Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul summitului Consiliului European de la Bruxelles, că Europa cu mai multe viteze e o realitate, însă nu trebuie făcut un obiectiv din asta, așa cum este propus în Carta Albă prezentată de președintele Comisiei Europene. ”Acum ne mișcăm cu viteze diferite, dar nu ne dorim asta, nu ne facem din asta un obiectiv”, a argumentat șeful statului.
”Le-am explicat colegilor și colegelor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluție bună, ci care, dimpotrivă, in extremis, ar putea duce la scindarea UE, dar asta nu a fost tema principală și ne vom concentra în continuare pe textul semnat la Roma și apoi ne vom apuca să discutăm Carta Albă” propusă de preșdintele Comisiei Europene, a transmis șeful statului.
Potrivit șefului statului, scenariul unei cooperări consolidate poate reprezenta o opțiune pentru unele state europene deoarece există ”temerea că vor dispărea locurile de muncă”, datorită faptului că salariile sunt mai mici în Europa de Est. De asemenea, și cetățenii din Europa de est se tem că vor fi lăsați în urmă, a explicat șeful statului, astfelîncât o Europă cu mai multe viteze ”este mai degrabă de natură să amplifice o disensiune între sensele membre în loc să ducă la o colaborare”
Președintele a explicat însă că România ”nu trebuie să se teamă de proiecte unde se lucrează cu viteze diferite”, așa cum este cazul procurorului european, unde România, alături de alte 16 state au decis că sunt de acord.
”Este un tip de proiect unde nu toată lumea achiesează de la început, unii vor veni mai târziu, alţii poate nu vor veni deloc, dar asta nu înseamnă că nu se merge înainte.Însă asta nu înseamnă Europa mai multor viteze. Asta înseamnă un proiect unde unii vor să intre mai repede şi alţii vor să intre mai târziu.”
”Aşa ceva este acceptabil, dar să statuăm că în Europa sunt ţări care merg înainte şi altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm”, a insistat șeful statului.
„În continuare, ne vom concentra pe textul care va fi semnat la Roma, după care vom discuta despre Cartea Albă a președintelui Junker. (…) Vom încerca ca într-un an, maxim doi ani, să conturăm modul în care vedem viitorul Uniunii Europene”, a mai declarat Klaus Iohannis.
România consideră că obiectivul principal al Declarației de la Roma din 25 martie ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni, a transmis Administrația Prezidențială înaintea participării președintelui Klaus Iohannis la Consiliul European de la Bruxelles.
La nivelul întregii Uniunii, liderii de state și de guverne deja cântăresc opțiunile prezentate de Jean Claude Juncker în Carta Albă, înaintea summitului de la Roma ce marchează 60 de ani de Europă Unită, acolo unde fiecare își va prezenta punctul de vedere privind viitorul Europei post-Brexit și va fi semnată de o declarație pentru o foaie de parcurs a următorilor zece ani.
Europa cu mai multe viteze, un scenariu susținut deja de Franța, Germania, Spania și Italia
Franța, Germania, Italia și Spania au pledat, luni, cu prilejul unui minisummit desfășurat la Paris, pentru o Europă cu mai multe viteze care să permită unora dintre statele membre să avanseze mai rapid decât celelalte, un scenariu ce se regăsește în Cartea Albă prezentată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, săptămâna trecută.
“Unitatea nu este uniformitate. Este motivul pentru care pledez în favoarea unor noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferențiate”, a transmis președintele Franței, François Hollande, gazda acestui minisummit organizat la Palatul Versailles, unde au fost prezenți cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și premierii Spaniei, Mariano Rajoy, respectiv Italiei, Paolo Gentiloni.
Ce urmează
Carta Albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Carta Albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.
Întocmai precum Cartea albă, aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu. Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.
.
