Fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, spune că România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit de Rusia împotriva oricărei țări” și că Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 din NATO, care prevede discuții cu aliații atunci când integritatea, independența politică sau securitatea unui membru este amenințată.

Adrian Zuckerman a declarat pentru Știrile Pro TV că, în opinia sa, decizia CCR de anulare al primului tur al prezidențialelor din România este cea corectă, pentru a proteja poporul și integritatea alegerilor democratice. Numește acțiunile Rusiei “cel mai mare atac hibrid cibernetic pornit împotriva orice țări, lucru care s-a dovedit cu claritate, cu documente care au fost desecretizate de Guvernul Român și date Curții Constituționale“.

“Aceasta influență statală a Rusiei, poate și cu ajutor chinez, prin TikTok și poate în alte feluri, nu trebuie să aibă loc în alegerile democratice din nicio altă țară“. Trebuie oprită influența, iar rezultatele obținute prin proces corupt, să fie, de asemenea, oprite, a mai spus Zukerman.

Fostul ambasador consideră că atacul asupra României a fost unul “absolut masiv, care a venit principal prin TikTok, dar și prin alte rețele și cu sprijin de la entități și persoane fizice. (…) Mi s-a spus că în ultimul an sau așa ceva au fost vreo 30 și ceva de atacuri similare în alte țări europene. Dar nu a fost niciodată unul de mărimea și ferocitatea celui de acum, și asta e o problemă”.

Zuckerman vorbește de surse, inclusiv externe, care au spus că documente nedeclasificate încă arată că “atacul ăsta e ceva absolut enorm, cu proporții de necrezut și șocante. (…) România trebuie să invoce articolul 4 din NATO, trebuie să aibă discuții imediat cu aliații, inclusiv cu America, și să vadă cum se protejează membrii NATO împotriva acestor fel de atacuri“.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andri Sîbiha, și-a exprimat solidaritatea cu România în contextul atacului hibrid fără precedent al Rusiei împotriva democrației românești, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, publicat și pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei la Bucureşti.

”Interferenţa flagrantă a Rusiei în afacerile interne ale României este o încercare de a priva poporul român de dreptul său constituţional de a-şi exprima liber voinţa. Acesta este încă un episod din agresiunea hibridă mai amplă a Rusiei împotriva Europei şi a restului lumii libere, care s-a manifestat recent prin eforturile active ruseşti de a submina situaţia din Georgia, Moldova şi în alte ţări. Interferenţa Rusiei în afacerile interne ale României confirmă declaraţiile anterioare ale Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, potrivit cărora planurile agresive ale Kremlinului depăşesc cu mult Ucraina şi se extind la UE şi ţările NATO, printre altele”, precizează sursa citată.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

“Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.

Romanians alone have the right to decide whom they elect.
I appreciate that #Romania has stood firm against foreign malign interference & gave the voice back to the people.
Russia’s attempts to meddle with democracies wont succeed.
🇪🇪support to our ally #Romania 🇷🇴is steadfast.

— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 7, 2024

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.