Preşedintele Klaus Iohannis este de părere că nu există riscul ca România să intre într-un scenariu de austeritate, şeful statului punctând că soluţia în acest moment ar fi creşterea gradului de colectare și subliniind că nu există riscul să pierdem fonduri europene în contextul discuțiilor despre deficitul bugetar.
“Se discută despre tot felul de scenarii. Singurul scenariu pe care l-am refuzat în toate discuţiile cu coaliţia a fost scenariul austerităţii. Noi ştim că prin austeritate nu se rezolvă problemele. Am avut această încercare la ultima criză, 2008, 2009, 2010, şi s-a încercat la nivel european remedierea crizei prin austeritate şi rezultatele nu au fost bune. Deci austeritatea nu este o soluţie. Soluţia stă în a folosi banii care există în mod judicios, deci asta înseamnă a limita cheltuielile publice la necesar, nu a tăia de unde nu trebuie, iar pe de altă parte avem încă destul de mulţi bani care nu se colectează. Deci trebuie crescut gradul de colectare. Din punctul meu de vedere, nu există riscul intrării într-un scenariu de austeritate, nici nu trebuie căutat, nici nu trebuie promovat”, a spus Iohannis, vineri, într-o conferinţă de presă susţinută în judeţul Tulcea în contextul unei vizite pe care a efectuat-o în Delta Dunării.
Întrebat dacă o creştere a TVA-ului ar putea fi o soluţie de luat în calcul în contextul vizitei la Bruxelles a premierului Marcel Ciolacu, preşedintele a precizat că a discutat cu Ciolacu despre această vizită și a indicat că vede o soluție optimă în creșterea taxei pe valoare adăugată.
“După părerea mea, nu este o soluţie. Dar, dacă pe termen scurt, se găseşte, cu ajutorul experţilor, că anumite măsuri trebuie puse în practică, probabil Guvernul le poate promova. Creşterea TVA-ului sau scăderea TVA-ului au mai fost discutate în foarte multe rânduri în ansamblu. Acum nu cred că este o soluţie. După părerea mea, soluţia constă în creşterea gradului de colectare. Adică să se adune banii care se cuvin la bugetul statului”, a adăugat Klaus Iohannis.
Premierul Marcel Ciolacu efectuează vineri o vizită de lucru la Bruxelles, prima în această calitate, pentru a discuta cu liderii instituțiilor UE despre deficitul bugetar, reforma pensiilor și modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
România s-a angajat la nivel european să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024. Însă, anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48%), crescând posibilitatea de a încheia anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut. Regulile Pactului de Stabilitate sunt suspendate până în decembrie, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta. Spre deosebire de anii trecuți, Executivul european a decis să condiționeze accesul la fondurile europene de revenirea la “normalitate bugetară”.
