Comisia Europeană a prezentat miercuri o strategie privind piața unică pentru a crea o piață internă a UE mai simplă, mai transparentă și mai puternică.
Potrivit unui comunicat al instituției europene, strategia stabilește acțiuni îndrăznețe pentru a coborî barierele existente care frânează comerțul și investițiile în interiorul UE, pentru a ajuta IMM-urile să funcționeze și să își extindă activitățile și pentru a ușura activitatea întreprinderilor prin stimularea digitalizării.
Strategia invită statele membre să contribuie la transformarea pieței UE în cea mai bună alegere pentru întreprinderi, lucrători și consumatori.
”Într-o lume incertă, primii parteneri ai europenilor trebuie să fie ei înșiși europenii. Este timpul ca întreprinderile europene să se <<europenizeze>> înainte de a se <<internaționaliza>>. Strategia de astăzi face ca piața unică să fie mai simplă, mai transparentă și mai puternică, facilitând viața întreprinderilor și ridicând principalele bariere care, și în prezent, împiedică comerțul în interiorul UE. Strategia de astăzi stabilește o nouă abordare și o nouă metodă. Prin conjugarea eforturilor noastre, putem spori beneficiile tuturor de pe urma pieței unice, piatra de temelie economică și socială a Europei”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, răspunzător pentru prosperitate și strategie industrială.
Comisia Europeană observă că, în fața volatilității economice și tensiunilor comerciale, piața UE reprezintă principalul motor al competitivității europene.
Piața UE a crescut PIB-ul UE cu cel puțin 3-4 % și a creat 3,6 milioane de locuri de muncă de la crearea sa. Finalizarea în continuare a pieței unice ar dubla câștigurile deja obținute.
Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România, strategia privind piața unică se axează pe mai multe priorități:
Eliminarea barierelor: deși recunoaște necesitatea de a depune eforturi pentru eliminarea tuturor barierelor, strategia se axează pe eliminarea celor mai dăunătoare 10 bariere raportate de întreprinderi – cele ”zece cumplite”: înființarea și operațiunile complicate ale întreprinderilor; norme complexe ale UE; lipsa de asumare a responsabilității de către statele membre; recunoașterea limitată a calificărilor profesionale; lipsa unor standarde comune; norme fragmentate privind ambalarea; neconformitatea produsului; reglementări naționale restrictive și divergente privind serviciile; norme împovărătoare pentru detașarea lucrătorilor în sectoarele cu risc scăzut; constrângeri teritoriale nejustificate în materie de aprovizionare care determină prețuri ridicate pentru consumatori.
Acestea sunt barierele care împiedică cel mai mult libera circulație a bunurilor și serviciilor și îngreunează valorificarea deplină de către întreprinderi și cetățeni a pieței unice europene, constată Comisia Europeană.
Acestea au fost identificate pe baza unor consultări cuprinzătoare cu părțile interesate. Eliminarea acestora va îmbunătăți libera circulație a produselor sigure, furnizarea transfrontalieră de servicii și simplificarea înființării și funcționării întreprinderilor în întreaga UE.
Un nou dinamism în sectorul serviciilor din Europa: serviciile reprezintă cea mai mare parte a economiei europene, dar comerțul lor transfrontalier stagnează. Strategia se axează pe sectoare specifice de servicii și propune:
- să prezinte o lege privind serviciile de construcții și o nouă lege a UE privind livrările pentru a moderniza normele atât în sectorul construcțiilor, cât și în sectorul poștal și al coletelor;
- facilitarea serviciilor legate de industrie, cum ar fi instalațiile, serviciile de întreținere și reparații;
- să sprijine statele membre în ceea ce privește scutirea serviciilor reglementate pentru întreprinderi de reglementările inutile.
Toate aceste acțiuni vor completa inițiativele în curs din sectoarele energiei, telecomunicațiilor, transporturilor și serviciilor financiare.
Sprijinirea dezvoltării și creșterii IMM-urilor: Pentru a ajuta IMM-urile să profite la maximum de oportunitățile de extindere ale pieței unice, Comisia introduce o nouă definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie, extinzând unele dintre beneficiile acordate IMM-urilor la aceste țări sud-mediteraneene.
Strategia propune un ”ID pentru IMM-uri”, un instrument online care oferă o modalitate simplă de verificare a statutului de IMM.
În plus, rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri va promova măsuri de sprijinire și facilitare a activității IMM-urilor în comerțul transfrontalier. Aceste noi inițiative sunt publicate împreună cu cel mai recent raport anual privind IMM-urile europene, care evidențiază creșterea preconizată a valorii adăugate și a ocupării forței de muncă în rândul IMM-urilor.
Simplificarea normelor existente și transformarea digitalizării în normă: ca parte a angajamentului Comisiei de a reduce sarcina administrativă și de reglementare pentru întreprinderi, Comisia publică astăzi și un al patrulea pachet omnibus de simplificare pentru întreprinderi.
Măsurile reduc costurile administrative anuale ale întreprinderilor cu 400 de milioane de euro. Printre altele, întreprinderile vor putea să transmită documente în format digital pentru a respecta obligațiile care le revin în temeiul anumitor acte legislative armonizate ale UE privind produsele și pentru a furniza instrucțiuni privind produsele în format digital, mai degrabă decât pe suport de hârtie.
Îmbunătățirea asumării în comun a responsabilității pentru piața unică: pentru ca beneficiile pieței unice să devină mai tangibile, este important să se sporească asumarea politică comună a acesteia cu statele membre.
În acest scop, statele membre ar trebui să numească un reprezentant la nivel înalt al pieței unice (”Sherpa”) care să supravegheze aplicarea normelor UE privind piața unică.
Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să prevină barierele din calea pieței unice prin evaluarea proporționalității proiectelor lor de măsuri naționale.
De la crearea sa în urmă cu peste 30 de ani, piața unică a fost un catalizator puternic pentru creșterea economică, prosperitatea și solidaritatea Europei.
Cu 26 de milioane de întreprinderi și 450 de milioane de consumatori, Europa este în prezent a doua piață mondială ca mărime, cu un PIB de 18 mii de miliarde de euro, reprezentând 18 % din economia mondială.
