Ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a anunțat luni că i-a transmis comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson o scrisoare prin care o informează că țara sa urmează exemplul Olandei și solicită să fie exceptată (opt-out) de la regulile UE în materie de azil și migrație dacă în viitor va avea loc o modificare a Tratatului, conform MTI, citat de Agerpres.

Într-o postare pe Facebook și pe platforma X, fostă Twitter, Janos Boka a mai declarat că Ungaria va iniţia procedurile corespunzătoare în acest scop.

In a letter to @YlvaJohansson Hungary, like NL🇳🇱 requested opt-out from EU’s asylum & migration acquis should a Treaty amendment take place in the future & will initiate the appropriate procedures to this effect. At the same time, HU🇭🇺 remains committed to the Schengen Area. 1/2 pic.twitter.com/cvxUhBAKIB

— Bóka János (@JanosBoka_HU) October 7, 2024

Guvernul ungar este decis să ia măsuri hotărâte pentru a proteja graniţele ţării şi a opri migraţia ilegală, care pun în pericol securitatea naţională, a adăugat ministrul în declarații care ar putea alimenta disputa cu Bruxelles-ul pe această temă. 

Să nu omitem că Budapesta a primit o amendă din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, a cărei valoare se ridică la 200 de milioane de euro, pentru că nu a respectat politica UE în materie de azil. Pentru că nu a achitat-o la timp, deși a primit nenumărate somații din partea Comisiei Europene, Bruxelles-ul a decis să o deducă din fondurile UE destinate Ungariei.

”Noi credem că, în prezent, restabilirea unui control naţional mai puternic asupra migraţiei este singura posibilitate de a ne atinge obiectivul şi de a opri în mod eficient migraţia ilegală”, a afirmat Janos Boka.

El a mai spus că Ungaria rămâne dedicată spaţiului Schengen, ”care, din nefericire, a devenit fragmentat” din cauza migraţiei ilegale, dar și ca urmare a controalelor la frontierele interne ale unor state membre ale UE.

Citiți și: Aplicarea regulilor Schengen în România și Bulgaria după aderarea cu frontierele aeriene și maritime, pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare

Se pare că Europa se află în fața unui nou val de sentimente anti-imigrație, care a generat anunțuri în cascadă din partea mai multor țări membre privind atitudinea și măsurile legate de migrație. 

În vreme ce Olanda a solicitat o derogare (opt-out) de la aplicarea regulilor UE privind azilul pentru migranți, după ce noul guvern olandez al unei coaliții de dreapta în care se regăsește și extrema-dreaptă a anunțat cele mai strice măsuri anti-imigrație adoptate vreodată de această țară, Franța, prin vocea noului premier Michel Barnier, declara nu mai târziu de începutul acestei luni că politicile privind imigraţia şi integrarea nu mai sunt stăpânite ”de o manieră satisfăcătoare”.

Prin urmare, și Parisul a decis să înăsprească normele în domeniu, urmând dorința de ”a-și proteja mai bine frontierele”, și ar urma să facă presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a adopta o poziție mai fermă în privința stopării migrației ilegale, potrivit mențiunilor ministrului francez de externe, Benjamin Haddad.

Decizia acestora a fost prefațată de hotărârea cancelarului german Olaf Scholz de a suspenda temporar Schengenul terestru, impunând controale la toate frontierele sale, gest care a atras critici din partea Comisiei Europene, mai multor lideri europeni și care a ajuns pe agenda de dezbateri a Parlamentului European, ce se reunește în această săptămână în sesiune plenară, preocupat, printre altele, de urmările unor astfel de decizii asupra spațiului Shengen. 

De altfel, țările mai sus amintite, cu excepția Ungariei, se regăsesc pe lista unor state, 17 la număr, care fac apel la o ”schimbare de paradigmă” în politica de migrație pentru a se asigura că solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse sunt trimiși efectiv și rapid înapoi în țările lor de origine, informează Euronews.

Această nouă abordare, spun ei, ar trebui să implice „consecințe” pentru cei care primesc un ordin de returnare, dar nu părăsesc niciodată continentul.

”Persoanele fără drept de ședere trebuie să fie trase la răspundere. Un nou temei juridic trebuie să definească clar obligațiile și îndatoririle acestora”, scriu țările într-un document fără caracter public consultat de Euronews.

Guvernele, continuă acestea, ”trebuie să fie autorizate” să efectueze deportări ”cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale”.

Prevederi privind gestionarea fluxurilor migratorii, a cererilor de azil și asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre există în noul sistem european de azil și migrație, cuprins în Pactul omonim.

Un nou element de importanță majoră al reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil).

Scopul procedurii este de a se evalua rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele care fac obiectul procedurii de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.

De asemenea, noile norme clarifică care stat membru va fi responsabil de o cerere de azil (de exemplu, în cazurile în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau atunci când cererea de azil nu este depusă în statul membru al UE în care a sosit inițial solicitantul de azil).

Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a responsabilității.

Noile norme combină solidaritatea obligatorie, pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranți, cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții.

Contribuțiile statelor membre pot consta în transferuri, contribuții financiare sau, de comun acord cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau acordarea de asistență pentru înființarea de centre de primire).

Două proiecte de patrimoniu din România se află printre cei 26 de câștigători ai Premiilor Europene pentru Patrimoniu/Premiilor Europa Nostra pentru conservarea patrimoniului cultural, provenind din 18 țări de pe întreg continentul european, a anunțat Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Premiile Europene pentru Patrimoniu au fost instituite de către Comisia Europeană în anul 2002 drept un instrument pentru promovarea și recunoașterea valorilor patrimoniului, tradițiilor și culturii și sunt gestionate de către federația Europa Nostra, care cuprinde ONG-uri din domeniul Patrimoniului, susținută atât de instituții publice cât și de companii private și persoane fizice din peste 40 de țări.

Ceremonia de acordare a premiilor Europa Nostra este unul din momentele cheie ale Summit-ului European al Patrimoniul Cultural 2024, care este organizat de Federația Europa Nostra, cea mai mare federație de organizații neguvernamentale de profil de pe continent, pentru prima oară, la București, între 6-8 octombrie 2024. Evenimentul este organizat sub patronajul Președintelui României, cu sprijinul Uniunii Europene, al Ministerului Culturii și al Primăriei Generale a Capitalei.

Aproape 800 de profesioniști, promotori ai conservării patrimoniului cultural din Europa și din România, precum și oficiali se întâlnesc la lucrările Summit-ului, pentru a partaja experiențele proprii și a învăța din proiectele reușite și premiate, precum și pentru a dezbate și agrea asupra liniilor strategice de politici publice pe care Europa Nostra le va promova în perioada mandatului viitoarei Comisii Europene.

Cei 26 de câștigători au fost selectați de Juriul Premiilor, compus din 12 experți în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării cererilor de către Comitetul de Selecție. În total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse pentru premiile din acest an, de către organizații și persoane fizice din 38 de țări europene.

Potrivit Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, respectarea standardelor de calitate, promovarea identității europene, semnificația europeană, implicarea comunităților și impactul asupra tradițiilor au fost câteva dintre criteriile care au stat la baza analizei proiectelor candidate.

Două remarcabile proiecte de patrimoniu din România se numără printre câștigătorii acestui an, respectiv:

•Biserica Săsească din Alma Vii este un monument istoric transilvănean de importanță națională construit în secolul al XIV-lea, iar fortificațiile care o înconjoară au fost construite două secole mai târziu. Biserica a trecut printr-un amplu proces de restaurare, timp de 8 ani, din 2015 pana in 2023, în prezent fiind deschisă vizitatorilor. Prin lucrările de restaurare complexe, n-a fost păstrată doar integritatea arhitecturală și istorică a bisericii dar a fost responsabilizată de asemenea comunitatea locală și, astfel, a putut fi încurajată dezvoltarea durabilă a turismului.

•Biserica Sfântul Mihail, Cluj-Napoca este o capodoperă a arhitecturii gotice europene. Este a doua cea mai mare biserică din Transilvania și este situată în centrul orașului Cluj-Napoca. Monumentul s-a bucurat atât de aprecierea localnicilor cât și a vizitatorilor. S-a aflat într-un amplu proces de restaurare între anii 2016-2022. Dincolo de consolidări structurale exhaustive și restaurări ale fațadei, proiectul a inclus, de asemenea, reamenajarea interioarelor și lucrări de modernizare.

Premiile Europa Nostra vor fi acordate pe 7 octombrie, în cadrul unei ceremonii fastuoase, găzduite de Ateneul Român.

De asemenea, cele două proiecte românești se află și în cursa pentru cele cinci premii Grand Prix și un premiu al publicului – Public Choice Award – în valoare de 10.000 de euro fiecare, care vor fi anunțate astăzi, în premieră, la București, la ceremonia de premiere a competiției Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra.

Evenimentul va fi găzduit de Comisarul European pentru Inovație, Cercetare, Cultură și Tineret, Iliana Ivanova și de Președintele Executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, care vor veni special la București pentru ceremonie. Din partea autorităților române vor participa și lua cuvântul: ministrul Culturii, Raluca Turcan, consilierul prezidențial pentru cultură, Sergiu Nistor și primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan.

UE și-a lansat luni, 7 octombrie, Mecanismul pentru contracte de răscumpărare (Repo),  a cărui introducere marchează punerea în aplicare a măsurii finale de sprijinire a pieței obligațiunilor UE, pe care Comisia s-a angajat să o pună în aplicare în comunicarea sa din decembrie 2022. Alte măsuri introduse includ abordarea unificată a finanțării și acordurile de cotare în 2023.

Mecanismele repo sunt utilizate în mod obișnuit de emitenții suverani, iar adăugarea mecanismului repo al UE la setul de instrumente al UE marchează un pas natural în dezvoltarea UE ca emitent. Introducerea mecanismului va consolida rolul obligațiunilor UE ca garanții lichide și sigure, ca urmare a creșterii exponențiale a tranzacționării obligațiunilor UE pe piața secundară în ultimii ani.

În cadrul mecanismului, UE va oferi dealer-ilor săi primari posibilitatea de a se aproviziona temporar cu anumite obligațiuni UE, sprijinind capacitatea acestora de a afișa cotații publice ferme. Acționând ca un sprijin pentru activitatea pe piața secundară a dealer-ilor primari, mecanismul va permite investitorilor să fie mai încrezători în condițiile în care pot tranzacționa obligațiuni UE pe piața secundară, îmbunătățind eficiența și fluiditatea generală a pieței obligațiunilor UE.

Tranzacțiile repo UE vor fi executate pe sistemul de tranzacționare Eurex Repo bazat pe internet și vor fi compensate prin intermediul Eurex Clearing în calitate de contraparte centrală (CCP). Deutsche Bundesbank va acționa în calitate de General Clearing Member (GCM) pentru decontarea tranzacțiilor.