Șeful Pentagonului și ministrul chinez al Apărării, Lloyd Austin și Dong Jun, au avut marți prima convorbire telefonică în format de videoconferință după aproape un an și jumătate, într-o nouă dovadă că cele două superputeri doresc să menține liniile de comunicare deschise, în pofida tensiunilor care continuă, anunță AFP și EFE, citate de Agerpres.

Convorbirea, care a durat mai mult de o oră și în care partea chineză a pus accentul pe ”construirea unei relaţii militare care să evite conflictele şi confruntările”, are loc în contextul în care SUA dorește și depune eforturi în direcția consolidării alianței militare cu alte țări din regiunea Asia-Pacific pentru a stăvili influența Chinei.

”Secretarul Austin a subliniat importanța respectării libertății de navigație în largul mării, garantată de dreptul internațional, în special în Marea Chinei de Sud. De asemenea, a discutat despre războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la recentele provocări din partea Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC)”, precizează Pentagonul într-un comunicat, care stipulează că temele abordate au fost cele legate de ”securitatea regională și globală”.

Citiți și: Concomitent cu vizita lui Lavrov în China, șefa Trezoreriei SUA avertizează, de la Beijing, companiile chineze să nu susțină războiul Rusiei împotriva Ucrainei

În egală măsură, Austin a reiterat că ”Statele Unite rămân angajate față de politica de lungă durată privind o singură China, care este ghidată de Legea privind relațiile cu Taiwanul, de cele trei comunicate comune SUA-China și de cele șase asigurări, și a reafirmat importanța păcii și a stabilității peste strâmtoare”.

De cealaltă parte, Dong Jun a pus accentul pe importanța unei ”cooperări deschise şi pragmatice şi a acumulării graduale a încrederii reciproce”, pentru a ”deveni un pilon de stabilitate pentru dezvoltarea relaţiilor” între cele două ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării chinez postat pe reţeaua de socializare Wechat.

Amintim că președintele Joe Biden s-a întâlnit în luna noiembrie cu liderul chinez Xi Jinping în cadrul forumului de cooperare economică Asia-Pacific de la San Francisco, fiind o încercare de a stabiliza relația tensionată dintre cele două națiuni, care au manifestat o neîncredere pe un trend ascendent una față de cealaltă, fapt ce a dus legăturile dintre cele două la cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de secol.

Biden și Jinping au convenit atunci asupra unei serii de măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv asupra reluării comunicării militare la nivel înalt, prima discuție în acest domeniu având loc la 22 decembrie între șeful Statului Major american Charles Brown și generalul chinez Liu Zhenli.

Aceast dialog din decembrie, anul trecut, a fost succedată la scurt timp, mai precis în ianuarie 2024, de cea de-a 17-a discuţie de coordonare a politicii de apărare între SUA şi China, prin vocile lui Michael Chase, asistenul adjunctului secretarului Apărării pentru China, Taiwan şi Mongolia, și a  generalului-maior Song Yanchao, director adjunct al biroului comisiei militare centrale pentru cooperarea militară internaţională.

Ulterior, la începutul lunii aprilie a acestui an, a avut loc o rundă de discuții la nivel de lucru privind Acordul consultativ militar și maritim (MMCA), pentru a totul să culmineze cu dialogul la nivel de miniștri. 

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, axată pe tensiunile economice în creștere între cele două părți și pe diferențele de viziune privind războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, informează ABC News.

”Este important ca Beijingul să nu sprijine Rusia în războiul brutal împotriva vecinului său, Ucraina”, a declarat Scholz pentru ziarul Tageszeitung înainte de plecarea sa în China, potrivit Agerpres.

Să nu uităm că Beijingul a refuzat să critice decizia președintelui Putin de a declanșa un război ilegal împotriva Ucrainei și a menținut relațiile comerciale cu Rusia, cele două țări aliniindu-și politica externă, în antiteză cu ordinea internațională bazată pe reguli.

Ce mai lungă vizită oficială pe care Scholz o efectuează de când a preluat atribuțiile de cancelar va fi umbrită de atacul Iranului asupra Israelului și este urmărită pentru a vedea cât de mult va sprijini Germania investigația lansată de Uniunea Europeană asupra subvențiilor acordate de statul chinez producătorilor de vehicule electrice, temă care a devenit controversată, conform Reuters.

Scholz, care este însoțit de o delegație a mediului de afaceri, își va începe vizita în mega-orașul chinez sud-vestic Chongqing. Acesta va călători și în Shanghai și Beijing unde urmează să aibă întâlniri cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang.

Înainte de această vizită, cancelarul german a condamnat atacul Iranului asupra Israelului, în legătură cu care oficiali germani au precizat că Beijingul ar putea juca un rol pozitiv în a detensionat escaladarea situației în Orientul Mijlociu.

China a avut o rol de mediator între Iran și Arabia Saudită, anul trecut. Cu toate acestea, poziția Berlinului față de Beijing a devenit mai critică după războiul din Ucraina.

Anul trecut, Germania a publicat, de asemenea, prima sa strategie privind China, descriind ”practicile neloiale” și riscurile pentru lanțurile de aprovizionare în cazul unui potențial conflict privind Taiwanul și îndemnând la ”reducerea riscurilor”.

În ciuda acestui fapt, China a rămas principalul partener comercial al Germaniei pentru al optulea an consecutiv în 2023, cu 254,1 miliarde de euro (271 miliarde de dolari) în bunuri și servicii schimbate între cele două părți, puțin mai mult decât ceea ce Germania a tranzacționat cu SUA.

Șefa Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a transmis luni un avertisment companiilor din China să nu exporte în Rusia produse care ar putea fi folosite pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei, relatează dpa, potrivit Agerpres.

“Am subliniat faptul că întreprinderile, inclusiv cele din China, nu trebuie să acorde sprijin material pentru războiul Rusiei şi că se vor confrunta cu consecinţe semnificative dacă o vor face”, a declarat Janet Yellen, la Beijing, la finalul vizitei sale în China, care coincide cu vizita la Beijing a șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

Toate băncile care transferă bani în Rusia pentru a aproviziona industria de apărare rusă cu produse militare sau de altă natură riscă, de asemenea, să facă obiectul sancţiunilor americane, a afirmat secretarul Trezoreriei SUA, potrivit unui comunicat.

TUNE IN as I hold a press conference in Beijing, following a week of direct and productive meetings with officials from the People’s Republic of China. https://t.co/mdmPxLpZuZ

— Secretary Janet Yellen (@SecYellen) April 8, 2024

Statele Unite au instituit deja o serie de sancţiuni împotriva unor companii chineze din motive legate de Rusia. Washingtonul a sancţionat de asemenea China din cauza unor presupuse încălcări ale drepturilor omului şi pentru a încetini capacitatea rivalului său de a produce semiconductori foarte avansaţi care ar putea oferi Beijingului un avantaj tehnologic, în special în domeniul militar.

Înalta oficialitate americană a sosit joia trecută în China. În cadrul întâlnirilor sale cu vicepremierul He Lifeng şi cu premierul Li Qiang, unul dintre subiectele principale a vizat capacitatea industrială excedentară a Chinei.

“În timpul convorbirilor, am subliniat din nou că Statele Unite nu caută să se decupleze de China. Cele două economii ale noastre sunt profund integrate, iar o separare totală ar fi dezastruoasă pentru ambele noastre economii”, subliniază şefa Trezoreriei americane într-un comunicat. Dar Yellen s-a arătat îngrijorată de unele aspecte ale economiei chineze care au “efecte negative asupra SUA şi a lumii”.

Deficitul comercial al SUA cu China a ajuns la aproape 280 de miliarde de dolari anul trecut, dat fiind faptul că a importat mult mai multe bunuri din China decât a exportat în această ţară.