Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi convocarea unei ședinte a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru săptămâna viitoare, pentru a se discuta situația din zona Mării Negre și comasarea trupelor rusești la granița cu Ucraina.
“Situația este îngrijorătoare”, a spus șeful statului, întrebat despre situația din țara vecină și din regiunea Mării Negre, la finalul unei vizite în parcul natural Văcărești din București cu ocazia Zilei Pământului.
Ulterior, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Administrația Prezidențială a transmis că marți, 27 aprilie 2021, începând cu ora 16:00, va avea loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de către președintele Klaus Iohannis.
Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse tematici referitoare la starea de securitate în regiunea Mării Negre. Implicații pentru România și încheierea misiunii NATO Resolute Support din Afganistan.
“Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de Est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri, deci să nu-și imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuții cu ministrul Apărării și cu alți conducători de servicii specializate, cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijorați. Însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar și securitar, ci și diplomatic, și acest lucru îl facem”, a afirmat președintele, în prima sa reacție la situația de securitate din regiunea Mării Negre, unde NATO a atenționat că acumulările de trupe rusești sunt cele mai mari de la anexarea ilegală a Crimeei din 2014, iar șeful diplomației UE a avansat informația că ar fi vorba de 100.000 de soldați ruși comasați la frontierele Federației Ruse cu Ucraina.
Președintele a spus astfel că va convoca “săptămâna viitoare o ședință a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de Est a Ucrainei”.
“Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază“, a mai spus el.
Întrebat suplimentar dacă România va solicita o prezență mai intensă a NATO în bazinul Mării Negre și în zona apropiată de granița cu Ucraina, Iohannis a subliniat că flancul estic este o problemă care necesită întreaga atenție a NATO și a Uniunii Europene.
“Ne preocupă pe toți, dar pentru noi, în România, este extrem de important să fim pe fază și suntem pe fază. Însă noi solicităm – și în ultima vreme văd că reușim din ce în ce mai bine – o atenție sporită a NATO pe zona Mării Negre. Am reușit la Summitul din 2016 să aduc atenția NATO pe Zona Mării Negre. De atunci, există o strategie NATO pe Zona Mării Negre. Îmi doresc să mergem mai departe cu aceștia. Înființăm centre de reziliență, centre de cybersecurity în România, și avem, evident, structurile noastre specializate, care se ocupă de aceste probleme. Însă ceea ce îmi doresc eu în această fază este să conștientizăm că e nevoie de o colaborare, și la NATO, și europeană, și este nevoie de o atenție sporită a tuturor pentru Flancul Estic. Flancul Estic este o problemă care necesită întreaga atenție a NATO, dacă vorbim din punct de vedere militar, și este o zonă care necesită atenția Uniunii Europene, fiindcă pe Flancul Estic se află membri noi, care au economii care încă nu se pot compara cu cele din Europa de Vest, care au infrastructuri critice care necesită foarte, foarte multă investiție până ajung la nivelul infrastructurilor critice din Europa de Vest. Și aceste lucruri le prezentăm, pe de-o parte în zona securitar-militară la NATO, în zona de infrastructuri critice și infrastructuri civile în Uniunea Europeană. Până la urmă, este vital și pentru noi, dar și pentru Uniune, să ajungem într-un timp rezonabil la același nivel nu doar de trai, ci și de dezvoltare a zonelor securitare și infrastructură, și pentru asta avem nevoie, evident, de fondurile europene”, a explicat președintele.
El s-a referit și cel mai important eveniment de politică externe care are loc în aceste zile la București, și anume reuniunea trilaterală pe teme de securitate România – Polonia – Turcia la nivelul miniștrilor afacerilor externe ai celor trei țări.
“Îi primesc pe miniștrii de externe în această după-amiază la Cotroceni, unde vom avea o discuție așezată. Această trilaterală a fost sprijinită de mine, i-am dat întreaga atenție și credem că este o trilaterală care contribuie la stabilitatea în zonă, contribuie semnificativ la stabilitatea în zonă. Voi face comentarii publice, probabil un comunicat de presă după întâlnire, ca să știți cum am pus problema”, a conchis președintele.
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va găzdui la București, în perioada 22-23 aprilie 2021, o reuniune a Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din Polonia, România și Turcia. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu îi va găzdui la București pe ministrul afacerilor externe polonez, Zbigniew Rau, și pe omologul turc, Mevlüt Çavuşoğlu.
Având în vedere importanța pe care cei trei aliați o atribuie Vecinătății Estice, la inițiativa României la reuniunea din acest an de la București vor participa, în premieră, miniștrii de externe din Georgia și Ucraina, care vor fi prezenți la o reuniune extinsă a Trilateralei, care va avea loc după segmentul plenar al acesteia.
Astfel, se poate spune că, în perioada 22-23 aprilie, Bucureștiul va fi gazda unui mini-summit regional cu participarea a 5 miniștri de externe, care are loc într-un context special.
Miniștrii vor discuta, printre altele, evoluțiile recente de securitate din regiunea Mării Negre și, în acest context, necesitatea consolidării pe mai departe a posturii NATO de descurajare și apărare, precum și întăririi rezilienței, follow-up-ul la rezultatele reuniunilor recente ale miniștrilor aliați din 2021 și vor evidenția susținerea pentru procesul de reflecție strategică NATO2030, derulat la nivelul Alianței Nord-Atlantice de către Secretarul General Jens Stoltenberg. De altfel, cele trei state susțin procesul NATO2030 și propunerile în acest sens avansate de Secretarul General al NATO, care urmăresc să conducă la consolidarea capacității Alianței de a răspunde eficient provocărilor de securitate curente și viitoare. Discuțiile din cadrul Trilateralei de la București se vor referi și la importanța unui nou Concept Strategic al Alianței, care va trebui să traseze liniile de bază pentru creșterea unității și coeziunii aliate și să consolideze profilului Alianței.
Discuțiile vor scoate în evidență necesitatea întăririi rezilienței, susținerea politicii de extindere a Alianței și necesitatea sprijinirii partenerilor din Vecinătatea Estică și din Balcanii de Vest.
Temele de discuție de interes deosebit sunt în continuare participarea reciprocă la structurile multinaţionale NATO găzduite de cele trei state, implementarea deciziilor Aliate, cu accent din perspectiva noastră pe pachetul de măsuri la Marea Neagră, convenit la nivelul NATO. De asemenea, va fi subliniată importanța deosebită acordată de cele 3 state relației transatlantice.
