Corespondență din Madrid

Președintele Klaus Iohannis a discutat miercuri, la summitul NATO, cu președintele american Joe Biden, conform imaginilor difuzate de Administrația Prezidențială. Cei doi au vorbit înainte de începerea primei sesiuni a Consiliului Nord-Atlantic, imediat după anunțul liderului de la Casa Albă privind suplimentarea numărului de soldați în România.

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari. Astfel, liderul de la Casa Albă a făcut ”anunţuri precise” despre ”noile angajamente militare terestre, navale şi aeriene pe termen lung” în Europa, în special în estul continentului, definind acest summit cu “adevărat istoric“. Într-un document publicat de Casa Albă, deciziile anunțate de Biden cu privire la România stipulează “angajamentul de a menține o brigadă de luptă rotativă suplimentară în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenamente și exerciții pe flancul estic”.

“În acest an am trimis 20.000 de forțe americane suplimentare în Europa pentru a ne întări liniile și am răspuns la mișcarea agresivă a rușilor, aducând totalul forțelor noastre în Europa la 100.000. Vom continua să ne ajustăm posturile în funcție de amenințare, în strânsă consultare cu aliații noștri”.

Este vorba despre sporirea prezenței militare a SUA în Spania, Polonia, România, Marea Britanie, Germania și Italia. În Spania, la Baza de la Rota, SUA vor crește numărul distrugătoarelor staționate, de la 4 la 6, în Polonia va fi stabilit un cartier general permanent – Corpul 5 al Armatei SUA.

“O să menținem o brigadă rotațională suplimentară, care este de 3000 de soldați și încă 2000 de membri ai personalului de luptă aici în Europa, cu sediul în România“, a spus Biden, într-un anunț făcut în cadrul unor discuții cu secretarul general al NATO, care precizase anterior că “în cadrul summitului, ne vom consolida apărarea înaintată și grupurile de luptă din partea estică a Alianței până la nivel de brigadă“.

Liderul american a mai anunțat că SUA vor trimite două escadrile suplimentare de F-35 în Marea Britanie și apărare aeriană suplimentară în Germania și Italia. “Putin și-a dorit finlandizarea Europei, dar a obținut NATO-izarea Europei. Este exact ce nu și-a dorit, dar e ceea ce trebuie făcut pentru a garanta securitatea Europei”, a conchis Joe Biden.

[LIVE] 🎥 #NATO Secretary General @jensstoltenberg welcomes @POTUS Joe Biden 🇺🇸 to the #NATOSummit in Madrid. https://t.co/SkhSnXH8NC

— Oana Lungescu (@NATOpress) June 29, 2022

Statele Unite și-au dublat prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați.  

La summitul de la Madrid, unde va adopta noul său Concept Strategic, Alianța Nord-Atlantică va decide o “schimbare fundamentală” a posturii sale de apărare, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, între acestea regăsindu-se și consolidarea “apărării înaintate” solicitate de România, Polonia și restul aliaților de pe flancul estic, creșterea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de militari și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați de pe flancul estic.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

În ceea ce privește România, președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară conduce grupul de luptă înființat pe teritoriul țării noastre, a precizat, în cadrul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.

Grupul de luptă staționat în România va avea o componență de aproximativ 1150 de soldați, dintre care 550 de militari francezi, 248 de militari belgieni, 230 de militari polonezi și 120 de militari americani.