Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Jurnal de călătorie politică europeană. Donald Tusk își va publica în luna decembrie memoriile din perioada în care s-a aflat la conducerea Consiliului European

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Donald Tusk, președintele Consiliului European, aflat la final de mandat, va publica un jurnal despre perioada în care s-a aflat la conducerea instituției europene, a anunțat marți grupul editorial polonez Agora, anunță DPA, citat de Agerpres.

Intitulat ”Szczerze” (”Vorbind sincer”), cartea va fi lansată iniţial în limba poloneză pe 12 decembrie, dar publicarea în alte limbi este posibilă pe parcurs.


Jurnalul debutează cu primele zile după asumarea funcției de președinte al Consiliului European în anul 2014 și menționează atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles, criza migrației care a zdruncinat Europa în 2015, saga Brexit-ului și uciderea primarului orașului Gdansk, Pawel Adamowicz, orașul natal al lui Tusk. 

De asemenea, Donald Tusk prezintă în jurnal întâlnirile avute cu lideri politici precum Barack Obama, Angela Merkel şi Boris Johnson.

Cartea va include, de asemenea, viziunea lui Tusk despre Europa, a adăugat grupul editorial Agora.

Potrivit site-ului Consiliului, Donald Tusk s-a născut la 22 aprilie 1957 la Gdańsk, în Polonia. Tatăl său a fost tâmplar pentru căile ferate, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea 14 ani.

În 1976 și-a început studiile de istorie la Universitatea din Gdańsk, unde a ajuns să se implice în activități ilegale împotriva regimului comunist. În acea vreme a cooperat, printre altele, cu sindicatele libere clandestine și l-a întâlnit pe viitorul lider al Solidarității, Lech Wałęsa.

În 1980 Donald Tusk a înființat o Asociație Independentă a Studenților (NZS), care făcea parte din mișcarea ”Solidaritatea”. A devenit liderul ”Solidarității” la locul său de muncă și jurnalist la un ziar publicat de mișcarea „Solidaritatea”.

După impunerea legii marțiale în decembrie 1981 de către generalul Jaruzelski, s-a ascuns pentru o perioadă. Ulterior a fost vânzător de pâine, iar mai târziu, între 1984 și 1989, și-a câștigat traiul ca muncitor specializat în lucrul la înălțime, cu ajutorul echipamentului de escaladă.

În aceeași perioadă, a activat în mișcarea clandestină ”Solidaritatea”. După ce a fost arestat pentru o perioadă scurtă, a fost eliberat în urma unei amnistii acordate prizonierilor politici, anunțată de generalul Jaruzelski.

În 1983, Donald Tusk a înființat publicația lunară ilegală ”Revista politică”, care propaga principiile liberalismului economic și ale democrației liberale. În jurul publicației periodice s-a format un grup de reflecție care îl sprijinea pe Lech Wałęsa. După prăbușirea comunismului, membrii grupului de reflecție, cunoscuți sub denumirea de ”liberalii de la Gdańsk”, au format un guvern în urma primelor alegeri prezidențiale libere din Polonia.

În același timp, aceștia au fondat primul partid proeuropean și favorabil mediului de afaceri din Polonia, Congresul Liberal Democrat, avându-l pe Donald Tusk drept lider. El a fost de asemenea responsabil de demonopolizarea și privatizarea fostului trust de presă comunist deținut de stat.

În anii ’90, Donald Tusk a fost deputat, printre altele ocupând funcția de vicepreședinte al Senatului.

În aceiași ani a publicat o serie de cărți privind istoria Gdanskului, dintre care unele au ajuns să fie bestseller-uri.

În 2001, Donald Tusk a fost unul dintre inițiatorii noului partid de centru numit Platforma Civică, iar în 2013 a devenit liderul acestuia.

În 2007, după o campanie dificilă, a învins partidul de dreapta aflat la conducere și a devenit prim-ministru. A ocupat această funcție vreme de șapte ani, ceea ce îl face prim-ministrul cu cel mai lung mandat al Poloniei democrate și întâiul prim-ministru care a fost reales.

În cursul mandatului său de șapte ani, Polonia a continuat să își mențină creșterea economică, iar în perioada crizei economia Poloniei a crescut cu aproape 20%, o performanță-record în Europa.

În 2014 Donald Tusk a fost ales în funcția de președinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru cel de al doilea mandat de 2 ani și jumătate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, primit de președintele Turciei: Charles Michel salută ”limbajul constructiv” al declarației Erdogan-Putin cu privire la Libia

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat într-o vizită la Istanbul, a salutat ”limbajul constructiv” al declarației adoptate de președinții turc și rus privind înceterea focului și susținerea procesului de la Berlin referitor la situația din Libia, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În Turcia, Charles Michel a avut o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan, subiectele principale ale întrevederii axându-se pe cooperarea UE-Turcia pentru descaladarea situațiilor din Orientul Mijlociu și din Libia, precum și pe relațiile UE-Turcia.

”În ceea ce privește Libia, președintele Michel a salutat limbajul constructiv al declarației comune a președintelui Erdoğan cu președintele Putin cu privire la încetarea focului și susținerea procesului de la Berlin”, arată sursa citată, precizându-se că este nevoie de negocierea unor ”soluții politice”.

Miniștrii de externe ai Rusiei și Turciei au dat publicității miercuri o declarație comună prin care solicită încetarea focului în Libia, după ce președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan au discutat pe marginea acestui subiect în contextul inaugurării, la Istanbul, a conductei TurkStream.

The New York Times notează că nu este încă clar cum pot Rusia și Turcia să influențeze situația din Libia, în contextul în care cele două țări susțin părți diferite din conflict. Mercenarii ruși, despre care președintele Putin spune că nu acționează în numele guvernului rus, îl susțin pe generalul Khalifa Hifter, care încearcă să preia controlul asupra capitalei libiene, Tripoli. Pe de altă parte, Turcia susține forțele care sunt loiale prim-ministrului Fayez al-Sarraj, al cărui guvern este susținut de Națiunile Unite. În context, Turcia a anunțat că va desfășura trupe pentru coordonarea și instruirea forțelor libiene.

În ce privește poziția Uniunii Europene, miniștrii de externe din țările membre au decis vineri ca UE să se implice puternic pentru ca ”actuala criză să nu scape de sub control” și i-au oferit ”un mandat Înaltului Reprezentant Josep Borrell pentru a se angaja în discuții cu toți actori cu obiectivul identificării unei soluții politice” având la bază cadrul procesului de la Berlin și eforturile de mediere din partea ONU. 

Procesul de la Berlin, asumat în baza unei reuniuni din octombrie anul trecut, prevede ca procesul de pace din Libia să se producă prin înceterea focului și prin negocieri precedate retragerea forțelor Armatei Naționale Libiene conduse de generalul Khalifa Hifter. De asemenea, la momentul respectiv, s-a solicitat ca procesul de pace să se realizeze fără intervenția forțelor străine.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, discuție telefonică cu președintele Iranului. Charles Michel i-a cerut lui Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel a avut o convorbire telefonică cu președintele Iranului, Hassan Rouhani, după ce președintele american Donald Trump a anunțat miercuri într-un mesaj public că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului ca urmare a atacurilor cu rachete aeriene efectuate de Teheran, ce au vizat baze militare din Irak unde se aflau militari americani, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

În acest context, Charles Michel și-a exprimat speranța că ”nu vor mai exista încercări de a crește tensiunile în regiune, ducând astfel la o dezescaladare a situației în Orientul Mijlociu”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, președintele iranian Hassan Rouhani, a menționat că ”Uniunea Europeană a avut mereu un rol stabilizator și responsabil în regiune și că Iranul este pregătit să continue o cooperare strânsă cu UE.”

Acordul nuclear internațional (JCPOA) ”reprezintă o importantă realizare după zece ani de intense negocieri și rămâne un instrument important pentru stabilitatea regională”, mai este precizat în comunicat, președintele Consiliului European cerându-i președintelui Iranului să evite ”acte ireversibile”. 

Charles Michel a subliniat că Uniunea Europeană ”își va consolida rolul său la nivel internațional, în strânsă cooperare cu statele membre”, în contextul în care ”UE are propriile interese și viziune”, mai este spus în sursa amintită mai sus.

Discuția telefonică dintre cei doi, prima între un lider european și un oficial iranian după escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu vine după ce președintele american, Donald Trump a anunțat miercuri seara într-o declarație publică după ce Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, că impune sancțiuni economice împotriva Teheranului și a făcut apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru duminică seara, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri la Bruxelles, la solicitarea ministrului german de Externe, Heiko Maas, pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu.

Criza iraniană va fi abordată și în cadrul întrevederii pe care cancelarul german Angela Merkel o va avea sâmbătă la Moscova cu președintel rus Vladimir Putin.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Ludovic Orban, la întâlnirea cu președintele Consiliului European: România sprijină deplin promovarea Agendei Strategice a UE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Premierul Ludovic Orban l-a asigurat marți, la Bruxelles, pe președintele Consiliului European Charles Michel de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice a Uniunii Europene, în cadrul unei întrevederi pe care cei doi lideri au avut-o în debutul vizitei de trei zile a șefului guvernului de la București la instituțiile UE și la NATO.

O foarte bună întâlnire cu Charles Michel la prima mea vizită la Bruxelles. L-am asigurat de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice și a obiectivelor sale cheie. Provocările la adresa Uniunii Europene trebuie abordate cu soluții echilibrate și luând în considerare interesele cetățenilor”, a scris Orban, pe Twitter.

Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024 a fost adoptată la summitul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, iar prin aceasta Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Prim-ministrul Ludovic Orban se află, de marţi până joi, în vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile Uniunii Europene și ale NATO, unde se va întâlni cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European, cât și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, în prima zi a vizitei sale la Bruxellespremierul Ludovic Orban a avut o întrevedere bilaterală cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, urmată de o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu: negociatorul-şef al Uniunii pentru retragerea Regatului Unit din UE, Michel Barnier, comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans şi cu Johannes Hann, comisarul european pentru buget şi resurse umane.

La întâlnirea cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, premierul Ludovic Orban a discutat cu oficialul european despre importanța ca ”viitorul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie să fie unul ambițios și echilibrat” și despre ”protejarea drepturilor cetățenilor” europeni și, implicit, români.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending