Connect with us

INTERNAȚIONAL

Jeremy Hunt, șeful diplomației britanice, discurs de avertizare împotriva campaniei cibernetice globale a Rusiei, care vizează infrastructura critică a altor state

Published

on

©Flickr/ românia2019.eu

Marea Britanie a împărtășit informații despre activitățile cibernetice rusești cu alți 16 aliați din cadrul NATO, ajutându-i să contracareze amenințările dăunătoare împotriva țărilor lor în ultimul an și jumătate, este anunțul pe care îl va face astăzi ministrul de externe al Marii Britanii, Jeremy Hunt, în cadrul Conferinței NATO pentru Apărare Cibernetică, de la Londra, , la care vor participa, de asemenea, șeful NATO, Jens Stoltenberg, și reprezentanții diplomatici ai statelor din cadrul Alianței, informează Agerpres și Radio Europa Liberă.

Potrivit sursei citate, în discursul pe care îl va susține la evenimentul NATO de la Londra, Hunt va acuza serviciile rusești de informații de desfășurarea unei ,,campanii globale” care vizează infrastructura critică a altor state. 

,,Pot să dezvălui că în ultimele 18 luni, Centrul Național de Securitate Cibernetică ​​a împărtășit informații și evaluări cu 16 aliați NATO – și chiar mai multe națiuni în afara Alianței – despre activitatea cibernetică rusă în țările lor”, spune Hunt.

Centrul național de securitate cibernetică din Marea Britanie a fost înființat în octombrie 2016.

,,Această campanie globală încearcă, de asemenea, să compromită rețelele guvernamentale centrale, însă, împreună, avem opțiuni pentru a răspunde la orice atacuri. Ar trebui să fim pregătiți să le folosim”, va avertiza acesta, potrivit extraselor din nota lansată de Ministerul Apărării al Marii Britanii.

Relațiile dintre Londra și Moscova s-au deteriorat considerabil pe fondul incidentului de anul trecut privind otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în sudul orașului Salisbury din Marea Britanie.

De asemenea, nota Ministerului Apărării arată că Hunt va mai susține că încercările de a influența alegerile din Statele Unite și Ucraina ,,încalcă legea internațională – și justifică un răspuns proporțional”.

Marea Britanie a acuzat în octombrie Rusia că se află la originea principalelor atacuri cibernetice mondiale din ultimii ani, cum ar fi cele împotriva Partidului Democrat din SUA, a Agenţiei mondiale anti-dopping sau a aeroportului Odessa din Ucraina. 

Secretarul Genera al NATO, Jens Stoltenberg va transmite și el un mesaj de avertizare potrivit căruia atacurile cibernetice ar putea ,,dăuna economiilor noastre, ar putea submina democrațiile noastre și ar avea un impact critic asupra capacităților militare”.

În acest context, Jens Stoltenberg este așteptat să spună conferinței dacă și cum își îmbunătățește Alianța resursele pentru a combate atacurile cibernetice.

O reuniune a consilierilor de securitate națională din toate cele 29 de state membre ale NATO este programată la sediul Alianței de la Bruxelles, săptămâna viitoare.

,,Este o recunoaștere că amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice, necesită un răspuns complex din partea guvernelor”, va adăuga Secretarul General.

,,Este nevoie doar de un click pentru a trimite un virus care se va răspândi pe tot globul, dar este nevoie de un efort global pentru a-l împiedica să provoace haos”, a mai spus acesta, potrivit Radio Europa Liberă.

NATO a promis să construiască capacități naționale pentru apărare ciberntică la summitul de la Varșovia, din 2016. La același summit, Alianța a convenit, de asemenea, să existe o conferință anuală de angajament în domeniul apărării cibernetice, mai relatează sursa citată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei, Andrzej Duda: Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înţelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei

Published

on

Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înțelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei și a ceea ce continuă să ne povestrească martorii acelor fapte, a declarat președintele Andrzej Duda, în marginea ceremoniilor ce marchează 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare, Auschwitz-Birkenau, informează DPA, citat de Agerpres.

”Adevărul despre Holocaust nu trebuie să moară… Nu vom înceta eforturile de a face ca oamenii să-şi aducă aminte de această crimă, aşa încât să nu se mai întâmple niciodată astfel de lucruri”, a mai spus Duda într-o declarație pregătită pentru evenimentul comemorativ.

Președintele Poloniei, însoțit de supraviețuitori ai Holocaustului, a depus jerbe în fața ”Zidului Morții”, unde gărzile SS au împușcat mii de oameni.

Duda s-a întâlnit ulterior cu omologul său israelian Reuven Rivlin şi i-a mulţumit pentru prezenţa sa la evenimentul din Polonia, care, a afirmat el, ”constituie un semn vizibil de amintire şi protest împotriva tratamentelor inumane şi a urii”.

La evenimentul comemorativ au participat peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

Continue Reading

NATO

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, antisemitismul rămâne. Trebuie să rămânem vigilenți și să fim pregătiți pentru a acționa

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată pentru a apăra valorile universale înscrise în Carta Națiunilor Unite și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus a Holocaust, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană în cadrul evenimentelor de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau, organizate la sediul NATO de la Bruxelles, potrivit unui comunicat al NATO. 

”Holocaustul a reprezentat un atac asupra întregii umanități. A fost despre exterminarea celui diferit, iar ceea ce ce ne face diferiți, unici, este ceea ce ne face umani”, a declarat Geoană cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Acesta a amintit că, după cel de-Al Doilea Război Mondial  ”națiunile libere au căutat o nouă cale, o cale bazată pe respectarea valorilor universale înscrise în Carta Națiunilor Unite, precum dreptul la viață, la libertatea religioasă, la libertate, în sine. NATO a fost creată pentru a apăra acele valori și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus la Holocaust. Trebuie mereu să ne amintim. Trebuie să rămânem mereu vigilenți și trebuie să fim pregătiți pentru a acționa. La 75 de ani de la Holocaust, antisemitismul rămâne. Nu putem accepta acest lucru”, a transmis Mircea Geoană.

Pe 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. Soldații ruși au descoperit 7500 de prizonieri în viață și 600 de cadavre. În total, prin lagărul nazist au trecut peste un milioan de prizonieri.

Regimul nazist a ucis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai bine de 6 milioane de evrei, romi, persoane ce făceau parte din alte grupuri entice slave, persoane cu probleme locomotorii sau mintale sau cu orientări sexuale diferite.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga: Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia

Published

on

@ David Saranga/ Facebook

Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia, a transmis ambasadorul Israelului în România, cu prilejul unei ceremonii organizate de Primăria sectorului 6 la Memorialul Holocaustului pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, relatează Agerpres.

Reprezentantul israelian a subliniat tendințele antisemite, rasiste și xenofobe din sânul societăților europene, precum și datoria guvernelor de a lupta împotriva lor:

„Trăim într-o epocă grea, vedem aici şi prin Europa că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate. Fiecare guvern trebuie să lupte împotriva fenomenelor respective. (…) Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia”, a afirmat Saranga.

Potrivit acestuia, păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului, dintre care sute de mii au murit doar în România, contribuie la clădirea viitorului. „Guvernul român face mult pentru a păstra memoria”, a adăugat ambasadorul Israelului.

De asemenea, în opinia lui Saranga, faptul că premierul Ludovic Orban se află pe 27 ianuarie la Auschwitz, împreună cu preşedintele Israelului şi mulţi alţi demnitari, arată că România şi-a asumat responsabilitatea şi are obligaţia de a păstra memoria Holocaustului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending