Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a reacționat vehement după ce Uniunea Europeană a decis să reexamineze acordul de asociere cu Israelul în contextul crizei umanitare din Fâșia Gaza. Într-o adresă transmisă în mod confidențial către instituțiile europene și consultată de Politico, autoritățile israeliene califică demersul UE drept „scandalos și indecent”, acuzând Bruxelles-ul că s-a bazat pe „probe părtinitoare” și nu a oferit Israelului o oportunitate reală de a răspunde.
Reevaluarea acordului a fost inițiată de Comisia Europeană, în urma apelului lansat de majoritatea statelor membre, îngrijorate de posibile încălcări ale drepturilor omului în Gaza. Un proiect preliminar al concluziilor, consultat vineri de Politico, sugerează că acțiunile Israelului ar putea fi în contradicție cu prevederile acordului de asociere, care reglementează colaborarea politică, schimburile comerciale și cooperarea economică în sectoare-cheie.
În documentul transmis Serviciului European de Acțiune Externă, autoritățile israeliene evocă amenințările existențiale la adresa țării, inclusiv atacul din 7 octombrie 2023, soldat cu uciderea a 1.200 de persoane și răpiri în masă, ca justificare pentru acțiunile din Gaza.
„În mijlocul acestei realități sumbre, Uniunea Europeană ia în calcul o ‘reevaluare’ a relației sale cu Israelul. Nu este vorba despre o ajustare de politică — este o distorsionare morală”, se arată în documentul datat 18 iunie.
Citiți și
„O astfel de inițiativă nu este doar nejustificată; este scandalosă și indecentă. Ea reflectă un eșec flagrant de a distinge între o democrație care își apără cetățenii și țări sau organizații genocidare care vizează civilii israelieni și își folosesc propriii civili drept scuturi umane. Demonstrează o orbire față de amenințarea reală: la adresa Israelului, a stabilității regionale și, în cele din urmă, a Europei însăși”, acuză partea israeliană.
Israelul a criticat în termeni duri modul în care a fost derulată analiza europeană, calificând procesul coordonat de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, drept „profund tulburător”. Potrivit Tel Avivului, procesul a constat doar într-o scrisoare cu opt întrebări trimisă pe 12 iunie, iar răspunsul israelian a fost trimis pe 18 iunie.
„Aceasta nu este diplomație morală sau constructivă. Nu a existat un proces corect. Nicio audiere. Niciun proiect pentru comentarii, doar o listă de întrebări! Nici măcar o oportunitate minimă pentru Israel de a răspunde, de a se apăra sau de a fi tratat cu respectul datorat oricărui stat suveran — cu atât mai mult unuia care este partener strategic al Uniunii Europene”, se menționează în răspunsul oficial.
Guvernul israelian a respins, de asemenea, acuzația că ar fi „forță ocupantă” în teritoriile palestiniene, susținând că Hamas exercită în continuare responsabilități guvernamentale în Gaza.
Analiza este una dintre cele mai sensibile decizii de politică externă aflate pe agenda Uniunii Europene, într-un moment marcat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Implicarea directă a Statelor Unite, după ce președintele Donald Trump a ordonat bombardamente asupra infrastructurii nucleare a Iranului în sprijinul Israelului, complică suplimentar contextul decizional.
Concluziile anchetei vor fi prezentate oficial luni, de către Kaja Kallas, miniștrilor de externe din UE. Blocul comunitar va trebui să decidă ulterior dacă și ce măsuri va lua – de la păstrarea statu-quo-ului, până la restricționarea anumitor prevederi comerciale sau chiar suspendarea integrală a acordului de asociere, opțiune puțin probabilă din cauza necesității unui consens unanim al celor 27 de state membre.
