acord sau suntem de acord. Important este să avem o metodă care există de ceva timp (…) să ajungem la compromisuri. Până în prezent, nu am eșuat niciodată să facem acest lucru. Voința există”, a afirmat Nicolas Warnery, ambasadorul Franței.
La rândul său, Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei, a apreciat că Franța și Germania nu sunt într-o “situație dificilă în ceea ce privește parteneriatul și cooperarea franco-germană”, ci într-o situație în care “avem constant nevoie să vedem cum putem contribui cel mai bine ca două state, ca un motor franco-german, la dezvoltarea Uniunii Europene”.
Cei doi ambasadori au vorbit în interviul pentru CaleaEuropeană.ro în timp ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german în exercițiu Olaf Scholz se reunesc miercuri la Paris pentru a celebra reconcilierea dintre cele două țări prin Tratatul de la Elysée, o reuniune marcată de debutul celei de-a doua administrații Trump la Casa Albă și impactul asupra Europei și relației transatlantice.
“Am votat noi în noiembrie? Nu. Ne confruntăm cu realitatea din fața noastră și trebuie să reacționăm corespunzător. Aceasta este sarcina noastră, aceasta este misiunea noastră”, a spus ambasadorul francez la București, cu referire la dificultățile pe care UE le-ar putea experimenta cu noua administrație Trump, pe baza experienței precedente.
“Deseori subestimăm capacitatea Uniunii Europene de a răzbate“, a replicat și ambasadorul german în România.
Ambii diplomați au abordat și problema disensiunilor franco-germane cu privire la viitorul competitivității europene prin raportarea diferită la raportul întocmit de Mario Draghi, punând acest lucru pe seama unor percepții de comunicare și evocând prioritățile comune.
“Există o nevoie enormă de de-reglementare și de debirocratizare a sistemelor. Ne-am supra-dezvoltat cadrul de reglementare. (…) Deși intenția a fost bună, rezultatul este o povară birocratică excesivă care împiedică competitivitatea. Așadar, există un acord între noi privind reducerea drastică a acestei poveri birocratice. În al doilea rând, trebuie, bineînțeles, să ne consolidăm baza industrială europeană, inclusiv baza industrială europeană de apărare și capacitatea europeană în general”, a explicat Peer Gebauer.
Nicolas Warnery a precizat că termenul de ordine în această privință este “simplificare”. “Prioritățile noastre în Europa sunt simplificarea, pentru că acum ne aflăm într-un sistem al complexității pe care oamenii îl resping; suveranitatea; securitatea industrială și de apărare; energia; și necesitatea de a proteja libertatea, democrația și valorile noastre“, a spus el.
Raportul lui Mario Draghi de anul trecut relevă și deficitul de finanțare al competitivității europene, pe care fostul premierul italian l-a evaluat la 800 de miliarde de euro pe an, însă tema unor bani noi în bugetul UE este departe de a atinge un compromis european.
Cei doi ambasadori au indicat că pentru a fi în postura de cheltui noi bani, Europa trebuie să producă. În problema finanțării apărării europene, ambasadorul Warnery a arătat, asemenea viziunii președintelui Macron, că Europa trece spre “o economie de război”, iar ambasadorul Gebauer a indicat că un mix între bugetele naționale de apărare și finanțări comune la nivel european ar putea fi o soluție, alături de dezvoltarea bazei industriale europene.
“Obiectivul este construirea unei industrii europene de armament”, a spus ambasadorul francez, în vreme ce ambasadorul german a subliniat că România este un partener important în această privință, grație tradiției industriei sale de apărare.
Trecând peste schimbarea stilului de comunicare dinspre Casa Albă spre Europa, Warnery și Gebauer au subliniat că negocierile de pace între Ucraina și Rusia, care ar putea demara în acest an, trebuie să aibă în vedere securitatea Ucrainei, a Europei și a întregii comunități euro-atlantice.
“Dacă există o negociere, trebuie să fie cu ucrainenii, cu noi europenii, pentru că vom fi parte, probabil, a garanțiilor de securitate oferite Ucrainei și, sperăm, cu americanii înșiși”, s-a exprimat ambasadorul Franței, în timp ce ambasadorul Germaniei a subliniat că “ar fi o mare greșeală” să se ia decizii fără Ucraina.
În ceea ce privește situația din România, unde anularea alegerilor prezidențiale și ingerințele externe asupra democrației au fost evocate de președinții francez și german, Emmanuel Macron și Frank-Walter Steinmeier, în discursurile lor recente, cei doi ambasadori au afișat încredere în capacitatea României de a depăși aceste momente.
“Toate indiciile pe care le am îmi spun că suntem pe drumul cel bun pentru a continua să avem România ca partener și prieten” în UE și ca “aliat NATO extrem de valoros“, a spus Peer Gebauer.
“Sunt încrezător că România nu va părăsi Uniunea Europeană sau NATO, mai ales având în vedere că singura țară care a părăsit Uniunea Europeană acum câțiva ani regretă acest lucru foarte mult“, a conchis Nicolas Warnery.
Interviul integral
CaleaEuropeană.ro: Stimați ambasadori, așa cum am menționat, astăzi sărbătorim cea de-a 62-a aniversare a Tratatului de la Elysée, dar și cea de-a șasea aniversare a Tratatului de la Aachen, care au adus Germania și Franța împreună pe calea reconcilierii și a parteneriatului pentru Europa. Pe aproape tot parcursul istoriei UE, Franța și Germania au fost percepute ca motorul Uniunii Europene, giganții care au propulsat UE și au făurit unitatea în timpul crizelor. În prezent, UE se confruntă cu provocări interne și externe. Am văzut aceste provocări: dezinformare, extremism, probleme economice, unele dintre ele provenind de la cei mai importanți fondatori ai săi. Cum găsește acest moment aniversar parteneriatul germano-francez și Uniunea Europeană în ansamblu?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Nicolas Warnery: Ei bine, prin definiție, o aniversare are loc în fiecare an, așa că am putea avea senzația unei anumite rutine. Dar ar fi o mare greșeală să gândim astfel, pentru că această relație foarte specifică este absolut extraordinară. La orice nivel, în fiecare zi, pe orice subiect, discutăm despre multe lucruri în capitale, la Bruxelles, în NATO și în Uniunea Europeană, practic, peste tot în lume. Am activat în Africa, am activat în Asia, iar colegul meu german a fost întotdeauna cel mai apropiat coleg al meu în aceste regiuni și pe aceste subiecte. Așadar, nu trebuie să uităm niciodată acest lucru. Și s-a întâmplat ceva absolut extraordinar – v-ați dat seama că, acum câteva săptămâni, când a avut loc acel uragan teribil în Mayotte, cancelarul german, a reprezentat Franța în Consiliul European? Am crezut că am greșit. Am citit din nou, am verificat și era corect. Nici eu nu știam, așa că vedeți cât de extraordinar este acest lucru. În această perioadă foarte specifică pe care o traversăm acum, cu atâtea provocări, avem multe de discutat, multe compromisuri de făcut și multe poziții comune de găsit. Sunt sigur de asta.
Peer Gebauer: Sunt perfect de acord. Cred că această aniversare este întotdeauna o ocazie bună, în primul rând, să fim recunoscători pentru ceea ce am realizat. Reconcilierea franco-germană este, fără îndoială, o realizare istorică extraordinară, care nu poate fi apreciată îndeajuns. După secole în care am fost adversari și inamici în războaie cumplite, am reușit în cele din urmă să depășim această opoziție, să ne unim forțele și să realizăm deja atât de multe lucruri. Această zi este întotdeauna foarte specială și îmi aduce multă bucurie. Îți mulțumesc, Nicolas, că faci acest lucru împreună cu mine, că sărbătorim această zi aici, la București, și că o putem marca în cadrul acestui interviu. În ceea ce privește întrebările dumneavoastră, da, desigur, Franța, Germania și Europa în ansamblu se confruntă cu o serie de provocări, dar cred că suntem pregătiți să le abordăm. Suntem gata să le facem față, iar cel mai bine putem face acest lucru dacă continuăm această importantă cooperare franco-germană.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat că Olaf Scholz a reprezentat Franța la ultimul Consiliu European și trebuie să spun că, de-a lungul istoriei, am avut, pe de o parte, cancelari precum Adenauer, Kohl, Merkel sau Scholz, iar pe de altă parte, președinți precum De Gaulle, Mitterrand, Chirac sau Macron, care au lucrat împreună cu o viziune comună sau, în ciuda diferențelor de opinii, au reușit totuși să colaboreze. Vedem cum au făurit compromisuri pentru integrarea europeană. Totuși, acel impuls pare să fi scăzut în ultimii ani. Dacă luăm exemple precum tarifele pentru mașinile electrice, raportul Draghi privind viitorul competitivității europene, energia nucleară, datoria comună în apărare și altele, cum percepeți leadershipul franco-german? Îl vedeți mai divizat și cum afectează acest lucru Uniunea Europeană?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Impresia că ar exista acum o divizare mai mare este oarecum incompletă. Sunt atât de multe decizii și probleme în joc. Aș spune că, în 99% din cazuri, Germania și Franța sunt complet aliniate, de exemplu, în ceea ce privește evoluțiile din Orientul Mijlociu și Siria. Când vine vorba de sprijinirea Ucrainei sau de extinderea Uniunii Europene, suntem pe aceeași lungime de undă. În general, se întâmplă un fenomen – doar atunci când există dezacorduri sau opinii diferite, acestea ajung în presă. Astfel, se creează impresia că Germania și Franța nu ar mai fi în acord. Eu cred că, în esență, suntem. Faptul că avem discuții pe anumite teme este complet normal. Prietenia și cooperarea nu înseamnă să ai automat aceeași părere. Înseamnă că avem un proces prin care putem ajunge la un numitor comun în domeniile în care lucrăm, așa cum ați menționat în întrebare. Nu simt că suntem într-o situație dificilă în ceea ce privește parteneriatul și cooperarea franco-germană, ci că avem constant nevoie să vedem cum putem contribui cel mai bine ca două state, ca un motor franco-german, la dezvoltarea Uniunii Europene. Și facem acest lucru. Nicolas a subliniat acest acord de a ne reprezenta reciproc în cadrul Consiliului European dacă celălalt lider nu este disponibil. Există atât de multe alte formate în care cooperarea noastră este unică, încât nu am nicio îndoială că suntem într-o formă bună în ceea ce privește cooperarea noastră comună și pe viitor.
Nicolas Warnery: Acoperim atât de multe subiecte încât este destul de normal să avem 10% sau 20% asupra cărora nu suntem de acord. Dar important nu este dacă nu suntem de acord sau suntem de acord. Important este să avem o metodă care există de ceva timp: să discutăm în fiecare zi, așa cum am menționat mai devreme, la orice nivel, oriunde, pe orice subiect, și să ajungem la compromisuri. Poate că nu ajungem întotdeauna la poziții comune, dar ajungem la compromisuri care ne permit să le împărtășim cu alți parteneri, fie în Uniunea Europeană, fie în Alianță, pur și simplu reușim să găsim poziții comune. Până în prezent, nu am eșuat niciodată să facem acest lucru. Voința există. Desigur, personalitățile și indivizii sunt foarte diferiți. Câți cancelari ați avut din anii ’50 și câți președinți am avut noi? Au apărut atât de multe situații diferite, dar întotdeauna au reușit să lucreze împreună.
CaleaEuropeană.ro: A fost o vreme când am avut un singur cancelar german și mai mulți președinți francezi, iar acum avem același președinte francez care, poate, se pregătește să colaboreze cu al treilea cancelar german în mandatul său. Am menționat acest lucru pentru că următoarea mea întrebare este legată de momentele electorale, dacă le putem numi așa, având în vedere că 2025 vine cu schimbări semnificative pentru Europa. Este un an pe care toată lumea îl consideră cel mai mare test electoral. Deși majoritatea pro-europeană a fost salvată în Parlamentul European, datorită forțelor pro-europene din Franța și Germania, acum avem o nouă conducere a instituțiilor UE, cu lideri din Germania, Franța și alte țări. Franța și Germania, în calitate de țări fondatoare ale UE, alături de alte patru state, dar mai ales aceste două, au fost afectate de eroziunea democrației liberale, dacă o putem numi astfel, și au fost atacate de extremism, campanii de dezinformare și altele. Am observat că structura politică moderată, centristă și liberal a pierdut mult teren, în timp ce extrema dreaptă a câștigat greutate politică atât în Germania, cât și în Franța, mai ales în contextul alegerilor europene. Acum, avem alegeri anticipate în Germania, un alt eveniment electoral foarte important, în timp ce președintele Macron luptă să mențină un guvern puternic, o majoritate pro-europeană și stabilă în Franța. Aceste momente ale democrației se confruntă cu probleme din cauza presiunii exercitate de dezinformare și extremism în Franța și Germania. Ar trebui să ne îngrijoreze aceste aspecte? Vor afecta ele viitorul Europei?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Nicolas Warnery: Cred că cele trei țări ale noastre se confruntă cu același tip de situație. Am avut alegeri, vom avea alegeri sau este posibil să avem din nou alegeri. Traversăm o perioadă democratică foarte intensă, ceea ce este bine în sine, dar complicat, pentru că, așa cum spuneți, există acest val populist, aceste discursuri populiste și atacuri hibride. Acum știm cu toții că a existat un atac hibrid, cel puțin aici, în alegerile din România, din noiembrie, așa cum au existat și atacuri în Franța, în 2017, în timpul primei alegeri a președintelui Macron. Nu a fost același tip de atac, dar a fost ceva similar. Toată lumea a uitat asta. Este puțin diferit, dar probabil că este același actor, pentru că, evident, au fost rușii. Au furat, ca să spun așa, e-mailuri din sistemul intern de corespondență al candidatului Macron, care nu era încă președinte, și le-au publicat pe internet chiar cu o zi înainte de alegeri. Nu era nimic prea specific, dar includea schimburi între personalități, mici conflicte, lucruri mărunte, și a servit ca dovadă: am intrat în casa voastră, am făcut ce am vrut, am furat ce am vrut și am publicat totul pe internet. A fost un fel de atac hibrid. De asemenea, așa cum am suferit alte atacuri, menționez acest lucru pentru că este important: nu este vorba doar despre Moldova, Georgia sau România — se întâmplă peste tot în Europa. Am avut stele ale lui David desenate pe zidurile din Paris, am avut sicrie mici plasate la Turnul Eiffel, am avut zvonuri despre diverse lucruri legate de refugiații moldoveni în hoteluri, etc. Am suferit, insist, acum câteva luni, la Paris, atacuri hibride despre care credem că au fost inițiate de ruși. Toți ne confruntăm cu astfel de situații și, revenind la întrebarea dumneavoastră precisă, ne confruntăm și cu discursuri populiste despre slăbiciunea Uniunii Europene, NATO, pericolul războiului, etc. Trebuie să ne susținem valorile, să ne amintim ce este în joc: securitatea țărilor noastre, a continentului nostru. Trebuie să ne menținem solidaritatea în cadrul Uniunii Europene, în cadrul Alianței. Trebuie să insistăm cu americanii — există o nouă conducere, știți cine urmează să vină— și să subliniem importanța de a avea ucrainenii și Europa la masa negocierilor, dacă vor exista negocieri anul acesta, ceea ce este un scenariu posibil. Nu trebuie să renunțăm niciodată la valorile noastre, la protecția noastră, la apărarea noastră, la voința noastră de a ne proteja, pentru că, dacă pierdem această voință, vom pierde totul — libertatea noastră, suveranitatea noastră — și va fi îngrozitor, pur și simplu. Da, traversăm vremuri dificile, dar le înfruntăm împreună.
Peer Gebauer: Absolut. Ar fi imprudent și greșit să cedăm și să renunțăm. Dacă ne uităm la alegerile europene pe care le-ați menționat, am observat, desigur, și o creștere a partidelor anti-sistem. Cu toate acestea, instituțiile noastre — în acest caz, în Europa — au reușit să formeze un nou guvern, o nouă conducere și o nouă comisie, care acum este funcțională. Acestea se confruntă cu multe provocări și, desigur, trebuie să livreze rezultate, dar demonstrează că, în pofida acestei schimbări sau a ascensiunii partidelor anti-sistem, a mișcărilor naționaliste și populiste, sistemele noastre sunt suficient de puternice pentru a permite factorilor de decizie să-și asume responsabilitatea. Și, din nou, cel mai important aspect în această perioadă dificilă — și este, fără îndoială, o perioadă dificilă — este să ne asigurăm că liderii răspund nevoilor reale ale populațiilor lor.
Nicolas Warnery: Există un paradox: dacă priviți istoria Uniunii Europene, de multe ori, în perioade de provocări și dificultăți majore, am reușit, paradoxal, să facem progrese. Nu știu exact cum sau de ce, dar acesta este rezultatul istoriei noastre. Se pare că face parte din tradiția noastră.
Peer Gebauer: Așa este. Și o altă observație pe care o fac mereu este că, indiferent de momentul în care privim către Europa, adesea pare că nu s-a aflat niciodată într-o situație mai cumplită. De-a lungul vieții mele, ori de câte ori am analizat starea Europei, oamenii îmi spuneau: „Oh, acum este groaznic; avem o mare criză”. Dar dacă alegem o perspectivă mai amplă și privim Europa pe termen lung, veți vedea că, de-a lungul deceniilor, a fost un succes istoric extraordinar, aducând pace și stabilitate pe continent. Nu trebuie să uităm acest lucru. Când ne concentrăm asupra unui anumit moment în timp, este posibil să vedem doar problemele. Însă, privind pe termen lung, putem aprecia efectele pozitive ale integrării europene. Este o realizare remarcabilă și trebuie să ne asigurăm că rămâne așa.
CaleaEuropeană.ro: Atingând acest subiect, nu este, să spunem, acesta și efectul gravității discursului politic? Recent, l-am văzut pe președintele Finlandei spunând — și probabil are dreptate — că „vacanța de la istorie a Europei a luat sfârșit”. Europa trebuie acum să răspundă chemării de a deveni mai suverană, mai strategică și mai robustă din punct de vedere economic. Desigur, termenii pot diferi: unii preferă să vorbească despre securitate economică sau suveranitate strategică, în timp ce alții se referă pur și simplu la securitate în ansamblu. Dar, în esență, toate acestea înseamnă același lucru. Așadar, atunci când vedem lideri politici adoptând această gravitate în discursurile lor, cum putem gândi diferit, considerând că acesta nu este cel mai rău moment din istorie? Și, după cum știți, a circulat o glumă acum câțiva ani: „Bine ați venit în Uniunea Europeană, unde pentru fiecare criză avem un summit.”
Nicolas Warnery: Ne confruntăm cu vremuri dificile, este adevărat. Dar ce putem face? Am ales noi să avem un război de agresiune în Ucraina? Am modelat noi noua concepție a politicii americane? Am votat noi în noiembrie? Nu. Ne confruntăm cu realitatea din fața noastră și trebuie să reacționăm corespunzător. Aceasta este sarcina noastră, aceasta este misiunea noastră.
Peer Gebauer: Desigur, aveți dreptate când spuneți că nu este momentul să ignorăm provocările și să spunem: „Ei bine, ne-am descurcat mereu, prin urmare nu trebuie să acționăm nici acum”. Ba da, trebuie să facem foarte multe pentru a trece cu succes peste provocările care ne așteaptă. Așadar, într-adevăr, acesta este un moment specific și nu vreau să minimalizez acest lucru. Dar ideea este că deseori subestimăm capacitatea Uniunii Europene de a răzbate. Iar acesta este un aspect care ar trebui să ne ofere încredere. Totuși, nu ar trebui să ne complacem în situație. În schimb, ar trebui să ne motiveze să luăm măsuri îndrăznețe și decisive. Președintele Finlandei, desigur, are dreptate când spune că trebuie să livrăm rezultate.
Nicolas Warnery: Același lucru se aplică și în cazul schimbărilor climatice, al oceanelor, al demografiei și al oricăror alte probleme majore cu care ne confruntăm, nu doar în ceea ce privește securitatea și nu doar Ucraina.

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
CaleaEuropeană.ro: Am identificat, să spunem, patru subiecte care sunt foarte discutate în această perioadă și care sunt importante atunci când privim atât scena europeană, cât și pe cea transatlantică. Vedem câteva cuvinte cheie precum competitivitate, apărare, Donald Trump, Ucraina, ascensiunea forțelor extremiste și puterea dezinformării. Prima mea întrebare este legată de raportul Draghi privind viitorul competitivității europene, pe care toată lumea sau unii oameni îl consideră soluția problemelor din Uniunea Europeană. Avem Declarația de la Budapesta privind Acordul de Competitivitate Europeană, pe care toți liderii UE au susținut-o. Dar când acest raport a fost publicat, președintele Macron a avertizat că UE ar putea muri dacă nu luăm în serios acest moment și acest raport, cu problemele pe care le identifică, precum energia, apărarea, lanțurile de aprovizionare și altele. Între timp, unii parlamentari germani afirmau că Franța este blocată într-un mentalitate geopolitică „franco-franceză”. Așadar, aceasta este o altă dimensiune unde noi, ca presă, mass-media sau experți din think-tank-uri, observăm că Franța și Germania nu sunt pe aceeași lungime de undă. Care sunt punctele în care Franța și Germania se aliniază în efortul promovării competitivității europene și care sunt cele în care nu? Unde găsiți puncte comune când vine vorba de competitivitatea UE?
Nicolas Warnery: Cred că este mai degrabă o diferență de cultură politică. Președintele nostru se confruntă zilnic cu situația din Franța. Știe că, pentru a stimula și motiva poporul francez, uneori trebuie să dramatizeze situația, pentru că Franța trece prin vremuri dificile. Știe că aceasta este probabil cea mai bună metodă de a motiva. Așadar, când face uneori declarații puternice, este probabil și din motive interne. Nu este pentru a provoca pe cineva, ci pentru a stimula oamenii. Al doilea factor este că îi place să promoveze idei și să provoace dezbateri în cadrul Uniunii, NATO, G7 etc. Din aceste două motive, el determină anumite reacții. Nu văd cu adevărat, pe acest subiect, diferențe în ceea ce privește problema reală în sine. Nu sunt sigur că există o diferență reală. Desigur, probabil că Olaf Scholz nu are același comportament sau aceeași cultură politică. Este diferit. De exemplu: avem o mare dificultate în Franța de a recâștiga ceea ce excela în trecut — tradiția compromisului în politica internă. Nu mai suntem capabili să realizăm acest lucru în Adunarea Națională, aparent. Voi încă aveți această tradiție. Deci este normal ca reacția să fie diferită.

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Sunt de acord cu ceea ce ai spus. Este adesea o chestiune de abordare, o diferență de stil. Politicieni diferiți au stiluri diferite. Există și politicieni germani care folosesc un limbaj mai direct pentru a trezi oamenii sau pentru a-și clarifica punctul de vedere. Nu aș acorda prea multă importanță diferențelor în stiluri de comunicare. Când vine vorba de raportul Draghi și de competitivitate, cred că există o serie de elemente-cheie pe care le-ați menționat și care ne aliniază pe deplin. Există o nevoie enormă de de-reglementare și de debirocratizare a sistemelor. Ne-am supra-dezvoltat cadrul de reglementare. De ce? Pentru că am simțit mereu că există un motiv întemeiat pentru a adăuga o regulă suplimentară ici și colo, pentru a garanta și mai multă echitate. Deși intenția a fost bună, rezultatul este o povară birocratică excesivă care împiedică competitivitatea. Așadar, există un acord între noi privind reducerea drastică a acestei poveri birocratice. În al doilea rând, trebuie, bineînțeles, să ne consolidăm baza industrială europeană, inclusiv baza industrială europeană de apărare și capacitatea europeană în general. Am realizat că a ne baza pe lanțuri de aprovizionare, mai ales dacă suntem dependenți de țări cu care avem dezacorduri politice, poate genera efecte nedorite în perioade de criză. Nu ar trebui să depindem de combustibili fosili din Rusia sau de produse tehnologice din China, pentru că nu știm niciodată când poate apărea o întrerupere în lanțul de aprovizionare. Acesta este un lucru pe care îl tratăm cât se poate deserios. Acum vedem ce se întâmplă în Republica Moldova. Dependența de combustibili fosili din Rusia a avut efecte negative. A trebuit să ne învățăm lecția și, din fericire, a fost posibil să reducem la zero această dependență într-o perioadă relativ scurtă. Aceasta este realitatea și este ceva ce trebuie să facem cu toții pentru a deveni mai puțin dependenți de alții. Termenul „de-risking” (reducerea riscurilor) este folosit adesea pentru asta, și cred că este crucial.
Nicolas Warnery: Prioritățile noastre sunt acum clare. Prioritățile noastre în Europa sunt simplificarea, pentru că acum ne aflăm într-un sistem al complexității pe care oamenii îl resping; suveranitatea; securitatea industrială și de apărare; energia; și necesitatea de a proteja libertatea, democrația și valorile noastre.
Peer Gebauer: Se poate observa că există o suprapunere completă în ceea ce privește strategia.
CaleaEuropeană.ro: Când analizăm raportul Draghi, apar câteva cuvinte-cheie importante: reducerea birocrației, reformarea, dar și fonduri noi. Toată lumea pare să se concentreze pe fonduri noi, deoarece Mario Draghi a spus că avem nevoie de un stimulent pentru investiții de peste 800 de miliarde de euro. Având în vedere că avem un buget multianual de șapte ani de aproximativ 1.000 de miliarde și avem nevoie de 800 de miliarde doar pentru un an, aceasta este o sumă considerabilă. Așadar, nu este vorba doar despre fonduri noi, ci și despre simplificare. Ce părere aveți despre aceste aspecte?
Peer Gebauer: Fonduri noi… Ei bine, ar fi foarte simplu dacă am putea tipări bani și apoi să-i avem, nu-i așa? Dar nu este o mișcare economică fezabilă. Pentru a cheltui bani, trebuie să ai o bază economică solidă care să permită acest lucru. De aceea, este puțin mai complex să ne asigurăm că, în același timp, investim în viitor, fără a ne destabiliza baza monetară prin simpla tipărire de bani. Politica este complicată, dar în Europa există minți luminate care vor lua, cu siguranță, decizii bune și ne vor ajuta să progresăm.
Nicolas Warnery: Obiectivul este să investim pentru a ne recâștiga suveranitatea completă în industrii, apărare, agricultură și energie. Deci, da, fondurile noi sunt importante, dar la fel este și voința de a acționa. Am convenit că, pentru a genera bani, trebuie mai întâi să producem. Trebuie să producem pentru a câștiga, pentru a exporta și, astfel, pentru a genera venituri. Banii nu cad din cer; ei provin din munca noastră.
CaleaEuropeană.ro: Motivul pentru care am insistat pe subiectul banilor și al fondurilor noi este legat de faptul că discuția despre suveranitatea strategică în ceea ce privește apărarea se concentrează în mare parte pe dezbaterea publică despre finanțare. Știm că ne aflăm, desigur, într-o nouă eră. Avem prima Comisie Europeană dedicată Apărării. Așteptăm noi inițiative, cum ar fi prima Carte Albă privind apărarea, pe care Comisia trebuie să o propună în primele 100 de zile ale noului mandat. Avem mulți lideri care spun că trebuie să ne pregătim pentru o economie adaptată la condiții de război. Chiar și președintele Macron a spus asta anul trecut. În 2024, fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel, a avut aceeași idee. Președinția poloneză a Consiliului UE, cu motto-ul său „Europa Securității”, a declarat că unul dintre aspectele pe care dorește să le abordeze este finanțarea comună a apărării. De asemenea, având în vedere cea de-a doua administrație Trump și noua directivă de 5%, care este semnificativă, precum și declarațiile Secretarului General al NATO, Mark Rutte, făcute acum câteva zile în Parlamentul European că fie investim mai mult, fie trebuie să învățăm limba rusă sau să ne mutăm în Noua Zeelandă. Realitatea este că aceste lucruri sunt suficiente pentru a crede că vom avea un buget amplu pentru apărare sau un sistem de finanțare comună bazat pe modelul pe care voi, Franța și Germania, l-ați creat pentru redresarea post-pandemie?
Nicolas Warnery: Deja trecem la o economie de război. O facem încet, poate prea încet, dar trecem de la o economie de pace la o formă de economie de război. Este o tranziție, iar, în opinia mea, ar trebui să avansăm mai rapid. Prin economie de război, mă refer la faptul că nu suntem noi în război, dar ajutăm o țară vecină și prietenă care se află în război. Prin urmare, trebuie să ne adaptăm industria și armatele la o situație de război în vecinătatea noastră. Asta înseamnă economie de război. Rusia s-a adaptat deja complet și a trecut la o economie de război. Ucraina, desigur, a făcut același lucru. Iar dacă vrem să continuăm să sprijinim Ucraina, trebuie și noi să facem această tranziție către o astfel de economie de război sau una orientată spre descurajare. Asta este clar. Acest lucru implică să sacrificăm anumite lucruri — vacanțe, consum, bunuri de lux sau alte elemente neesențiale. Și, în fiecare țară, cred că vom face această tranziție.
Peer Gebauer: În întrebare faceți referire la problema legată de cel mai bun mod de a finanța cheltuielile necesare. Nu cred că există o soluție perfectă. Avem nevoie de bani, asta este evident. După cum am spus mai devreme, banii nu cad din cer. Nu poți pur și simplu să pornești mașinile de tipărit bani și să te aștepți ca asta să-ți ofere ceva într-un mod sustenabil. Fie că fiecare stat membru își investește individual propriile fonduri în apărare, fie că ne unim resursele, aceasta este o discuție în desfășurare în Uniunea Europeană. La final, s-ar putea ajunge la o combinație între cele două. Dar esențial este să avem mai întâi banii. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că ne consolidăm puterea economică. Acest lucru este absolut crucial și se leagă de problema competitivității. Și, desigur, simpla existență a banilor — fie că sunt fonduri individuale ale statelor, fie că sunt fonduri europene comune — nu este de ajuns dacă nu putem achiziționa nimic. Trebuie să punem un accent semnificativ pe stabilirea și dezvoltarea bazei industriale europene, în special a industriei de apărare, care este acum un punct-cheie. Acestea sunt elementele asupra cărora ne concentrăm. Problema legată de cum să cheltuim banii, fie prin resurse comune, fie prin cheltuieli individuale, rămâne de discutat. Sunt sigur că opțiunea de a crește datoria publică va fi, de asemenea, pe masa discuțiilor. Dar doar acest lucru nu este suficient. Cred că problema consolidării bazei industriale este mult mai importantă.
CaleaEuropeană.ro: Pentru a lega bugetul de baza industrială, în scopul de a stabili, să zicem, o economie circulară bine echilibrată, în care nu doar să dispunem de fonduri, ci și să investim în achiziții europene. Achiziții europene finanțate cu bani europeni.
Peer Gebauer: Absolut. Dacă avem o industrie europeană de apărare și campioni în domeniu – și deja există câțiva, dar avem nevoie de mai mulți –aceștia trebuie să-și extindă baza industrială. Aceasta este calea de urmat. România este, bineînțeles, un partener pentru industriile de apărare franceze și germane, deoarece are o mare tradiție în industria de apărare și capacitatea de a produce. Așadar, acestea sunt aspectele la care lucrăm. Este foarte important, în acest context, să facem Europa puternică.
CaleaEuropeană.ro: Avem o relație puternică și în ceea ce privește prezența militară, de exemplu, Franța conduce și coordonează grupul NATO, care, din câte înțeleg, va deveni în curând o brigadă anul acesta, iar Germania este, de asemenea, prezentă aici.
Nicolas Warnery: Există o legătură între aspectul militar și cel al armamentului. Totul este interconectat, așa cum Peer a menționat cu câteva minute în urmă. Trebuie să dezvoltăm programe comune, să producem echipamente local, inventate în altă parte, să le reparăm acolo, să le întreținem acolo și, progresiv, să dezvoltăm echipamente comune, ideal vorbind. Obiectivul este construirea unei industrii europene de armament.
CaleaEuropeană.ro: Cu siguranță, Europa a demonstrat de ce este capabilă, pentru că, dacă ne uităm la sprijinul financiar, cu aceeași sumă sau poate chiar cu mai mult decât Statele Unite, UE a susținut Ucraina. Din punct de vedere financiar, au fost peste 130 de miliarde de euro direcționate către Ucraina. De asemenea, în prezent, Europa și Uniunea Europeană semnalează că sunt pregătite să acopere nevoile Ucrainei dacă, cumva, SUA ar întâmpina dificultăți în urma noii administrații Trump. În același timp, președintele Zelenski consideră că garanțiile de securitate europene fără umbrela SUA nu sunt suficiente. Din acest punct de vedere, credeți că Europa și SUA vor fi pe aceeași lungime de undă când vine vorba despre NATO, Ucraina, dar și Rusia și China, pentru că trebuie să gestionăm și aceste două subiecte? Credeți că există un moment favorabil pentru discuții de pace anul acesta? Ați menționat acest lucru mai devreme, în câteva răspunsuri. Este acesta un moment pentru astfel de discuții și cum vedeți relația cu SUA în acest context?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Când vine vorba de noua administrație a SUA, desigur, va trebui să vedem cum vor decurge lucrurile . Cu siguranță vom continua să contribuim cu idei și să sprijinim Ucraina. Ați menționat punctul de vedere a preşedintelui Zelenski, că umbrela de securitate este puțin diferită față de susținerea Ucrainei pur și simplu. Aceasta se referă la modul de garantare a unui potențial scenariu de pace sau a unui scenariu de armistițiu. Apoi, desigur, din perspectiva ucraineană, SUA, având în vedere puterea sa militară, este un element foarte important. Să vedem cum vor decurge lucrurile. Cunoaștem cu toții diferitele percepții sau expresii ale administrației SUA. Trump a declarat că ar putea rezolva această problemă în 24 de ore. Rămâne de văzut ce poate elabora administrația SUA. Cred cu tărie că această nouă administrație a SUA va încerca să fie un motor îndrăzneț al lucrurilor. Am văzut recent în Orientul Mijlociu că sosirea unei noi administrații pare să fi fost utilă în a genera progrese privind un acord de încetare a focului și eliberarea ostaticilor. Deci, să vedem cum vor decurge lucrurile. Cred că există o șansă pentru a merge mai departe. Dar condițiile pentru găsirea unei soluții de încetare a focului, desigur, vor trebui să fie elaborate foarte precis. În special în cazul Ucrainei, nu se pot lua decizii cu privire la Ucraina fără Ucraina. Cred că ar fi o mare greșeală.
Nicolas Warnery: Da, cred că administrația Trump a înțeles deja înainte de a prelua mandatul că un acord rapid sau un acord facil ar fi o înțelegere dificilă. Ei nu pot ajunge la acest tip de soluție foarte ușor. Dar dacă există o negociere, trebuie să fie cu ucrainenii, cu noi europenii, pentru că vom fi parte, probabil, a garanțiilor de securitate oferite Ucrainei și, sperăm, cu americanii înșiși. Vom fi cu toții în aceeași barcă. Dar nu poate exista o înțelegere ca aceea între două persoane, undeva în afara Ucrainei sau a Europei. Nu este posibil. Nu ar funcționa.
CaleaEuropeană.ro: Vom fi cu toții în aceeași barcă, dar cum lucrăm împreună pe aceeași barcă cu un partener, mă refer aici la Statele Unite, care, în anumite momente, ne-a pus pe o poziție reactivă sau defensivă. Cum putem construi încrederea în Statele Unite când cineva ca Elon Musk vrea să se joace cu Europa ca în propria lui curte? Am văzut cum vorbeşte despre Germania, despre Franţa, bineînţeles.
Nicolas Warnery: Trebuie să fim puternici și uniți. Musk nu a fost ales de nimeni. Așadar, este doar un om de afaceri și trebuie să respecte reglementările noastre naționale și europene. Cred că o va face. Acesta face parte din strategia sa de comunicare. Adică, este un om al comunicării. Nu sunt sigur că „aroganță” este termenul potrivit, dar este un fel de pregătire a terenului pentru negocieri, înainte de a intra efectiv în ele. Dar când vom intra în negocieri, sunt sigur că va fi realist.
Peer Gebauer: Vedem o schimbare în comunicare. Absolut. Oamenii au stiluri diferite de comunicare. Prin urmare, și administrația viitoare are un stil aparte de comunicare. Pentru noi, cheia este să ne asigurăm că interesele noastre sunt îndeplinite și respectate prin a fi puternici. Acest lucru este foarte simplu și foarte clar. Lucrăm deja la asta. Trebuie să facem cât de mult putem. Dar dacă suntem puternici din punct de vedere economic și militar, atunci vom fi un partener valoros. Astfel ne vom asigura că orice administrație de cealaltă parte a Atlanticului va vedea valoarea adăugată în cooperarea cu Europa.
CaleaEuropeană.ro: Ei bine, trebuie să spun că, de obicei, atunci când realizam astfel de interviuri, ultima întrebare era, de regulă, cireașa de pe tort. Și era despre aderarea României la Schengen. Dar acum, de vreme ce am intrat în Schengen, nu mai avem această întrebare. Și mulțumită susținerii Franței și Germaniei, România a reușit să obțină acest succes. Totuși, trebuie să spun că am încheiat anul 2024 cu discursul președintelui Steinmeier, care a dizolvat parlamentul și a convocat alegeri anticipate, avertizând împotriva interferențe maligne și străine împotriva democrațiilor, citând alegerile din România și anularea acestora. Ei bine, la Conferința Ambasadorilor pe care ați menționat-o, președintele Macron a invocat din nou faptul că Curtea Constituțională a României a fost nevoită să ia o măsură fără precedent din cauza interferențelor externe rusești și a interferențelor statale străine. În calitate de diplomați de vârf ai celor mai importanți parteneri ai României, cum evaluați ceea ce se întâmplă acum cu și pentru România? Sunteți îngrijorați sau considerați că România este capabilă să facă față șocurilor anti-NATO și anti-UE?

© CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim
Peer Gebauer: Nimeni nu are garanții în ceea ce privește dezvoltarea unei țări. Nu m-aș gândi prea mult la scenarii dezastruoase. Cred că România a demonstrat de-a lungul anilor că este un aliat NATO extrem de valoros, de încredere și constructiv, un partener în UE și un prieten – atât pentru Franța, pentru Germania, cât și, desigur, în NATO și UE. Și toate indiciile pe care le am îmi spun că suntem pe drumul cel bun pentru a continua să avem România ca partener în acest sens. Este deosebit de important. România și-a îmbunătățit, cred eu, impresionant poziția în politica externă în ultimii ani. Am vorbit despre Schengen. Este un mare succes, bine-meritat și care ar fi trebuit să vină mai devreme. A trebuit să munciți din greu, v-ați făcut temele și ați fost recompensați. MCV-ul a fost ridicat cu câțiva ani în urmă. Aderarea la OCDE este pe drumul cel bun. Acceptarea în programul Visa Waiver este încă o realizare. România este un partener căutat atunci când vine vorba despre negocierea și discutarea unor probleme precum Marea Neagră, Moldova și evoluțiile din Ucraina. Acest lucru contrastează puțin cu faptul că există un sentiment antiguvernamental în România. Ridică semne de întrebare. Este, așadar, interesant de ce această evoluție nu este totuși recunoscută pe deplin de mai mulți oameni. De ce este așa? Cred că un element pe care l-am menționat de multe ori este interferența malignă a Rusiei care distorsionează adevărul și alimentează nemulțumirea ici și colo. Dar, bineînțeles, există și un element de politică la nivel național, fie că vorbim de România, Franța sau Germania. Totuși, la nivel european, trebuie să răspundem mai eficient nevoilor oamenilor. Și cred că „simplificare” a fost termenul pe care l-ați folosit pentru discursul președintelui Macron. Trebuie să ne concentrăm mai mult pe ceea ce este cu adevărat relevant. Poate am pus prea mult accent și am acordat prea multă atenție unor subiecte secundare. Iar acum nu este momentul să ne concentrăm pe orice ar putea fi mai puțin important. Să ne concentrăm pe securitate, pe economie și să ne asigurăm că sistemele noastre democratice rămân reziliente și sigure.
Nicolas Warnery: Aș spune, pe scurt, că sunt încrezător că România nu va părăsi Uniunea Europeană sau NATO, mai ales având în vedere că singura țară care a părăsit Uniunea Europeană acum câțiva ani regretă acest lucru foarte mult.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung
Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe
Emisarul lui Trump pentru Ucraina și Rusia, întâlnire cu ambasadorul român la NATO: Discuții despre Parteneriatul România – SUA, investițiile urgente în apărare ale Europei și garanții pentru ca agresiunea Rusiei să nu se repete
Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina
Ilie Bolojan, către ambasadorii străini: Decizia anulării alegerilor prezidențiale, pe fondul ingerințelor externe, a fost “gestionată cu instrumente democratice”
Premierul Marcel Ciolacu solicită pertenerilor de coaliție să mențină ritmul în procesul României de aderare la OCDE
INTERVIURI
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
Published
2 days agoon
February 16, 2025
România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite, unul dintre statele europene aflate într-o comunitate de destin și solicită o participarea Europei, inclusiv a României, în negocierile de pace din Ucraina, Bucureștiul având printre argumente și faptul că a donat pentru apărarea Ucrainei 25% din zestrea sa cea mai modernă de apărare antirachetă, a declarat ministrul de externe Emil Hurezeanu într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, la Conferința de Securitate de la München, în cadrul căreia a asigurat că discursul vicepreședintelui american J.D. referitor la alegerile din România nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din țara noastră.
În cadrul Conferinței de Securitate de la München, ministrul Hurezeanu a precizat că a avut întâlniri – cu generalul Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia Ucraina, cu membri ai Congresului american – care au reconfirmat că parteneriatul strategic dintre România și SUA se menține solid, în ciuda unor declarații critice.
“Generalul Kellogg, care este un mandarin al relațiilor de securitate, cunoaște bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiații ucrainieni (…) A repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil”, a afirmat Hurezeanu.
Referindu-se la discursul vicepreședintelui J.D. Vance, care a menționat anularea alegerilor prezidențiale din România, Hurezeanu a explicat că aceste afirmații reflectă preocupările interne ale SUA privind procesele electorale și nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din România.
“Din discursul vicepreședintelui Vance, critic și foarte direct îndreptat spre situația din România, nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România“, a spus ministrul de externe, precizând că decizia anulării alegerilor aparține celei mai înalte instanțe judiciare din România și că serviciile de informații au oferit probele pe care le-au avut și le-au putut face publice.
Șeful diplomației române a explicat că “există o sensibilitate americană la probleme legate de alegeri”, amintind faptul că reprezentanții administrației Trump și susținătorii acesteia au criticat administrația Biden, iar “partizanii administrației Trump, în mod radical au intrat în Capitoliu la câteva zile după ce s-au anunțat rezultatele alegerilor”. “Cred că aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe, apropo, a propriei atitudini legate de alegeri”, a argumentat Hurezeanu.
Ministrul a evidențiat, de asemenea, importanța participării României și a celorlalte state europene în negocierile de pace pentru Ucraina, având în vedere sprijinul consistent oferit de acestea Kievului și sprijinul pace durabilă și justă în regiune.
Potrivit lui Hurezeanu, emisarul special pentru pace al președintelui Trump “a acceptat punctele noastre de vedere, le a confirmat, a spus că n-are nicio îndoială” cu privire la viziunea românească asupra viitoarelor negocieri de pace.
“Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia“, a subliniat ministrul de externe, considerând că modul în care administrația Trump a abordat discuțiile la Conferința de Securitate prin afirmația că Europa va fi consultată, dar exclusă de la tratative a reprezentant “o operațiune de testare” a unității și coeziunii europenilor, aceea că Statele Unite împreună cu Rusia poate să treacă peste capul europenilor.
Șeful diplomației române a precizat că reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.
“Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante (…) Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de 16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”, a conchis Hurezeanu.
Interviul integral:
Calea Europeană: Bună ziua, doamnelor și domnilor și bun găsit de la München prin corespondență specială Calea Europeană de la Conferința de Securitate. Îl avem alături de noi pe domnul ministru de externe Emil Hurezeanu, care a participat în aceste trei zile la conferință și la foarte multe întâlniri. Domnule ministru, vă mulțumim pentru interviu și bine ați venit pe Calea Europeană!
Emil Hurezeanu: Vă mulțumesc și eu!
Calea Europeană: Domnule ministru, după întâlnirile pe care le-ați avut cu oficiali americani și îi numesc aici pe Richard Grenell, trimisul special al lui Donald Trump pentru probleme globale, generalul Keith Kellogg, emisarul special al președintelui SUA pentru Rusia și Ucraina, dar și foarte mulți congresmeni americani. Am văzut și discursul vicepreședintelui SUA J.D Vance, în care nominalizat România și vom discuta ulterior. Cum evaluați viitorul Parteneriatului Strategic România-SUA, pornind de la aceste prime contacte cu administrația Trump și credeți că mesajele transmise la München indică o schimbare de paradigmă în relația transatlantică și în relația cu România?
Emil Hurezeanu: Încep cu a doua parte a întrebării: Nu! Nu putem vorbi de o schimbare a paradigmei relațiilor noastre cu Statele Unite în ce privește parteneriatul strategic și așa mai departe, pentru că e vorba de o fază preliminară. Reprezentanții oficiali ai administrației Trump, care au fost în aceste zile la München, au avut roluri și partituri diferite și și-au dozat aceste partituri în funcție de interlocutori, în funcție de reacția interlocutorilor și în funcție de contextele, și ele în schimbare ale Conferinței de Securitate. Cine era în audiență când era vorba de discuțiile pe scena principală? Cine era de cealaltă parte a mesei, când era vorba de discuții bi sau multilaterale în cadre mai largi? De exemplu, generalul Kellogg, care este un mandarin al relațiilor de securitate, cunoaște bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiații ucrainieni, care a fost în mai multe rânduri România și care are o părere foarte consolidată despre parteneriatul româno-american, despre foarte buna lui funcționare și despre loialitatea și competența partenerilor militari, în primul rând români, pe care-i cunoaște de multă vreme. El este emisarul președintelui Trump pentru Ucraina. A luat notă de cerințele noastre. Vrem în continuare să consolidăm parteneriatul, vrem să menținem bazele, vrem să jucăm același rol important pe flancul estic, alături de Polonia și țările baltice, dar cu posibilitățile noastre mult mai extinse când e vorba de relațiile cu Statele Unite pentru că avem două din cele mai importante baze americane din Europa, pe care vrem să le menținem. Părerea noastră despre continuarea tratativelor în ceea ce privește posibila pace în Ucraina este bine definită. Vrem ca această pace să asigure suveranitatea, integritatea Ucrainei. Vrem să fie o pace durabilă. Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante.
Calea Europeană: Dacă îmi permiteți, în acest punct de vedere, afirmația generalului Kellogg după întâlnirea cu dumneavoastră, după întâlnirea cu mai mulți oficiali europeni, după întâlnirea cu președintele ucrainean Zelenski, a fost cea legată de excluderea Europei din negocierile de pace dintre SUA, Rusia și Ucraina, dar că Statele Unite vor consulta aliații europeni. Keith Kellogg u se va afla la Bruxelles pentru întâlniri cu NATO și Uniunea Europeană, înțelegem că va fi și o întâlnire cu reprezentanții României, Poloniei și țărilor baltice, dar această abordare pare să ridice serioase îngrijorări pentru întreaga regiune. Pentru Europa pare că este o discuție și o pace făcută peste capul europenilor și aș dori să vă întreb cum afectează această abordare interesele noastre de securitate? Cum ne vom coordona cu partenerii, pentru că urmează și un summit pe care președintele francez Emmanuel Macron îl convoacă de urgență la Paris? Unde ne situăm?
Emil Hurezeanu: Ați trecut prea ușor de la discuțiile pe care Kellogg le-a avut cu mine, cu alți parteneri ai Statelor Unite, aici, la München, la concluziile lui de ieri, de la prânzul unei fundații ucrainiene la care erau de față mai toți înalții reprezentanți americani, dar și mulți miniștri de externe din țări ale Uniunii Europene. Partiturile și rolurile emisarilor americani au fost diferite și s-au schimbat de la context la context. Am avertizat la începutul acestei conversații. În discuția cu mine, generalul Kellogg a acceptat punctele noastre de vedere, le a confirmat, a spus că n-are nicio îndoială, a repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil. I-am repetat aceste cuvinte. L-am întrebat dacă mai este valabilă, în perspectiva noii administrații, acest enunț, această formulă și el a spus: “Bineînțeles, suntem în continuare de acord cu ceea ce ați făcut cu rolul vostru acum și cu rolul vostru în viitor, în contextul regional, în contextul războiului din Ucraina, în contextele mai largi ale parametrilor de securitate europeni și americani în Europa“. Apoi lucrurile s-au schimbat. E adevărat că el a făcut această afirmație. În această dimineață am avut o întrunire oarecum restrânsă, cu 13 miniștrii ai afacerilor Externe din Uniunea Europeană, condusă de Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant pentru pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene. Aici am observat că diverși colegi, de exemplu, Kaja Kallas în această calitate oficială, au avut întâlniri cu secretarul de stat Marco Rubio, în care acesta a căutat să dilueze oarecum afirmațiile generalului Kellogg și să spună că nu va fi chiar așa. Adică că Europa nu va fi exclusă. Este foarte greu să excluzi Europa, cu cel mai mare număr de membri ai Alianței Nord-Atlantice, în condițiile tratatelor și pactelor pe care europenii le au de-a lungul deceniilor, de la Al Doilea Război Mondial încoace, cu Statele Unite, din contextul pregătirilor pentru pace. E adevărat că președintele Trump dorește o relație directă bilaterală cu administrația de la Moscova. E adevărat că președintele Trump urmărește probabil ca acel “burden-sharing“, adică împărțirea, distribuirea poverii cheltuielilor de apărare și de război, să fie transformat într-un fel de “burden-shifting”, adică să nu mai existe cheltuieli americane, în general legate de situația din Ucraina și legate de europeni și ca europenii să asume toate cheltuielile în ceea ce- privește. În contextul războiului din Ucraina, 53% din fondurile de apărare ale ucrainienilor sunt furnizate din propriul buget, 25% de europeni și 20% de americani. Suntem în situația în care, chiar și în această situație, când e vorba de continuarea războiului, cel puțin până la sfârșitul anului, putem vorbi de o balanță. Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia. Suntem interesați să asistăm la o pace justă, durabilă, care să respecte așteptările tuturor aliaților euro-atlantici ai Ucrainei. Suntem conștienți că aici nu este vorba numai de securitatea și de pacea în Ucraina, ci și de securitatea și pacea în Europa. În fine, credem că ofensiva înalților demnitari americani în Europa, apoi la Moscova, în curând va avea mai multe, mai multe, mai multe fețe, încă nu este definită, nu există concluzii. Ultimele decizii le va lua președintele Trump în cunoștință de cauză și că toate aceste declarații ale înalților oficiali americani au avut și un rol de testare care urmărește care este reacția europenilor. Dacă europenii răspund în mod diferit sau nu în mod unitar, coerent, coeziv, la aceste propuneri care uneori sunt lansate fără multe menajamente. Asistăm, poate la o schimbare. Un coleg european spunea că nu mai vedem în America o altă țară, este o țară o țară nouă, o țară diferită cu evoluții complicate, uneori dramatice, ci o altă planetă. Trebuie să ne obișnuim cu paradigme noi, cu parametri noi.
Calea Europeană: Și dacă trebuie să ne obișnuim cu paradigme noi, m-aș întoarce un pic la ce ați spus legat de întâlnirea cu Keith Kellogg și felul în care s-a referit la România anul trecut, spunând că are încredere că vom rămâne un aliat fiabil și de încredere și acum v-a reconfirmat acest lucru. Însă, între timp, ceva s a întâmplat în România. Am avut acele interferențe și acele modalități de interferențe specifice actorului de la de la Răsărit, care au condus la un proces electoral viciat, așa cum a constatat Curtea Constituțională și am avut acele alegeri prezidențiale anulate. Și a venit, colac peste pupăză, dacă pot să folosesc această afirmație deloc diplomatică, discursul lui J.D. Vance de aici, de la München, unde a fost puternic critic față de Europa, folosind anularea alegerilor din România ca muniție pentru discursul său legat de retragerea democrației europene, renunțarea la discursul liber. Din perspectiva afirmațiilor generalului Kellogg și discuțiilor pe care le-ați avut cu reprezentanți american credeți că astfel de declarații alimentează curentele antioccidentale în țara noastră și ar da senzația că Statele Unite ar susține un curent anti-occidental în România? Și care este poziția României față de această narațiune?
Emil Hurezeanu: Din discursul vicepreședintelui Vance, critic și foarte direct îndreptat spre situația din România, nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România. Dimpotrivă, s-a referit în mod explicit, tehnic, aproape, la calitatea, pe care domnia sa o consideră îndoielnică a anulării alegerilor, pornind de la probe șubrede, le-a declarat el, oferite de serviciile de informații. Serviciile de informații au oferit probele în măsura în care le-au avut și în măsura în care au putut să o facă. În acel moment, Consiliul Suprem de Apărare a Țării le-a desecretizat. A existat o hotărâre a Curții Constituționale care este cea mai înaltă instanță judiciară din țară. Putem discuta cât de elocvente, de cât de definitive de blindate au fost aceste probe, dar nu doar probele serviciilor secrete au dus, au dus la anularea legilor, ci o hotărâre a unei curți legale, a celei mai înalte instanțe judiciare din România. Există apoi posibilitatea discutării situației în continuare prin apariția unor probe noi. S-a văzut între timp că toți aliații europeni, dar și oficiile competente din ale fostei administrații administrații Biden din Statele Unite au confirmat îngrijorările României. Nu sunt deloc convins că Statele Unite, chiar prin vocea vicepreședintelui, prin discursul său critic, bineînțeles, la adresa situației legate de alegerile, de consecințele anulării celui de-al doilea tur de scrutin prezidențial, acestea nu echivalează cu o încurajare a curentelor anti-occidentale. După România a avizat și Germania, care are săptămâna viitoare alegeri. Faptul că vicepreședintele nu a dorit să îl întâlnească pe încă cancelarul Olaf Scholz, ci a întâlnit-o pe Alice Weidel, care este șefa partidului populist, anti-occidental anti-european din Germania și care are șanse să obțină un scor important în alegerile de sâmbăta trecută, ne arată că există o sensibilitate americană la probleme legate de alegeri. Să nu uităm că administrația Trump actuală, reprezentanții ei, suporterii și alegătorii între timp majoritari ai acestei administrații au criticat administrația Biden pentru așa zisa falsificare a alegerilor din 2020. A existat apoi acel incident în care suporterii, partizanii administrației Trump, în mod radical au intrat în Capitoliu la câteva zile după ce s-au anunțat rezultatele alegerilor. Deci suntem într-o situație în care mulți membri ai administrației Trump percep cu îngrijorare felul în care alegerile, la un moment dat pot să aibă loc, pot să fie în interpretare sau în percepția celor care le interpretează, diferite de ceea ce cred ei că trebuie să fie alegerile. Deci cred că aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe, apropo, a propriei atitudini legate de alegeri.
Calea Europeană: Putem să vorbim despre două viziuni concurente între Europa și Statele Unite asupra înțelegerii sistemului democratic, unde vedem o prevalență a normelor și a încadrării respectării dreptului la liberă exprimare prin norme, pe când în Statele Unite poate vorbim de o abordare mai conservatoare, dar care vrea să stimuleze altfel libertatea, dacă permiteți acest mic comentariu pentru a adresa o întrebare legată de relația cu Statele Unite. A apărut în spațiul public din România ideea că secretarul de stat, ar fi urmat să aibă o întâlnire cu delegația română, cu dumneavoastră. A fost în discuție în așa ceva? Trebuia să aveți o întâlnire cu Marco Rubio și a fost ea anulată, deoarece în programul Departamentului de Stat nu a apărut această chestiune. A fost o întâlnire programată și nu s-a întâmplat?
Emil Hurezeanu: N-a apărut nici în programul meu. Există intenții de a sta de vorbă cu secretarul de stat Rubio. Încă înaintea instalării inaugurării noii administrații am avut o discuție cu diplomații americani de la București în care voiau să fixeze o întâlnire telefonică. Căzusem de acord, încă de la sfârșitul lui ianuarie. Lucrurile se precipită. Planul de pace pentru Ucraina și multitudinea interlocutorilor reali, posibili, utili pentru Statele Unite în această perioadă, au condus doar la programarea unor întâlniri aici la München, care este prima platformă în care ne puteam întâlni fără probleme cu interlocutorii pe care i-ați numit. Mai mulți senatori republicani, mai mulți senatori democrați și generalul Kellogg. N-am avut o întâlnire planificată cu secretarul de stat Marco Rubio. Ea însă oricând poate să aibă loc. Nu aici, la München. Nu a fost planificată o astfel de întâlnire.
Calea Europeană: Ați spus că ați avut întâlnirea cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, o întâlnire de coordonare informală între miniștrii de externe europeni, prima după ce am avut această cascadă de declarații. Urmează summitul pe care președintele francez Emmanuel Macron îl găzduiește la Paris. Cum vede România acest proces? Participăm? Suntem într-o situație diferită când avem un președinte interimar nou instalat.
Emil Hurezeanu: Da, există un președinte interimar, dar care are putere practic constituțională, legală, de reprezentare. Nu poate convoca Parlamentul, nu poate avea discursuri în Parlament, poate numi sau rechema ambasadori și poate exercita drepturile autorității prezidențiale fără niciun fel de îngrădiri când e vorba de reprezentare la Consiliul European sau în alte forumuri mai mult sau mai puțin formale. În ceea ce privește întâlnirea pregătită sau propusă de președintele Macron pentru luni, la Paris, lucrurile ne păreau oarecum cunoscute, pentru că formula franceză, după reanimarea triunghiului Weimar – Franța, Germania și Polonia -, a fost extinsă. Participă aici și Spania, Italia și Marea Britanie. Au mai avut astfel de întâlnire, de această dată în așteptarea unui Consiliu European. Probabil el va avea loc cât se poate de repede, la care să participe toți cei 27. Nu este completă acum formula și se mai fac eforturi de amenajare, de extindere a formulei participanților la summitul de la Paris. Danemarca și Olanda au fost cooptate în numele statelor nordice și pornind de la faptul că Danemarca, de exemplu, a finanțat susținerea Ucrainei mai mult decât Franța, Italia, Spania și Portugalia la un loc. Suntem în situația în care să solicităm, cu argumente pe care nu este nevoie să le producem. Toată lumea știe asta și apreciază asta. Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de 16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Vom primi în schimb un nou Patriot și avem și alte alte compensații din partea unor state asemănătoare în atitudinea față de Ucraina. Noi nu vom înceta să pretindem acest lucru. Suntem de la început și fără abatere una din țările care a făcut cel mai mult pentru Ucraina. Suntem una din țările care vrea o pace justă, durabilă, cu participarea tuturor părților interesate. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română. Militarii noștri au murit împreună cu militarii americani în teatrele de război din întreaga lume. Pro-americanismul românilor a fost recunoscut decenii în șir, alături doar de cel al polonezilor, ca una dintre garanțiile cele mai stabile ale continuității influenței americane în Europa, în general, și în Europa de Est, în special. Nu facem nicio diferență între ele. Dimensiunile pot fi în schimbare, amenajate. Putem vorbi de o geometrie variabilă a adaptării normelor și regulilor pornind de la noile realități. Și în lume, și în interiorul țărilor. Din cauza asta, tema Conferinței de la München este multipolarizarea. Nu doar în lume, între Statele Unite, Rusia. Și Europa trebuie să fie unul din poli. Trebuie să ni-l dorim, să îl configurăm și să întărim. Asta este și dorința noastră, în așa fel încât să fim recunoscuți și să fim parte și a procesului de pace, chiar dacă deocamdată unul sau altul din emisari, într-o operațiune de testare, consideră că o pace cu Ucraina pe care o gestionează Statele Unite împreună cu Rusia poate să treacă peste capul europenilor. Aici este un accident de parcurs, este o testare, este semantică a procesului de pace, care poate fi contrazisă și de alte semanticii, și de alte sensuri, și de alte interpretări, și ele precis vor reveni chiar și în discursurile oficialilor americani. Deci ce se întâmplă? Ordinea mondială, fie ea multilaterală, așa cum a fost creată după al Doilea Război Mondial, în primul rând la inițiativa învingătorului, învingătorul democrației liberale împotriva despotismului, împotriva nazismului. Datorită Americii s-a creat Uniunea Europeană. Datorită Americii avem Alianța Nord-Atlantică. Datorită Americii avem modelul de dezvoltare și de securitate care ne-a adus atât cât ne-a adus pace și prosperitate tuturor celor care facem parte din această constelație în ultimele decenii. Este imposibil ca Statele Unite să renunțe la acest model performant. El poate fi reamenajat. Trebuie să fim atenți, trebuie să fim lucizi și să fim gata să participăm la formulele noi, să fim atenți la propriile noastre evoluții și la acomodările sau calibrările, pe care să le avem în primul rând cu partenerii europeni, dar fără să renunțăm la partenerii americani.
Calea Europeană: Domnule ministru, vă mulțumesc pentru acest interviu de la Conferința de Securitate de la München.
Emil Hurezeanu: Mulțumesc.
INTERVIURI
INTERVIU Ministrul apărării, la München: România are toate garanțiile că prezența militară americană va rămâne la același nivel și va fi consolidată. Peste 30% din bugetul de apărare este pentru achiziții
Published
3 days agoon
February 15, 2025
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat sâmbătă că România rămâne un aliat de încredere al Washingtonului și că prezența militară americană pe teritoriul național va continua să fie consolidată, în pofida faptului că administrația republicană a președintelui Donald Trump redefinește relațiile cu aliații europeni, iar vicepreședintele J.D. Vance a lansat, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la München, Tîlvăr a precizat că va aloca în 2025 “peste 30% din bugetul său de apărare pentru achiziții militare”, peste criteriul NATO de 20%, ajustările bugetare pentru a atinge pragul de 3% din PIB nefiind “prevăzute pentru moment”.
Oficialul român a salutat inițiativa Comisiei Europene de a excepta investițiile în apărare de la calculul deficitului bugetar, o măsură care ar permite statelor membre să își dezvolte capabilitățile militare fără a încălca regulile fiscale ale Uniunii Europene.
“Deși România se află în procedură de deficit excesiv, planul fiscal aprobat de Uniunea Europeană pentru reducerea acestuia permite statului nostru să abordeze aceste investiții suplimentare într-un mod strategic, fără a compromite obiectivele fiscale de lungă durată. În acest context, România ar putea canaliza aceste fonduri suplimentare către direcții prioritare, cum ar fi întărirea capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă, un domeniu crucial în cadrul politicii integrate de apărare aliată anunțate la nivelul NATO”, a precizat Angel Tîlvăr.
În ceea ce privește relația strategică cu Statele Unite, Tîlvăr a subliniat că România rămâne un aliat de încredere al Washingtonului și că prezența militară americană pe teritoriul național va continua să fie consolidată.
“Prezența militară americană pe teritoriul României este rezultatul unui angajament comun în cadrul Parteneriatului Strategic și NATO. Aceasta nu doar că susține securitatea națională, dar joacă un rol crucial în întărirea stabilității regionale. România rămâne un partener solid în acest proces, investind continuu în modernizarea capabilităților de apărare și în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru găzduirea trupelor și echipamentelor americane. (…) România are toate garanțiile că prezența militară americană nu doar că va rămâne la același nivel, dar va fi consolidată pe măsură ce continuăm să dezvoltăm infrastructura necesară și să desfășurăm exerciții comune“, a explicat ministrul apărării.
În acest context, discursul vicepreședintelui SUA J.D. Vance de la Conferința de Securitate de la München, care a menționat România într-o retorică mai amplă despre declinul democrației și libertății de exprimare în Europa, nu afectează angajamentele strategice dintre București și Washington, a precizat ministrul Tîlvăr.
“România respectă principiile statului de drept și ale democrației, iar în ceea ce privește aspectele legate de libertatea de exprimare, suntem un stat democratic care susține valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice. (…) Parteneriatul cu Statele Unite va rămâne o componentă-cheie a securității noastre naționale“, a asigurat ministrul.
Interviul integral
CaleaEuropeană.ro: Domnule ministru, la ultima reuniune a miniștrilor apărării din NATO, noul secretar american al apărării a cerut Europei să își asume mai multe responsabilități pentru propria apărare pentru că SUA nu se vor mai concentra în primul rând pe Europa. Cum răspunde România acestei solicitări și ce măsuri concrete luăm pentru a contribui mai mult la securitatea europeană?
Angel Tîlvăr: În urma cerinței exprimate de noul secretar american al apărării, care a subliniat necesitatea ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, România răspunde printr-un angajament ferm și clar, în conformitate cu principiile sale fundamentale de securitate și solidaritate transatlantică. În primul rând, este esențial de subliniat că România a fost și continuă să fie un partener activ în cadrul Alianței Nord-Atlantice, angajându-se constant în consolidarea securității colective a Europei. De la Summitul NATO din 2017, România și-a asumat responsabilitățile în mod plenar, alocând anual 2% din PIB pentru apărare, un obiectiv fundamental al Alianței. În anul 2024, România a depășit acest prag, execuția bugetului Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2024 fiind de 2,26%. În ceea ce privește dezvoltarea capacităților de apărare, România a continuat să investească în modernizarea infrastructurii și achiziționarea de echipamente de ultimă generație astfel vă exemplific achiziționarea de – Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM/Patriot, Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare MLRS – HIMARS, Sisteme de instalații mobile de lansare rachete antinavă – SIML, Avion multirol al Forțelor Aeriene, F-16, F-35, reflectând astfel o preocupare constantă pentru creșterea eficienței forțelor armate. În acest sens, pentru anul 2025, România a alocat peste 30% din bugetul său de apărare pentru achiziții, mult peste pragul minim de 20% recomandat de NATO, ceea ce reprezintă un angajament clar față de întărirea capabilităților sale de apărare, alături de întărirea securității continentale. În paralel, România continuă să își modernizeze infrastructura strategică, iar un exemplu semnificativ în acest sens este extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu. Aceste lucrări, în valoare de 2,5 miliarde de euro, includ construirea de piste noi, platforme pentru armament și hangare pentru avioanele militare. Aceste investiții sunt esențiale pentru creșterea capacității de reacție rapidă a Alianței în regiunea Mării Negre și în Europa de Est, demonstrând angajamentul României față de securitatea colectivă și față de îndeplinirea obiectivelor de apărare comune.
CaleaEuropeană.ro: În perspectiva summitului NATO de la Haga, lucrează România la un plan pentru creșterea bugetului apărării la peste 3% din PIB, așa cum procedează alți aliați de pe flancul estic, dar și alți parteneri strategici, precum Franța?
Angel Tîlvăr: În perspectiva summitului NATO de la Haga, România este conștientă de provocările și necesitatea consolidării apărării comune, iar măsurile pe care le ia în această direcție sunt clare și strategice. România continuă să investească semnificativ în dezvoltarea capacităților sale de apărare și se angajează să depășească, cu siguranță, performanțele anilor anteriori. Privim spre dezvoltare și adaptare constantă în domeniul apărării, având convingerea că doar prin investiții continue și progresiv crescute putem răspunde adecvat provocărilor de securitate. România înțelege că, pentru a putea apăra și proteja eficient, este esențial să investim mai mult, mai rapid și să ne consolidăm capabilitățile, având în vedere contextul de securitate în continuă schimbare. Aceste investiții au ca scop nu doar consolidarea securității naționale, dar și susținerea securității regionale, europene și transatlantice, într-un context de securitate globală tot mai complex. România va continua să își asume responsabilitățile de apărare, contribuind activ la securitatea europeană și transatlantică. Deși ajustările bugetare pentru a atinge pragul de 3% din PIB nu sunt prevăzute pentru moment, suntem angajați în dezvoltarea și implementarea unor proiecte care vor consolida semnificativ capacitățile noastre de apărare și vor sprijini securitatea colectivă a Alianței.
CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat la Conferința de Securitate de la München că va propune activarea clauzei de exceptare a investițiilor în apărare din regula deficitului bugetar. România este una din țările aflate în procedură de deficit excesiv, dar are un plan fiscal aprobat de UE pentru reducerea deficitului. Va profita România de această oportunitate și în ce direcții prioritare ar putea fi canalizate aceste fonduri suplimentare, mai ales că la nivelul NATO a fost anunțată politica integrată de apărare antiaeriană și antirachetă aliată?
Angel Tîlvăr: România salută anunțul Comisiei Europene privind activarea clauzei de exceptare a investițiilor în apărare din regula deficitului bugetar, o măsură care reprezintă o oportunitate importantă, având în vedere angajamentele României față de consolidarea apărării și securității naționale și regionale. Deși România se află în procedură de deficit excesiv, planul fiscal aprobat de Uniunea Europeană pentru reducerea acestuia permite statului nostru să abordeze aceste investiții suplimentare într-un mod strategic, fără a compromite obiectivele fiscale de lungă durată.
În acest context, România ar putea canaliza aceste fonduri suplimentare către direcții prioritare, cum ar fi întărirea capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă, un domeniu crucial în cadrul politicii integrate de apărare aliată anunțate la nivelul NATO. Investițiile în sisteme moderne de apărare antiaeriană și antirachetă ar contribui semnificativ la protejarea teritoriului național și a Alianței, mai ales în contextul provocărilor emergente din regiunea Mării Negre și în fața noilor amenințări globale.
Pe lângă aceste priorități, România ar putea utiliza fondurile suplimentare pentru modernizarea infrastructurii de apărare, inclusiv pentru dezvoltarea unor capacități comune de apărare în cadrul inițiativelor NATO și UE, precum EDA, PESCO și EDIRPA. Astfel, România ar sprijini atât securitatea proprie, cât și întărirea securității colective în regiunea europeană. Aceste investiții vor avea un impact direct asupra eficienței și interoperabilității forțelor armate române și ale aliaților, consolidând capacitatea de reacție rapidă a Alianței și contribuind la un răspuns eficient la orice provocare de securitate.
CaleaEuropeană.ro: Administrația Trump pare să redefinească relația cu aliații europeni, iar acest lucru ar putea avea implicații directe pentru Parteneriatul Strategic România-SUA și pentru prezența militară americană pe teritoriul nostru. Ce garanții avem că această prezență va rămâne la același nivel sau chiar se va consolida?
Angel Tîlvăr: Răspunsul României la noile provocări internaționale și regionale este ferm ancorat în angajamentele noastre față de NATO, Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite. Acestea formează pilonii fundamentali ai politicii noastre de apărare și securitate, esențiali în fața incertitudinilor geopolitice și schimbărilor majore din peisajul internațional. În acest context, consolidarea cooperării cu SUA și întărirea parteneriatului transatlantic sunt esențiale, nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune a Europei de Est, având în vedere provocările generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse.
Prezența militară americană pe teritoriul României este rezultatul unui angajament comun în cadrul Parteneriatului Strategic și NATO. Aceasta nu doar că susține securitatea națională, dar joacă un rol crucial în întărirea stabilității regionale. România rămâne un partener solid în acest proces, investind continuu în modernizarea capabilităților de apărare și în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru găzduirea trupelor și echipamentelor americane. Un exemplu concret este extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, care va sprijini operațiuni militare comune și va întări legătura strategică dintre România și SUA. Această extindere va oferi facilități suplimentare pentru desfășurarea de exerciții comune și pentru operațiuni în regiunea Mării Negre.
România sprijină activ inițiative internaționale precum Black Sea Security Act, care subliniază importanța securității în această regiune strategică și promovarea unui climat de stabilitate și cooperare între aliați. De asemenea, continuăm să organizăm și să participăm la exerciții în comun cu Statele Unite și ceilalți parteneri NATO, ceea ce întărește pregătirea operativă și interoperabilitatea forțelor noastre.
În cadrul NATO, România se află într-o poziție cheie pentru a contribui la întărirea flancului estic al Alianței. Colaborarea noastră cu Statele Unite și ceilalți aliați va continua să evolueze, pe baza unui parteneriat de încredere reciprocă și interese comune. În acest sens, România va depune toate eforturile necesare pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la provocările de securitate ale Europei și ale întregii comunități transatlantice.
Astfel, România are toate garanțiile că prezența militară americană nu doar că va rămâne la același nivel, dar va fi consolidată pe măsură ce continuăm să dezvoltăm infrastructura necesară și să desfășurăm exerciții comune, contribuind astfel la un mediu de securitate stabil și previzibil în regiune.
CaleaEuropeană.ro: Pe scena Conferinței de la München, vicepreședintele SUA J.d. Vance a criticat anularea alegerilor din România, inserând acest episod într-un discurs mai larg despre declinul democrației și libertății de exprimare în Europa. Cum este interpretată această poziție la nivelul administrației de la București în perspectiva Parteneriatului Strategic cu SUA?
Angel Tîlvăr: România respectă principiile statului de drept și ale democrației, iar în ceea ce privește aspectele legate de libertatea de exprimare, suntem un stat democratic care susține valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice.
În ceea ce privește Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, România continuă să fie ferm angajată în dezvoltarea acestuia, în special pe componenta de apărare. „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării pentru perioada 2020-2030”, semnată în 2020, definește clar pașii strategici ce vor ghida cooperarea bilaterală pe termen lung. România își respectă angajamentele prevăzute în acest document pentru consolidarea capabilităților de apărare și securitate comune.
Parteneriatul nostru cu Statele Unite rămâne un element solid și strategic al securității naționale, iar România va continua să depună toate eforturile pentru a sprijini stabilitatea regională și globală. România își reafirmă statutul de stat democratic, de membru activ al NATO și al Uniunii Europene, angajându-se să apere principiile fundamentale ale democrației și drepturile fundamentale ale cetățenilor săi. Parteneriatul cu Statele Unite va rămâne o componentă-cheie a securității noastre naționale și a securității colective în cadrul Alianței, iar România va continua să joace un rol activ în consolidarea relațiilor bilaterale și în cadrul cooperării internaționale în domeniul apărării.
CaleaEuropeană.ro: La Conferința de Securitate de la München ați purtat discuții cu reprezentanții companiei Lockheed Martin. Ce noutăți în materie de înzestrare putem aștepta în 2025?
Angel Tîlvăr: În cadrul Conferinței de Securitate de la München, am avut discuții constructive cu reprezentanții companiei Lockheed Martin, un partener de încredere în domeniul tehnologiilor de apărare. În cadrul acestor discuții, am abordat modalități concrete de eficientizare a proceselor de operaționalizare a capabilităților militare, un obiectiv esențial pentru România în contextul modernizării forțelor armate. Un aspect important al acestor discuții a fost aprofundarea colaborării pentru îmbunătățirea interoperabilității și adaptabilității echipamentelor, asigurând astfel o mai bună integrare a acestora în structurile NATO.
De asemenea, am subliniat deschiderea din partea Lockheed Martin de a dezvolta parteneriate cu companiile românești de profil, ceea ce ar putea contribui la transferul de tehnologie, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unui sector de apărare mai puternic în România. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă, având în vedere că România are un interes continuu de a investi în modernizarea echipamentelor și tehnologiilor de apărare, atât în scopul consolidării capacităților naționale, cât și pentru a sprijini obiectivele comune ale NATO.
În ceea ce privește anul 2025, România se poate aștepta la progrese semnificative în materie de înzestrare, cu posibilitatea de a beneficia de noi platforme și soluții tehnologice care să contribuie la întărirea securității naționale și regionale. În acest sens, colaborarea continuă cu Lockheed Martin va facilita implementarea unor soluții avansate care să răspundă nevoilor strategice actuale ale României și ale Alianței.
INTERVIURI
INTERVIU Cătălin Predoiu: Includerea în Visa Waiver va crește profilul internațional al României, un partener de încredere și stabilitate, și va crește oportunitățile investițiilor americane
Published
4 weeks agoon
January 20, 2025
Includerea României în Programul Visa Waiver și aderarea completă la Spațiul Schengen reprezintă două dintre cele mai importante obiective naționale atinse de Ministerul Afacerilor Interne, având un impact semnificativ asupra cetățenilor, economiei și profilului internațional al României, a declarat vicepremierul și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în contextul aderării României la programul Visa Waiver.
El a evidențiat faptul că aceste realizări reflectă angajamentul constant al autorităților române de a promova cele mai înalte standarde de securitate, combatere a infracționalității și cooperare internațională.
Totodată, Predoiu, în mandatul căruia fost realizată integrarea deplină a României în spațiul Schengen, a menționat beneficiile economice, politice și sociale generate de aceste măsuri, care consolidează parteneriatul strategic cu SUA și integrează România mai profund în Uniunea Europeană.
“Prin includerea în Programul Visa Waiver, România demonstrează că este un partener de încredere și stabilitate, cu convingeri ferme în ceea ce privește garantarea libertăților și drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi. (…) Admiterea României ca membru deplin în Spațiul Schengen desăvârșește procesul de integrare a României ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană“, a spus Predoiu, care anterior a ocupat poziția de ministru al justiției, perioadă în care UE a ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit României la aderare, o decizie considerată importantă în vederea integrării ulterioare în zona de liberă circulație Schengen.
Redăm mai jos interviul integral:
CaleaEuropeană.ro: După succesul aderării depline a României la Spațiul Schengen la 1 ianuarie, ce înseamnă acest nou rezultat major, acela al eliminării vizelor pentru SUA, prin intrarea României în Programul Visa Waiver?
Cătălin Predoiu: Au fost doua obiective majore pentru MAI, ambele îndeplinite. Sunt obiective cu impact major pentru cetățeni și mediul economic. Înțeleg, potrivit unor evaluări, pe care nu am cum să le verific, dar provin din mediul de afaceri, că Schengen va genera venituri suplimentare în economia națională de peste 2 miliarde euro anual. Deci, sunt obiective importante nu numai pentru MAI, ci și pentru România, pentru cetățenii români.
În ceea ce privește Visa Waiver (PVW), includerea României în Program reflectă soliditatea parteneriatului dintre SUA și România și voința de a răspunde provocărilor și amenințărilor regionale și globale, cu o contribuție majoră la parcursul democratic, creșterea prosperității și securității cetățenilor noștri.
Programul de scutire de vize al SUA este, în primul rând, un parteneriat cuprinzător de securitate care solicită țărilor participante să îndeplinească standarde înalte în mod consecvent în domeniile combaterii terorismului, imigrației, aplicarea legii, securitatea pașapoartelor și managementul frontierelor.
Pe lângă componenta securitară, cele două instrumente au și o componentă economică, cu un impact extrem de important și de valoros pentru România.
În plus, cetățenii români se bucură de mai multe facilități în ceea ce privește exercitarea dreptului la liberă circulație și, în același timp, România și-a consolidat profilul de țară sigură din punct de vedere al securității interne.
Un beneficiu imediat pentru cetățenii români care vizitează SUA în scop de afaceri sau turistic este că aceștia nu vor mai trebui să se deplaseze la o ambasadă sau un consulat american pentru obținerea vizei, ci vor putea obține aprobarea on-line, în mai puțin de 3 zile, economisind și timp și bani.
CaleaEuropeană.ro: Care au fost eforturile pe care dumneavoastră și Ministerul Afacerilor Interne le-ați întreprins în acest sens și cum am reușit să convingem partenerul strategic american?
Cătălin Predoiu: Din perspectiva MAI, acest moment subliniază fără echivoc angajamentul ferm de a promova cele mai înalte standarde de securitate, de combatere a infracționalității transfrontaliere și de gestionare a frontierelor, subiect care va rămâne tema centrală a cooperării bilaterale.
În acest context, Ministerului Afacerilor Interne i-a revenit un rol extrem de important, din perspectiva îndeplinirii criteriilor tehnice pentru includerea în Program, prevăzute de legislația americană pe linie de schimb de informații polițienești, imigrație, documente de călătorie și de identitate, screeningul călătorilor și nu în ultimul rând de contra-terorism.
Așa cum am mai spus, Programul Visa Waiver este în primul rând un parteneriat de securitate. Pornind de la acest aspect, MAI împreună cu DHS au implementat, pe baza documentelor juridice pe care, în luna ianuarie 2024, le-am semnat alături de Excelența Sa doamna Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite la București, instrumente avansate pentru identificarea rapidă și prevenirea amenințărilor la adresa securității, respectiv Parteneriatul Consolidat pentru Securizarea Frontierei (EBSP) și programul Automated Targeting System – Global (ATS-G).
La nivel tehnic, MAI a creat aplicația informatică MAI–GATE dezvoltată cu resurse proprii pentru primirea și transmiterea informațiilor de la/către partea americană. Din luna decembrie 2024, aplicația este funcțională. Toate acestea răspund pe deplin necesităţii de a coopera îndeaproape cu autoritățile americane pentru a identifica în mod operativ şi profesionist problemele ce ţin de asigurarea securităţii interne și de combatere a infracțiunilor grave, sub toate formele de manifestare şi oriunde aceste fenomene se fac prezente.
Totodată, în vederea intensificării cooperării polițienești cu SUA, a fost creată la nivelul Poliției Române, Unitatea de Investigații Criminale Transfrontaliere, cu scopul de a combate infracțiunile transfrontaliere și traficul de migranți, aceasta fiind singura structură de acest fel din regiune. Centrul funcționează ca un hub regional care acoperă și zona Balcanilor de Vest, Republica Moldova și Ucraina.
MAI a implementat, de asemenea, modificări legislative pentru a limita eliberarea pașaportului temporar și pentru a promova utilizarea pașaportului electronic, cu un nivel superior de securitate. În urma acestor modificări, numărul cererilor de pașapoarte temporare a scăzut semnificativ, contribuind la îndeplinirea criteriilor de securitate necesare pentru accederea în Program.
MAI a implementat prelevarea datelor biometrice ale solicitanților de cetățenie română și introducerea unui card de cetățenie română, sporind astfel integritatea procesului de acordare/redobândire a cetățeniei.
CaleaEuropeană.ro: Cel mai greu criteriu pe care l-am avut de îndeplinit – cel al ratei de refuz a presupus o nouă strategie și un nou efort de coordonare cu celelalte instituții naționale și cu Statele Unite. Care au fost elementele care au dus la succesul acestei strategii?
Cătălin Predoiu: Într-adevăr, Guvernul României s-a angajat să îndeplinească criteriile tehnice de aderare la Programul Visa Waiver până la data de 30 septembrie 2024 când se încheie anul fiscal american 2024. Printre acestea s-a numărat și o rată de refuz sub 3% a vizelor SUA de tip B1/B2 – afaceri și turism acordate cetățenilor români în cursul anului fiscal 2024.
Pentru reușita proiectului, a fost esențial ca, până la data de 30 septembrie 2024, cât mai mulți cetățeni români să își reînnoiască viza SUA.
Pentru îndeplinirea acestei cerințe a existat o coordonare la nivelul Guvernului României și au fost oferite facilități, inclusiv legislative care au permis mobilizarea unui număr cât mai mare de solicitanți de vize sau de reînnoire a vizelor din rândul celor care îndeplineau condițiile astfel încât prin creșterea numărului de vize acordate să scadă procentul ratei de refuz.
Pentru acest lucru au fost făcute inclusiv campanii publice, a existat o mobilizare la nivelul unor personalități publice (artiști, sportivi etc.) care au sprijinit acest proces și o cooperare exemplară cu Ambasada SUA la București.
Colegii mei au răspuns prompt acestei solicitări, astfel că numărul aplicanților din cadrul instituției noastre a fost de 18.365, aproximativ două treimi din efortul guvernamental.
Remarc, în acest sens, și sprijinul și înțelegerea de care am beneficiat din partea misiunii diplomatice a SUA la București și a echipei consulare din cadrul Ambasadei, fără de care ar fi fost mai dificilă atingerea acestui prag de 2,61% al ratei de refuz al vizelor.
CaleaEuropeană.ro: Ce impact au aderarea României la Visa Waiver și la Schengen asupra relațiilor economice și politice ale țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană?
Cătălin Predoiu: Prin includerea în Programul Visa Waiver, România demonstrează că este un partener de încredere și stabilitate, cu convingeri ferme în ceea ce privește garantarea libertăților și drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi. Îndeplinirea acestui obiectiv va contribui la consolidarea securității și a relațiilor de parteneriat strategic.
Pe de altă parte, într-o perioadă de creștere a interconectivității globale, Programul se remarcă ca o dezvoltare esențială în ceea ce privește călătoriile în SUA pentru cetățenii români, promovând astfel legăturile culturale și economice. Nu în ultimul rând, va conduce la dezvoltare economică și oportunități crescute pentru atragerea investițiilor americane.
Admiterea României ca membru deplin în Spațiul Schengen desăvârșește procesul de integrare a României ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană.
Spațiul Schengen reprezintă cel mai important și mai tangibil proiect european, apartenența la cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Toate acestea contribuie la consolidarea profilului nostru ca partener economic și politic.
CaleaEuropeană.ro: Care este mesajul pe care autoritățile de la București îl transmit cetățenilor români prin realizarea în ultimele zece zile a două obiective majore naționale, după ani de așteptări?
Cătălin Predoiu: Visa Waiver este un beneficiu direct pentru cetățenii români. De asemenea, indirect, prin facilitarea călătoriilor comerciale, are un impact direct pozitiv în modul în care se vor derula contactele economice dintre operatorii publici și privați din cele două state.
Toate demersurile întreprinse nu au scăpat niciodată din vedere adevăratul beneficiar al acestora și anume cetățenii români. Răbdarea de care au dat dovadă în toți acești ani le-a fost răsplătită și încrederea pe care au avut-o în autoritățile guvernamentale au contribuit la acest succes.
Nu în ultimul rând, este important de evidențiat că facilitarea călătoriilor prin acest Program implică și responsabilitate din partea cetățenilor, prin respectarea condițiilor de acces pe teritoriul SUA, care în fapt reprezintă măsuri pentru propria siguranță.
După includerea în Visa Waiver, pașaportul românesc este unul dintre cele mai puternice documente de călătorie din lume, România urmând să ocupe locul șase în top.
Conform clasamentului Passport Index, România devansează țări precum Marea Britanie, Canada și chiar SUA în privința accesului liber la destinații globale.
Pașaportul românesc ne va da acces la 175 de țări unde putem călători fără viză sau cu formalități minime. România va ajunge în aceeași categorie cu Japonia, Slovenia, Letonia, Noua Zeelandă și Liechtenstein.
Alte 24 de țări se vor afla încă înaintea României. Emiratele Arabe Unite sunt pe primul loc în acest clasament, cu acces la 180 de țări, urmează Spania (179) și Finlanda, Franța, Germania, Belgia, Italia, Danemarca, Olanda, Luxembourg, Austria, Portugalia, Elveția, Norvegia, Grecia și Irlanda (fiecare cu 178).
Conform Clasamentul Henley, însă, Singapore se situează pe primul loc, iar România pe 15. Diferența este data de metodologia de calcul.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități

România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției

Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”

UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi

Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung

Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie

Calea integrării europene a devenit, în fața agresivității Rusiei, mai necesară ca oricând, afirmă Bolojan: Sprijinul pentru R. Moldova este o datorie pentru România

SUA și Rusia au decis, la Riad, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict: Un apel telefonic și o întâlnire “nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”

Alexandru Rogobete: A fost aprobată modificarea Legii Sănătății care permite autorităților locale să finanțeze spitale din comunitate neaflate în subordinea lor

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe

Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA5 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- INTERVIURI2 days ago
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui